Connect with us

MEDIU

CADRUL MONDIAL PRIVIND CLIMA DUPĂ 2012

Published

on

Autor: Emilian M. Dobrescu

Ultima Conferinţă ONU privind schimbările climatice a început pe 29 noiembrie 2010 la Cancún, în Mexic, cu obiectivul de a face un pas semnificativ spre instituirea unui cadru cuprinzător şi obligatoriu din punct de vedere juridic pentru acţiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. La Cancún, Uniunea Europeană a făcut presiuni pentru a se ajunge la un acord asupra unui set echilibrat de decizii care să pregătească terenul pentru crearea cât mai curând a unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic, la nivel mondial, care să conducă la acţiuni imediate şi concrete de combatere a schimbărilor climatice. UE, principalul donator de ajutoare al lumii, a prezentat la Cancún un raport complet şi transparent privind finanţarea iniţială rapidă pe care a furnizat-o UE pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare.

Cu acest prilej, Connie Hedegaard, Comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „UE este pregătită să-şi dea acordul la Cancún în privinţa unui cadru ambiţios la nivel mondial privind clima, dar, din păcate, unele dintre celelalte economii majore nu sunt pregătite pentru asta. Totuşi, Conferinţa de la Cancún poate face un pas semnificativ înainte la nivel mondial prin stabilirea, de comun acord, a unui set echilibrat de decizii, care să cuprindă multe aspecte esenţiale. Este crucial ca la Cancún să se realizeze acest progres. În caz contrar, procesul de negociere al ONU privind schimbările climatice riscă să-şi piardă avântul şi relevanţa, iar deocamdată nimeni nu a reuşit să propună un forum alternativ, care să poată oferi rezultate mai bune. Prin urmare, Conferinţa de la Cancún trebuie să realizeze progrese în legătură cu problemele de fond şi poate face acest lucru dacă toate părţile dau dovadă de voinţă politică”.

Joke Schauvliege, ministrul flamand al mediului, naturii şi culturii, care a reprezentat preşedinţia belgiană a UE la Cancún, a declarat: „Întreprinderea unor acţiuni la nivel mondial pentru combaterea schimbărilor climatice se impune cu tot mai multă urgenţă, fiind singura şansă pe care o avem pentru a menţine încălzirea globală sub media de 2°C şi a preveni cele mai puternice efecte negative ale schimbărilor climatice. UE speră ca la Cancún să se ajungă la un acord asupra unui pachet de decizii, care trebuie să pornească de la Protocolul de la Kyoto şi să cuprindă orientările politice oferite de Acordul de la Copenhaga”.

Deci între 29 noiembrie şi 10 decembrie 2010, în cadrul Conferinţei de la Cancún (Mexic) au continuat negocierile ONU care au vizat elaborarea noului sistem mondial de combatere a schimbărilor climatice pentru perioada de după 2012, când expiră principalele dispoziţii ale Protocolului de la Kyoto.

Din punctul de vedere al UE, obiectivul fundamental al procesului de negociere al ONU trebuie să fie crearea unui cadru juridic mondial ambiţios, cuprinzător şi obligatoriu, care să implice toate ţările în combaterea schimbărilor climatice. Acest cadru ar trebui construit pe bazele Protocolului de la Kyoto şi ale Acordului de la Copenhaga. Acesta din urmă este rezultatul Conferinţei ONU din decembrie 2009 referitoare la schimbările climatice şi a fost aprobat de 140 de ţări, inclusiv UE şi statele sale membre. Acordul de la Copenhaga solicită limitarea încălzirii globale la max 2°C peste media temperaturii din perioada industrială (an de referinţă – 1990).

UE preferă ca viitorul cadru la nivel mondial privind clima să ia forma unui instrument nou, unic, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să includă elementele esenţiale ale Protocolului de la Kyoto. UE este dispusă, de asemenea, să ia în considerare o a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto, cu condiţia ca aceasta să facă parte dintr-un acord mai amplu la nivel mondial, care să implice toate economiile dezvoltate în acţiunile de combatere a schimbărilor climatice, cu condiţia îmbunătăţirii integrităţii de mediu a Protocolului.

Pachetul de decizii post Cancún

Conferinţa de la Cancún marchează o etapă semnificativă în evoluţia acordurilor privind schimbările climatice Kyoto – Bali – Copenhaga, care au pregătit terenul pentru instituirea, cât mai curând, a unui cadru mondial cuprinzător şi obligatoriu din punct de vedere juridic.

Conferinţa a realizat o serie de progrese prin elaborarea unui pachet echilibrat de decizii care să reflecte progresele obţinute în cadrul negocierilor de până acum şi să stabilească principalele elemente ale structurii viitorului sistem mondial privind clima. De asemenea, deciziile luate la Cancún ar trebui să permită lansarea unor acţiuni concrete şi imediate de combatere a schimbărilor climatice, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.

Încă nu s-a ajuns la un acord privind sfera de aplicare a pachetului de decizii. UE doreşte ca pachetul echilibrat de decizii de la Cancún să abordeze, printre altele, următoarele aspecte specifice:

–        „ancorarea” în procesul de negociere al ONU a angajamentelor referitoare la emisii asumate în cadrul Acordului de la Copenhaga;

–        normele privind transparenţa;

–        reformarea şi extinderea mecanismelor pieţei carbonului;

–        un mecanism pentru reducerea despăduririlor în zonele tropicale;

–        normele contabile din domeniul gestionării pădurilor pentru ţările dezvoltate;

–        adaptarea la schimbările climatice;

–        guvernanţa unui viitor Fond Verde de la Copenhaga pentru climă;

–        cooperarea tehnologică;

–        consolidarea capacităţilor privinc clima în ţările în curs de dezvoltare;

–        reducerea emisiilor generate de transporturile aeriene şi maritime internaţionale.

 

Finanţarea iniţială rapidă

În 2010, UE – cel mai imporant donator mondial de fonduri – a mobilizat o finanţare iniţială rapidă de 2,2 miliarde euro pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a se adapta la schimbările climatice şi de a le atenua.Această finanţare face parte din angajamentul general al UE în temeiul Acordului de la Copenhaga de a oferi 7,2 miliarde euro în perioada 2010-2012.

Finanţarea iniţială rapidă completează sprijinul semnificativ în domeniul climatului pe care – principalul donator de ajutoare al lumii – îl oferă deja ţărilor în curs de dezvoltare prin Asistenţa oficială pentru dezvoltare (AOD). În 2008, de exemplu, UE a donat 5,1 miliarde dolari în cadrul AOD pentru atenuarea schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă 60% din AOD furnizată în acest scop.

Pentru a asigura transparenţa deplină a punerii în aplicare a angajamentului său privind finanţarea iniţială rapidă, UE a prezentat un raport cuprinzător privind progresul acesteia la Cancún, în cadrul unui eveniment public secundar deschis tuturor participanţilor şi părţilor interesate. De asemenea, UE va prezenta, în viitor, rapoarte anuale pe această temă.

 

MEDIU

Raport ”Seceta în Europa”: România are nevoie urgent de precipiații pentru a susține randamentul culturilor de vară

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei.

Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

Studiile arată că România se află printre țările care se vor confrunta cel mai probabil cu o scădere a randamentului culturilor din cauza lipsei de precipiații. Franța, Spania, Portugalia și Italia alăturându-se și ele. 

În cazul României, studiul a subliniat următoarele:

  • În absența unor precipitații semnificative, va fi redus potențialul de randament al culturilor de iarnă și de primăvară în România. Efecte mai grave asupra culturilor de iarnă și de primăvară se observă în estul României, unde lipsa persistentă de precipitații s-a transformat în secetă.
  • Pe perioada primăverii, România se confruntă cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit. Anomalii ale precipitațiilor de -50% sau mai mult negative față de media pe termen lung au fost observate în Belgia, în părți din Franța, în nord-estul Portugaliei, în părți din Italia, în nord-estul Germaniei, în nord-vestul Poloniei, în sud-vestul Ucrainei, de-a lungul coastei Mării Negre în România, în părți din Bulgaria, Grecia și estul Turciei, precum și în cele mai vestice și nordice părți ale Rusiei europene, în sudul Norvegiei și, mai local, în Suedia.
  • Primăvara rece și uscată a afectat culturile din vestul Ucrainei și estul României.
  • Conform prognozei meteorologice pe termen lung, în România vor persista condiții mai calde decât în mod obișnuit în lunile iulie și august.
  • Perspectivele privind randamentul culturilor de iarnă s-au redus în continuare
  • Deficitul persistent de precipitații în mai multe regiuni de cultură de iarnă, combinat cu un excedent de acumulări de temperatură în perioada analizată, a deteriorat și mai mult condițiile culturilor de iarnă: „Este nevoie urgentă de precipitații pentru a susține randamentul culturilor de vară.”
  • Condițiile agrometeorologice nu s-au îmbunătățit în România.

 „Schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă și de incendii de vegetație în întreaga lume. Centrul Comun de Cercetare pune știința și tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înțelegem mai bine situația pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele și apele”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Centrul Comun de Cercetare furnizează informații în timp real privind seceta prin intermediul Observatoarelor european și global ale secetei (EDOCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent și GDO), care fac parte din serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS).

Continue Reading

G7

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

Published

on

© G7germany.de

Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.

Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european. 

 „UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității

Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.

În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:

  • să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondialregional și bilateral;
  • să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
  • să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
  • să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor. 

Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil

Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:

  • Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
  • Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
  • Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
  • Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
  • Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
  • Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
  • Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
  • Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
  • Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.

Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului. 

Continue Reading

Facebook

U.E.10 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.12 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.13 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac16 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA17 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO17 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA1 day ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE2 days ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending