Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Calea Europeană prezintă kit-ul informativ cu privire la procesul de pregătire și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai

Published

on

În perioada 23-26 mai 2019, sute de milioane de cetățeni vor alege un nou Parlament European. Cetățenii UE vor evalua cu atenție candidații și programele lor înainte de a face alegeri care vor contura viitorul continentului european și rolul Uniunii în lume în următorii ani. Uniunea Europeană, un proiect comun unic bazat pe cooperare pașnică, este amenințată de forțe care doresc să distrugă rezultatele obținute în peste 6 decenii de integrare europeană.

Această tendință contrastează cu rezultatele sondajelor recente, care indică existența unei opinii din ce în ce mai favorabile față de UE. 48 % dintre cetățenii europeni consideră că „vocea lor contează în UE”. În ciuda diferențelor dintre statele membre, acest procent reprezintă o creștere totală de 10 % în ultimii zece ani, însă situația poate fi îmbunătățită.

Europa trebuie schimbată și eficientizată în raport cu preocupările cetățenilor, pornind de la ceea ce s-a realizat deja. Astfel, prin votul asupra componenței noului Parlament European cetățenii își pot face vocea auzită.

Mai jos veți găsi toate informațiile necesare pentru informarea oricărui cetățean al UE cu privire la pregătirea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Informațiile prezentate vor fi actualizate în următoarele luni și pot fi urmărite pe site-ul www.alegerile-europene.eu

CE TREBUIE SĂ ȘTIȚI

Ce este Parlamentul European?

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.Parlamentul European

Începând cu 1 iulie 2014, Parlamentul European este alcătuit din 751 de deputați, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona.

Foto: Parlamentul European

 

Ce sunt grupurile politice din Parlamentul European?

Deși sunt aleși fiecare în țara lor, deputații din Parlamentul European formează grupuri politice bazate pe o platformă și o identitate comune, ceea ce le crește influența. Normele parlamentare impun ca fiecare grup să aibă cel puțin 25 de deputați și să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre ale Uniunii. Partidele politice din statele membre își confirmă, în general, adeziunea la un grup existent, însă alteori își declară intenția de a forma sau de a se afilia la un grup nou încă de la începutul alegerilor, conducând adesea campania împreună, cel puțin într-o anumită măsură. În prezent, în Parlamentul European sunt opt grupuri.

Foto: Parlamentul European

Ce sunt candidații cap de listă (Spitzenkandidaten)?

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-și aleagă un candidat cap de listă, care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE și să fie candidatul lor oficial la președinția Comisiei Europene.Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidații „cap de listă” este ales Președinte al Comisiei de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către șefii de stat și de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene.

Așa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul „cap de listă” al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit Președintele Comisiei. Înaintea alegerilor din 2014, cinci partide politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă”.  Astfel, prin votul lor la alegerile europene, cetățenii au putut să hotărască cine va fi responsabil de propunerea și aplicarea politicilor UE.

Partidele europene își desemnează candidații „cap de listă” pentru alegerile din 2019

Majoritatea partidelor politice europene și-au desemnat candidații „cap de listă” la congresele din toamna și iarna anului 2018. Ei își vor prezenta și susține programele politice despre viitorul Europei în dezbateri în direct organizate în cursul campaniei din 2019. Anul acesta, cinci partide politice europene și-au desemnat candidați ,,cap de listă”, însă doar doi dintre ei au șanse reale în cursa pentru ocuparea funcției de Președinte al Comisiei Europene. Este vorba despre Manfred Weber, desemnat de Partidul Popular European (PPE) și Frans Timmermans, desemnat de către Partidul Socialiștilor Europeni (PES).

Un partid politic european funcționează la nivel european, alcătuit din partide naționale din statele membre, cu parlamentari aleși în cel puțin un sfert din statele membre. Noi norme privind finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene au fost aprobate în aprilie 2018. Mai multe despre procedura numirii candidaților „cap de listă”.

Foto: Parlamentul European

Partidul Popular European (PPE)

Partidul Popular European (PPE) l-a desemnat pe Manfred Weber (CDU,Germania) drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului partidului care a avut loc la Helsinki în data de 8 noiembrie.

Foto: Calea Europeană

Weber, în vârstă de 46 de ani, și-a început cariera politică în Parlamentul regional în 2002 și a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcția de președinte al grupului PPE.

Candidatul a obținut diploma de inginer fizician la Universitatea de Științe Aplicate din München.

@ManfredWeber

Contact media: Marion Jeanne

Partidul Socialiştilor Europeni (PES)

Fiind singurul candidat „cap de listă” al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Frans Timmermans, în vârstă de 57 de ani, a fost nominalizat oficial de către membrii congresului de la Lisabona, în perioada 7-8 decembrie 2018.

Foto: European Parliament

Timmermans (PvdA, Olanda) deține în prezent funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, iar din 2012 până în 2014 a deținut funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul lui Mark Rutte. Domnul Timmermans deține o diplomă în limba și literatura franceză de la Universitatea Radboud.

@timmermansEU

Contact media: Tim McPhie 

Care este miza?

Participarea la vot la alegerile europene înseamnă să vă exprimați punctul de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii cinci ani în materie de comerț internațional, securitate, protecția consumatorilor, combaterea schimbărilor climatice, creșterea economică sau migrație. Eurodeputații nu influențează doar procesul legislativ, dar urmăresc și activitatea altor instituții europene.

Cu toții suntem implicați

Fiecare dintre noi are motivele sale de a merge la vot.  Dacă aveți nevoie să fiți motivați, Parlamentul European vă pune la dispoziție această prezentare generală pe care o puteți împărtăși cunoscuților dumneavoastră. Europa ne aparține tuturor, iar participarea la vot este primul pas prin care puteți contribui la dezvoltarea democrației europene. Dacă doriți să vă implicați, vă puteți înscrie pe https://www.dedataastavotez.eu/. 

Foto: Parlamentul European

„De data asta votez!” este acțiunea de comunicare instituțională, nepartizană a Parlamentului European, independentă de orice partid politic și ideologie. Obiectivul acțiunii de comunicare este de a promova angajamentul democratic în alegerile europene. Parlamentul European, ca instituție, nu susține niciun partid politic și niciun candidat.Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța votului, sunt organizate o serie de evenimente pe această temă în toată Europa. Pentru a afla ce se întâmplă în regiunea dumneavoastră, accesați https://romania.dedataastavotez.eu/

De asemenea, dacă doriți să vă dedicați câteva ore pe lună pentru a consolida participarea cetățenească, vă puteți implica: https://www.dedataastavotez.eu/join_the_team

Persoana de contact pentru evenimentele organizate în România este doamna Valentina Unguroiu, la contact-ro@dedataastavotez.eu.

Pentru a afla mai multe informații referitoare la impactul Uniunii Europene asupra mai multor aspecte ale vieții noastre, puteți descărca aplicația „Citizens’ App” sau accesa site-ul interactiv, multilingv, Ce face Europa pentru mine, realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Acest site prezintă sute de fișe ușor de citit, de o pagină, care arată exemple de schimbări pozitive în viața oamenilor, realizate cu contribuția UE. Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații specifice despre ceea ce face Europa pentru regiunea lor, profesia lor sau modalitatea lor preferată de a-și petrece timpul.

Foto: Parlamentul European

 

Care sunt regulile de vot în statele membre?

Este important să aveți în vedere anumite detalii privind legislația electorală, precum vârsta minimă de votare sau votul în diaspora, care diferă de la țară la țară. Pe site-ul alegerilor europene veți găsi informații despre cum puteți vota, știri și rezultatele alegerilor din 2019.

Spre exemplu, în România, urnele se deschid duminică, 26 mai 2019

Alegătorii sunt arondați unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Listele de alegători sunt întocmite în avans.

Totuși, votul la altă secție de votare este posibil. Conform Art. 13(1) şi (6) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, alegătorii (români sau din alt stat membru) pot vota la orice altă secție de votare decât aceea unde sunt arondați, dacă în ziua votului se află în altă localitate decât cea de reședință. Președintele secției de votare trebuie sa-i înregistreze pe listele suplimentare de alegători.

Cetățenii români care locuiesc într-o altă țară din UE au dreptul să voteze fie pentru candidații din România în secțiile de votare organizate în cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidații din țara de reședință.

Pentru mai multe detalii, urmăriți infograficul de mai jos

Foto: Parlamentul European

Alegeri naționale planificate în jurul alegerilor europene

  • Estonia Alegeri legislative: 3 martie
  • Slovacia Alegeri prezidențiale: 9 martie
  • Finlanda Alegeri legislative: 14 aprilie
  • Lituania Alegeri prezidențiale: 12 mai
  • Belgia Alegeri legislative și regionale: 26 mai

Câți membri din România sunt aleși pentru Parlamentul European?
În 2019, alegătorii vor alege 33 de membri pentru Parlamentul European, unul în plus față de alegerile din 2014.

Cum vor fi aleși membrii Parlamentului European în România?

Conform legislației europene, toate țările trebuie să utilizeze un sistem de vot care să asigure o reprezentare proporțională, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid.

România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă.

Cine sunt candidații? Pentru ce partide politice pot vota?

Partidele politice ori candidații independenți care vor să candideze la alegerile pentru Parlamentul European trebuie să se înregistreze la autoritatea națională electorală cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor. Lista completă a candidaților va fi disponibilă pe pagina autorităților, după ce perioada de înscriere se încheie: http://www.roaep.ro/legislatie/legislatie-electorala/alegerea-parlamentului-european/

PREGĂTIRI PENTRU ALEGERILE EUROPENE – DATE CHEIE
  • Ultima plenară a actualului Parlament
Activitatea celei de a 8-a legislaturi a Parlamentului European ia sfârșit pe 18 aprilie 2019. În perioada 23-26 mai, cetățenii din toate state membre își vor alege, prin vot direct, deputații care vor forma noul Parlament.

În următoarele sesiuni plenare, Parlamentul, în forma sa actuală (751 de deputați din 28 de state membre), va dezbate și vota cu privire la propuneri legislative esențiale, inclusiv măsuri de urgență pentru a evita orice efect puternic negativ asupra cetățenilor în urma retragerii Regatului Unit din UE. Mai mult, dezbaterile pe tema „Viitorul Europei” susținute de deputați în plenul Parlamentul European cu liderii UE vor continua până în ultima sesiune.

Negocierile în curs cu statele membre asupra propunerilor legislative vor fi suspendate la finele lunii februarie. Dacă nu se va ajunge la un acord, Parlamentul poate vota asupra poziției sale și poate încheia prima lectură, urmând ca următorul Parlament să continue lucrările.

  • Retragerea Regatului Unit din UE

În 29 martie 2019, Regatul Unit va înceta să mai fie membru al Uniunii Europene, iar mandatele celor 72 de deputați britanici se vor încheia.

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate (Articolul 50 alineatul (2) din Tratat). Puteți afla aici mai multe informații despre dezbaterile și rezoluțiile Parlamentului cu privire la Brexit.

  • Dezbaterea candidaților cap de listă

Pe 15 mai la ora 21.00 (urmează a fi confirmat), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaților cap de listă în sala plenară din Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată și transmisă de către Eurovision – Uniunea Europeană de Radio și Televiziune. Jurnaliștii acreditați vor putea urmări dezbaterea în sala plenară și în săli special amenajate în acest scop.

  • Zilele alegerilor în Bruxelles

Facilități media și audio-vizuale vor fi deschise pentru jurnaliștii acreditați pe parcursul săptămânii alegerilor și în ziua imediat următoare serii finale a alegerilor (23-27 mai). Duminică 26 mai, sala plenară va fi în mijlocul acțiunii pentru sondajele de opinie naționale, pentru rezultatele parțiale, pentru proiecțiile componenței viitorului Parlament, cât și pentru declarații ale candidaților.

ALTE INFORMAȚII CU PRIVIRE LA ALEGERILE EUROPENE DIN 23-26 MAI PUSE LA DISPOZIȚIA CETĂȚENILOR DE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN

Sondaje de opinie în toate statele membre
Parlamentul publică periodic sondaje Eurobarometru prin care sunt monitorizate așteptările și preocupările cetățenilor, precum și intențiile de vot.

serie de sondaje Eurobarometru dedicate Parlamentului măsoară interesul europenilor pentru alegerile din 2019 și opiniile lor referitoare la proiectul european. Analize post-electorale detaliate vor completa aceste sondaje pentru a înțelege mai bine comportamentul de vot al cetățenilor.

Sondajele din aprilie și septembrie 2018 arată creșterea susținerii pentru UE

Sondajele Parlamentului European din 2018 confirmă creșterea constantă a susținerii cetățenilor pentru Uniunea Europeană. Realizat în septembrie 2018, cu participarea a peste 27.000 cetățeni din cele 28 de state membre, a arătat următoarele:

  • 62% dintre cetățeni cred că apartenența tarii lor la UE este un lucru bun, în timp ce două treimi dintre respondenți (68%) sunt convinși că tara lor beneficiază de statutul de membru al UE. Este cel mai bun rezultat în această privință din 1983.
  • 66% dintre europenii participanți la sondaj ar vota ca tara lor să rămână membru al UE (majoritatea în toate statele membre), doar 17 % ar opta pentru a părăsi Uniunea, iar 17% sunt indeciși.
  • 41% dintre respondenți știu deja data următoarelor alegeri europene, iar 51% sunt interesați de acestea.

Foto: Parlamentul European

Prioritățile pe care participanții la sondaj ar dori să le vadă pe agenda de dezbateri a campaniei electorale au evoluat în ultimele 6 luni. Imigrația este în topul listei de priorități în septembrie, (50%), urmată de economie (47%) și șomajul în rândul tinerilor (47%), în timp de combaterea terorismului s-a mutat de pe locul unu pe locul patru în lista de priorități (44%).

Următorul sondaj Eurobarometru va fi publicat pe 10 aprilie

Sondaje electorale și prognoze asupra compoziției următorului Parlament

De asemenea, începând cu 18 februarie, serviciile Parlamentului vor publica prognoze asupra compoziției următorului Parlament, inclusiv cifre pentru fiecare țară, în baza evoluției intențiilor de vot. Înainte de alegeri, sondaje privind intențiile de vot vor fi publicate odată la două săptămâni și apoi săptămânal în luna care precede alegerile, într-o secțiune specială a acestui briefing de presă.

Zilele provizorii de publicare:

  • 18 și 27 februarie
  • 14 și 28 martie
  • 11 și 29 aprilie
  • 8, 16 și 21 mai

Conţinut multimedia şi servicii audiovizuale gratuite pentru presă

Deoarece Parlamentul European consideră că rolul presei este esențial pentru informarea cetățenilor cu privire la procesul privind organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare, acesta pune la dispoziția mass-media o gamă largă de instrumente și servicii multimedia gratuite și actualizate pentru a facilita accesul presei la informații despre activitățile PE în pregătirea alegerilor europene.

Studio Agora

Foto: Studio TV al Parlamentului European în Bruxelles/Parlamentul European-Centrul de Presă

   

Printre aceste instrumente sunt opțiuni de streaming și embedding, acces la camera și studio de înregistrare pentru TV și radio.

  • Conținut multimedia

Jurnaliștii au acces la resurse importante de conținut multimedia de calitate foarte bună și gata pentru utilizare – de la comunicate de presă la subiecte de știri la video, infografice, fotografii. Puteți găsi aici mai multe despre aceste resurse.

  • Serviciile audio – video

Parlamentul pune la dispoziţie transmisii live ale şedinţelor plenare şi ale reuniunilor comisiilor, prin satelit sau online, la calitate care permite atât difuzare online cât şi radio – TV. Acestea sunt disponibile în Centrul Multimedia. Sunt la dispoziţie, de asemenea, servicii şi echipamente precum studio-uri radio şi TV, echipe ENG şi reportaje foto. Toate aceste informaţii se găsesc aici.

  • Informații de background

Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) oferă publicului larg informații independente și obiective despre toate domeniile europene.

Studiile, briefingurile și fișele tehnice ale EPRS sunt disponibile pe paginile web ale EPRS și într-o aplicație mobilă.

De asemenea, baza de date cu grafice a EPRS oferă o colecție gratuită de grafice, ilustrații, tabele și hărți cu date statistice (trebuie însă menționat Serviciul de cercetare al Parlamentului European ca sursă a acestora). Imaginile au fost create de EPRS pe baza unor informații statistice din sursele menționate în grafic.

  • Acreditare și Contacte utile pentru jurnaliştii care acoperă activităţile Parlamentului European

Detalii pentru jurnaliști despre posibilitatea de înregistrare la dezbaterea candidaților „cap de listă” din 15 mai și/sau despre accesul în incinta Parlamentului European în timpul zilelor electorale și în timpul nopții vor fi făcute publice aici

Serviciul purtătorului de cuvânt, precum și ofițerii de presă ai fiecărui stat membru din cadrul Serviciului de Presă al PE pot fi contactați aici.

 

CE URMEAZĂ DUPĂ ALEGERILE EUROPENE?

În zilele imediat următoare anunțării rezultatelor, deputații noului Parlament formează grupuri politice. Distribuția forțelor politice în noul Parlament poate determina constituirea unor noi alianțe și crearea unor noi grupuri. La prima sa ședință plenară, noul Parlament își alege președintele. Parlamentul alege apoi noul președinte al Comisiei Europene și, ulterior, examinează și aprobă întreaga Comisie.

Formarea următorului Parlament

Începând cu 27 mai, noii deputați aleși vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice. Un număr de 25 de deputați provenind din cel puțin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic.

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentului, iar deputații se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă din Strasbourg. Deputații își vor alege Președintele, cei 14 Vicepreședinți și 5 Chestori, și vor decide asupra numărului și componenței comisiilor parlamentare.

Numărul deputaților în Parlamentul European după Brexit și după alegerile din 2019 se va reduce la 705.

În februarie 2018, deputații europeni au votat reducerea numărului de locuri pentru următoarele alegeri europene din mai 2019. Ținând seama de plecarea celor 73 de deputați britanici, deputații europeni doresc să reducă numărul de locuri din Parlamentul European de la 751 la 705. Această reducere determină  o marjă disponibilă pentru viitoare posibile extinderi ale Uniunii.

Foto: Parlamentul European

Formarea următoarei Comisii

Statele membre vor numi un candidat pentru postul de Președinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul trebuie să-și dea acordul asupra noului Președinte al Comisiei prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaților). În cazul în care candidatul nu obține majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună (Consiliului European hotărând cu majoritate calificată). Mai multe informații.

Foto: Parlamentul European

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul Social Democrat și-a desemnat candidații pentru alegerile europarlamentare. Rovana Plumb deschide lista social-democraților. Cine se mai află pe listă

Published

on

Partidul Social Democrat, și-a desemnat luni lista candidaților pentru alegerile europene din 23-26 mai privind Parlamentul European. PSD a adoptat lista celor care vor concura pentru cât mai multe din cele 33 de mandate alocate României. 

Pe lista social-democraților pentru alegerile europarlamentare se află, după locurile ocupate la votul intern:

1.Rovana Plumb, cea care va deschide lista candidaților pentru alegerile europene, deține funcția de ministru al Fondurilor Europene.

A fost secretar de stat, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (2001-2004), membră în Parlamentul European, ministru al Mediului şi Pădurilor în Cabinetul Ponta I (7 mai – 21 decembrie 2012) şi ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice în Cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014).
La 26 februarie 2014, în urma demisiilor miniştrilor liberali din Guvernul Ponta II, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb a fost numită în funcţia de ministru delegat interimar pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. A deţinut funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în Cabinetul Ponta III şi IV. La 22 februarie 2017, Rovana Plumb a fost nominalizată de premierul Sorin Grindeanu pentru funcţia de ministru delegat pentru Fonduri Europene, în locul Mihaelei Virginia Toader, şi a fost validată, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, în aceeaşi zi.

Amintim faptul că președintele Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a lăsat la 15 martie să se înțeleagă că Rovana Plumb ar putea fi și propunerea Guvernului României în funcția de comisar european pentru mandatul noii Comisii Europene, 2019-2024.
”Eu nu ştiu pe ce loc va decide Comitetul Executiv Naţional să fie Rovana Plumb pe lista de europarlamentare. Dar eu o voi propune pe primul loc. Şi, după europarlamentare, o să o rog pe doamna prim-ministru Dăncilă să o mai propună şi altceva pe doamna Rovana Plumb”, a declarat Dragnea la Târgoviște, unde a participat la alegerea Rovanei Plumb în funcția de președintă a PSD Dâmbovița.

2. Carmen Avram este jurnalistă la postul de televiziune Antena 3, realizatoarea emisiunilor și reportajelor ”În Premieră”.

Foto: În Premiera cu Carmen Avram/ Facebook

3. Iulian Claudiu Manda deține funcția de vicepreședinte al Senatului României, din anul 2016, fiind deputat al Parlamentului României din 2004 până în 2016.

Foto: claudiumanda.psddolj.ro

Din 2018, Manda ocupă funcția de președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale.

Din 2017, acesta este președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitatea controlului parlamentar asupra activității S.R.I.

În perioada 2006-2016 acesta a fost membru al Comisiei de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților.

4. Chris Terhes, preot greco-catolic este președintele Coaliției românilor din SUA.

5. Dan Nica este președintele delegației Partidului Social Democrat din Parlamentul European. Acesta deține calitatea de membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, Delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii ( D-US).
Acesta a fost numit în 2012 ministru al Comunicațiilor în Guvernele Ponta I și II.

Foto: European Parliament

6. Maria Grapini este deputat în Parlamentul European, membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), membru al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Coreeană (DKOR) și membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA) din Parlamentul European.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

În perioada decembrie 2012- martie 2014 aceasta a ocupat funcția de ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism în guvernul Victor Ponta II (2012-2016).

7. Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, şi-a început cariera politică în 2008, la Iaşi, iar până în acel an a fost şef serviciu la unitatea de primire a urgenţelor Spitalul ”Sf. Ioan“. În anul 2016 acesta a fost ales pe lista de deputați a PSD Iași pentru un al treilea mandat de deputat.

Foto: ciuhodaru.wordpress.com

8. Adrian-Dragoș Benea este senator, vicepreședinte PSD, membru al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, al Comisiei pentru Administrația Publică, al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind elaborarea Codului administrativ.

Foto: www.senat.ro

9. Victor Negrescu este consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă. Acesta a ocupat în perioada iulie 2017- noiembrie 2018 funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Foto: MAE

Victor Negrescu a devenit europarlamentar din partea PSD pentru legislatura 2014-2019, în urma scrutinului din 25 mai 2014, după ce Ecaterina Andronescu (PSD) a renunţat la mandat.
Acesta fost ales, în anul 2015, vicepreședintele Partidului Social Democrat și a fost membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European. Europarlamentarul a făcut parte și din Comisia Juridică și cea de Afaceri Constituționale a PE, precum și din Comisia pentru industrie, cercetare și energie. Acesta a fost ales, în septembrie 2014, în board-ul EU40, rețeaua eurodeputaților sub 40 de ani din Parlamentul European. Totodată, Victor Negrescu a coordonat activitatea grupului S&D40, format din europarlamentarii social-democrați sub 40 de ani din actuala legislatură. Eurodeputatul este și președintele PES Activists Romania, organizație ce reunește peste 7000 de membri.

10. Andi Cristea este membru al Parlamentului European, președinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD), membru al Conferinţei preşedinţilor de delegaţie (CPDE), vicepreședinte Comisia pentru afaceri externe (AFET), membru în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), Membru Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

În perioada 2012-2014 acesta a ocupat funcția de director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în 2012 a fost director de cabinet al ministrului Justiției.

11. Natalia Intotero, de profesie profesoară, este ministrul pentru românii de Pretutideni. În perioada mai 2012-decembrie 2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din Guvernul României.
Aceasta a fost deputat în Parlamentul României în legislația 2012-2016 din partea USL Hunedoara și în legislația 2016-2020.

Foto: Natalia-Elena Intotero (Ministrul pentru Românii de Pretutindeni)

12. Gabriela Zoană, deputat în Parlamentul European, a înlocuit-o pe Viorica Dăncilă în Parlamentul European, după ce șefa delegației PSD din legislativul european a fost numită prim-ministru al României.

Foto: multimedia.europarl.europa.eu

Aceasta este vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului Euroepan, membru al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Arabică (DARP). 

Gabriela Zoană a fost avocat timp de 10 ani, este doctor în Drept şi vorbeşte fluent franceza şi engleza, iar 2014 a fost pe poziţia 20 pe lista PSD la alegerile europarlamentare.

13. Bianca Gavriliţă, medic ginecolog, a fost consilier județean și director al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță de la Jebel. Ea face parte din Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaților și din Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Gavriliță a fost, până în septembrie 2017, membru al grupului de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), pe care l-a înlocuit cu acela de prietenie cu Emiratele Arabe Unite, și face parte, de asemenea, din grupurile de prietenie cu Regatul Haşemit al Iordaniei, Republica Bulgaria și Republica Zambia.

Foto: http://www.cdep.ro

14. Emilian Pavel este deputat în Parlamentul European și activează, printre altele, ca membru cu drepturi depline al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale din Parlamentul European. La finele lunii februarie eurodeputatul a primit susținerea oficială a conducerii Tineretului Social-Democrat (TSD) în vederea depunerii unei noi candidaturi pentru un loc în Parlamentul European. Mai multe informații despre activitatea acestuia, aici.

Sursă foto: www.facebook.com/Emilian Pavel

15. Doina Pană este deputat la al doilea mandat şi vicepreşedinte al formaţiunii PSD, dar şi preşedintele organizaţiei judeţene de femei din cadrul PSD Bistriţa-Năsăud. Doina Pană a fost, în perioada 4 martie – 13 decembrie 2014, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta. Din 21 decembrie 2012 şi până în martie 2014, ea a fost ministru delegat pentru Dialog social. La data de 26 februarie 2014, în urma demisiei miniştrilor PNL din Guvernul Ponta II, Doina Pană a preluat, la propunerea premierului, interimatul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Foto: Wikipedia

16.Crina Fiorela Chilat

17.Mariana Bălănică

18.Răzvan Popa

19.Luminiţa Jivan

20.Alin Pavelescu

21.Augustin Ioan,

22.Cătălin Grigore

23.Roxana Paţurcă

24.Oana Florea

25.Dragoş Cristian

26.Macaveiu Mihai Ion

27.Liviu Brăiloiu

28.Florin Manole

29.Ion Voinea

30.Horia Grama

31.Alexandru Popa

32.Aida Căruceru

33.Gheorghe Tomoiagă

34.Anca Daniela Raiciu

35.Calenţaru Nasi

36.Cristina Tărteaţă

37.Petru Moţ

38.Luminiţa Ţundrea

39.Iacob Emanuel

40.Cătălin Unciuleanu

41.Gabriel Bogdan Răducanu

42.Andrei Sima.

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele PNL Ludovic Orban îndeamnă românii să iasă la vot în număr cât mai mare la alegerile europene, pentru că doar așa pot schimba direcția antieuropeană în care merge România ghidată de actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE

Published

on

Președintele PNL Ludovic Orban transmite românilor că alegerile pentru Parlamentul European din acest an nu sunt niște alegeri  obișnuite, ci unele decisive, în care cetățenii pot lua niște decizii care să schimbe direcția antieuropeană în care merge România ghidată de actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE. Afirmația a fost făcută de liderul liberal într-o vizită alături de președintele filialei Sibiu a PNL, Raluca Turcan, pentru prezentarea candidatului cap de listă la alegerile europene, Rareș Bogdan, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

,,Alegerile pentru Parlamentul European din acest an sunt niște alegeri decisive, nu sunt  niște alegeri obișnuite pentru a trimite un număr de parlamentari din România la Bruxelles. Sunt niște alegeri fundamentale în care cetățenii români sunt chemați să decidă dacă vor ca România să fie și mai strâns legată de Uniunea Europeană, dacă vor ca România să aibă influență la nivel european,  dacă vor ca România să fie respectată la nivel european și să aibă capacitatea ca împreună cu partenerii europeni să ia decizii care să ducă la îmbunătățirea vieții românilor sau să decidă ca România să se îndrepte într-o altă direcție, așa cum vrea PSD-ALDE, să țină România în conflict cu Uniunea Europeană, într-un conflict artificial fără niciun fel de fundament, să pună România pe coji de nucă la nivelul Uniunii Europene, datorită comportamentului anti-european și a atitudinii contrare valorilor și principiilor europene pe care le manifestă PSD-ALDE”,  a declarat în conferința de presă Ludovic Orban.

@PNL/Facebook

De asemenea, liderul liberalilor din România îi îndeamnă pe români să iasă masiv la vot pentru a se asigura că țara noastră este reprezentată corespunzător în instituțiile UE, obținând astfel respectul și aprecierea cuvenite din partea celorlalte state membre, precum și influențarea deciziilor de la nivel european în beneficiul cetățenilor. 

,,Cu siguranță toți europarlamentarii români vor reprezenta România, se vor bate pentru interesele României și vor asigura ca deciziile de la nivelul Uniunii Europene să avantajeze românii și să nu creeze dezavantaje României”.

Ludovic Orban a precizat care este obiectivul campaniei PNL pentru alegerile europene din mai:

,,Obiectivul nostru pe parcursul acestei campanii este să vorbim cu fiecare român, să ajungem în fiecare casă, să facem campanie directă la firul ierbii și să îi convingem pe români că stă în puterea lor să aducă România pe drumul cel bun, iar partidul  care are capacitatea de a aduce România pe drumul cel bun este Partidul Național Liberal”.

Potrivit președintelui PNL, ,,România nu are decât o singură voce la Bruxelles, care se aude, care este ascultată, care este respectată și care poate să influențeze deciziile la nivel european. Această voce este vocea președintelui Klaus Iohannis și a Partidului Național Liberal, parte a Partidului Popular European (PPE), cea mai puternică familie europeană de la nivel european, care conduce Comisia Europeană și majoritatea instituțiilor de la nivelul Uniunii Europene din 1999”, a mai adăugat acesta. 

În acest context, Ludovic Orban a atras atenția asupra faptului că familia popularilor europeni a început ,,să facă curățenie” la nivel european, prin excluderea partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orban pentru derapajele de la democrație și pentru nerespectarea valorilor și principiilor care stau la baza PPE și la baza funcționării Uniunii Europene, iar formațiunea ALDE, respectiv formațiunea social-democrată ar trebui să facă același lucru în privința celor două partide aflate la guvernare în România din cauza asemănării cu Fidesz, ele oricum fiind niște ,,paria” în prezent.

Acesta a mai spus că ,,pe drumul pe care au pornit PSD și ALDE vor avea o viață extrem de scurtă în familiile lor politice”, deoarece ,,astăzi un număr tot mai mare de partide europene din familia politică din care fac parte se pronunță pentru excluderea lor din formațiunea politică, iar cred că asta este rezultatul comportamentului antieuropean și comportamentului împotriva valorilor și principiilor care stau la baza Uniunii Europene”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj INSCOP: Cu 60 de zile înainte de alegerile europene, PSD și PNL sunt la egalitate. Procentul românilor care spun că vor merge la vot, în creștere

Published

on

Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal sunt aproape la egalitate în intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare 2019, arată rezultatele unui sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5-13 martie, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer. Pe locul al treilea se află Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, sondajul INSCOP constată și faptul că întenţia românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă “sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă “sigur voi vota”.

Astfel, 11,8% dintre respondenţi au spus că sigur nu vor vota, în timp ce 26,9% au precizat că vor merge cu siguranță la urne, restul procentelor fiind împărțite la nivelul variantelor 2-9 cuprinse în sondaj.

Pe cale de consecință, comparativ cu luna februarie, cifrele actuale arată o creştere ușoară a procentului (de 0,8%) celor care declară că sigur vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la sporirea interesului pentru scrutinul din mai.

Cu aproximativ 60 de zile înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, dintre românii care îşi exprimă o opţiune de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eşantion, 26,9% intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate. Urmează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% şi Pro România cu 9,1%. Ar mai depăşi pragul electoral doar UDMR, care ar obţine 5%.

Pentru PMP şi-au exprimat intenţia de vot 4,4% dintre respondenţi, în timp ce 1,1% au ales PNŢCD, 1% UNPR şi tot 1% DEMOS. De precizat că Alianţa 2020 şi UNPR au fost măsurate pentru prima dată în sondajul din această lună. Faţă de luna precedentă, se observă că procentele cu care sunt cotate partidele politice înregistrează variaţii minime, cu excepţia Pro România care creşte cu aproximativ două procente.

La alegerile europarlamentare 2019, rezultatul final al votului va fi influenţat suplimentar de numeroşi factori care nu pot fi cuantificaţi într-un sondaj de opinie, precum activitatea partidelor politice, mobilizarea organizaţiilor politice, evenimente de impact pe agenda publică (de exemplu convocarea unui referendum în ziua votului), componenţa listei finale de candidaţi pe care o va prezenta fiecare partid, prezenţa efectivă la urne în ziua alegerilor sau volumul voturilor din afara ţării.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 5-13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending