Connect with us

GENERAL

Exclusiv Calea Europeană- MDRT: “Frunza” rămâne logo-ul României. Elena Udrea reacţionează: Deci este, până la urmă, bună!

Published

on

UPDATE: Elena Udrea a reacţionat la răspunsul oficialilor MDRT privind continuarea utilizării  logo-ului  lansat în 2010 pentru promovarea brandului turistic. În opinia sa, faptul că actuala guvernare a decis să păstreze sloganul şi logo-ul pentru promovarea potenţialului turistic al României demonstrează că “<<frunza>> este, până la urmă, bună!”

De când a ajuns la Putere, USL nu a făcut absolut nimic care să îmbunătăţească vieţile românilor. Îşi ascund neputinţa în spatele unor acţiuni politice ilegale şi nelegitime.
Dincolo de asta însă, există şi confirmări ale faptului că multe dintre acţiunile pentru care am fost “tocată” sistematic când eram ministru al Dezvoltării şi Turismului sunt acum meritorii. Puteţi citi mai jos un răspuns al noii conduceri a MDRT, care admite, negru pe alb, meritele brandului turistic naţional” scrie Elena Udrea pe pagina sa de facebook, indicând dezvăluirile Calea Europeană.

 

Brandul turistic al României va fi promovat în continuare prin intermediul logo-ului lansat în 2010 de către Ministerul Turismului pentru a promova turismul în România, se arată într-un răspuns primit la o solicitare Calea Europeană.

Astfel, controversata frunză pentru care Elena Udrea a plătit sute de mii de euro va fi folosită în continuare pentru promovarea brandului turistic, arată oficialii din turism.

Redăm integral răspunsul primit la solicitarea Calea Europeană:

Brandul de turism al României a fost lansat la Shanghai la 29 iulie 2010, iar concluziile cercetărilor de piaţă care au precedat  lansarea sa au evidenţiat cele mai competitive 6 produse turistice ale României: circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele tip city break, turismul activ si de aventură, turismul balnear si wellness. În acelaşi context s-a stabilit că principalele avantaje competitive ale României sunt natura şi peisajele neatinse (lanţul Carpatilor, Delta Dunării), unicitatea patrimoniului cultural (site-urile înscrise în patrimoniul UNESCO), precum şi autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă).

În ceea ce privește identitatea vizuala a brandului turistic, aceasta este susținută de un element grafic puternic ancorat in natura si tradiția româneasca, completat de o invitație adresată publicului țintă. Simbolul grafic sugerează varietatea formelor de relief specifice României şi trimite la elementele primordiale pământ-apă, natura salbatică, aventură, dinamism. “Explore the Carpathian Garden-Exploraţi Grădina Carpaţilor” se constituie într-o invitație adresată tuturor celor care doresc să descopere “cărări neumblate” cu natură neatinsa, cultură autentică şi tradiții străvechi.

În acest context, precizăm că vor fi folosite în continuare atât elementele de identitate vizuală ale brandului de turism (logotip-ul, izotip-ul, culorile), cât şi sloganul.

 

Considerăm că, în prezent, România are documente strategice programatice, respectiv strategii şi planuri de acţiune pentru dezvoltarea durabilă a turismului românesc:

–      Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026

–      Strategia de creare şi promovare a brandului naţional de turism

–      Strategia naţională de dezvoltare a turismului balnear

–      Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului

–      Strategia de dezvoltare a sudului litoralului românesc

–      Planul strategic şi operaţional de marketing turistic al României 2011-2015

–      Planul strategic şi operaţional de marketing turistic pentru Bucureşti 2011-2015

 

În acelaşi context  menţionăm că Programul multianual de marketing şi promovare turistică, aprobat prin H.G. 20 din 11.01.2012 urmăreşte:

a)      promovarea celor mai importante destinaţii şi forme de turism din România pe piaţa internă şi pe principalele pieţe turistice din străinătate;

b)      definirea şi promovarea brandului creat şi dezvoltat în conformitate cu obiectivul domeniului major de intervenţie 5.3 “Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică” al axei prioritare “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” din cadrul Programului operaţional regional 2007 – 2013, în scopul creării unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică pe plan naţional şi internaţional.

În ceea ce priveşte impactul, pe termen scurt, al campaniei de promovare turistică demarată în 2010, precizăm următoarele:

numărul de turişti străini sosiţi în România în anul 2010  a cunoscut o creştere cu 5,6% faţă de perioada similară din 2009, iar numărul de înnoptări ale turiştilor străini în perioada 01.01-31.12. 2010 a crescut cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009.

– datele furnizate de către Institutul Naţional de Statistică arată că numărul de sosiri ale turiştilor străini în unităţile de cazare din România   în 2011  a crescut cu 12,8%, iar numărul de înnoptări cu 11,2 % comparativ cu 2010.

Având în vedere cele menţionate anterior, apreciem că decizia României de a se relansa prin realizarea, dezvoltarea şi promovarea unui nou brand turistic a reprezentat/reprezintă o dovadă că ţara noastră se orientează către vânzarea unor produse turistice mai competitive şi mai durabile, care să corespundă mai bine necesităţilor şi dorinţelor potenţialilor turişti. De aceea, sub rezerva apariţiei unor factori externi sau interni care ar putea avea un impact semnificativ asupra sectorului turistic, estimăm că actuala strategie de promovare a brandului nu va suferi modificări de substanţă, pe termen scurt.

 

În acest context, dorim să evidenţiem o serie de acţiuni strategice care au început/vor demara în acest an pentru promovarea turistică a României:

–      Crearea unei bănci de imagini care să cuprindă filme şi clipuri publicitare, documentare şi  fotografii, imaginile incluse urmând să promoveze cele 6 produse turistice (circuite,turism în mediu natural şi sălbatic,turism rural, sănătate şi întreţinere,city break, vacanţe active şi de aventură), prin transmiterea de mesaje cheie bazate pe emoţii, sentimente şi experienţe.

–       O campanie integrată de comunicare pe plan internaţional, constând într-o campanie de publicitate (planificare şi cumpărare de media) pe pieţele externe (Germania, Austria, Italia, Franţa, Marea Britanie, SUA, Rusia, Spania) în perioada 2012-2013.

–      Realizarea şi implementarea planului de business pentru platforma de marketing online (PMO) – obiectiv strategic al promovării turistice online, ce trebuie să urmărească creşterea conştientizării la nivel global a ofertei româneşti de turism şi concentrarea pe produsele/pieţele/segmentele cu cel mai mare potenţial.

–      Elaborarea unei strategii proprii pentru Dunăre și zona Deltei, document care va face parte integrantă din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD).

Poziționarea geopolitică a țării noastre, dar și implicarea sa activă determină România să poată aduce valoare adăugată, să își asume un rol major și să fie direct interesată atât de punerea în practică a SUERD, cât și de transpunerea în realitate, pe termen  mediu, a unei strategii a UE pentru Marea Neagră

–      Realizarea unei Strategii pentru dezvoltarea turismului în Carpaţi,în curs de elaborare la nivel guvernamental, împreună cu Casa Regală a Angliei, respectiv cu reprezentanţii Prinţului Charles.

 

Brandul turistic al României a costat 900.000 de euro, iar lansarea lui a fost însoţită de un imens scandal le­gat de originalitatea identităţii vi­zua­le a logoului folosit.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a cheltuit în 2010, pentru crearea brandului tu­ristic şi pentru diverse evenimente de promovare, 9,87 milioane de lei.

Autor: Alexandra Ariton

Foto: supravietuitor.wordpress.com

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN3 mins ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA39 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ3 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE4 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO5 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending