Connect with us

POLITICĂ

Călin Popescu Tăriceanu atrage atenția că UE ar trebui să acorde credit românilor pentru că nu manifestă tendințe populiste, deși nu sunt recunoscuți ca europeni cu drepturi depline

Published

on

Preşedintele Senatului din Parlamentul României, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit despre orientarea proeuropeană neschimbată a cetățenilor români în ciuda faptului că simt că sunt tratați diferit în UE, prin faptul că nu beneficiază de aceleași drepturi, dar și despre delegitimarea instituțiilor europene, care s-ar putea ameliora odată cu alegerile europene din mai, relatează Agerpres. Călin Popescu Tăriceanu a abordat aceste subiecte în cadrul discursului inaugural al Conferinței Interparlamentare privind Viitorul Uniunii Europene, organizată în contextul dimensiunii parlamentare a Președinției Consiliului UE, și în pregătirea summit-ului european de la Sibiu, din 9 mai. 

,,Toate sondajele arată că mai mult de două treimi dintre români au sentimente pozitive legate de viitorul Uniunii Europene. Cifra este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred cu adevărat că cele patru libertăţi fundamentale, piaţa internă, politica de coeziune, politica agricolă comună şi extinderea UE sunt procese care le transformă viaţa cotidiană în mai bine”, a afirmat Tăriceanu în limba engleză.

Tăriceanu a abordat şi faptul că România nu face parte din spaţiul Schengen, acest subiect fiind unul sensibil printre cetățenii români care nu înțeleg de ce țara noastră nu se poate bucura de drepturile care revin odată cu apartenența la această zonă, deși criteriile tehnice au fost îndeplinite. 

,,Este foarte greu pentru noi, membrii Parlamentului României, să le explicăm cetăţenilor de ce încă nu se pot mişca liber în zona Schengen, deşi Guvernul României a îndeplinit de mult toate cerinţele”, a punctat preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a semnalat și faptul că, în ciuda deziluziei raportate la acest subiect, UE nu este privită cu suspiciune de către români.

,,Un sentiment că nu sunt recunoscuţi drept europeni cu drepturi depline creşte printre cetăţenii români şi ar trebui acordat credit societăţii române că această amărăciune nu a dat naştere unor tendinţe populiste sau eurosceptice”, afirmat acesta.

Președintele Senatului a mai vorbit și despre lipsa de legitimitate a instituțiilor de la Bruxelles, unde lucrurile decurg după norme birocratice impuse de funcționari care nu au fost trimiși de cetățeni în funcțiile respective, în detrimentul elitelor politice crescute la nivel național. El speră, totuși, ca acest trend să se inverseze prin alegerile europene de anul acesta.

,,Elitele europene s-au apropiat de reducerea a ceea ce noi am fost crescuţi să vedem, în contextul politicii naţionale, şi au înlocuit (aceste valori – n.r.) cu regulile birocraţilor, avocaţilor şi ale unor experţi care nu au fost aleşi. Până acum, demersul lor a funcţionat. La alegerile din mai pentru Parlamentul European va fi un test care va arăta dacă această tendinţă va continua”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu. El a apreciat că ,,totuşi, instituţiile europene sunt văzute frecvent ca locuri ale economiei bune, dar ale politicii rele”. Astfel, a evidenţiat Tăriceanu, la nivelul UE, au câştigat teren ,,experţi care nu au fost aleşi”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Laura Codruța Kövesi a votat în diaspora: Procurorul-șef al Uniunii Europene și-a exprimat dreptul la vot la Ambasada României în Finlanda

Published

on

© Ambasada României în Finlanda/ Facebook

Șefa Parchetului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a votat vineri la Helsinki pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a anunțat, Ambasada României în Finlanda, pe contul de Facebook.

Procurorul european, dna Laura Codruta Kovesi, a votat la sectia 118, la Helsinki”, a scris Ambasada, publicând două fotografii cu șefa EPPO și membrii secției de votare. 

Peste 56.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:46, au votat 57.011 de cetățeni români. 39.508 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 57.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Published

on

Peste 50.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:00, au votat 50.221 de cetățeni români. 32.718 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Potrivit Hotnews.ro, cei mai mulți români au votat în Italia – 4.073, dintre care 4.018 la secțiile de votare și 55 prin corespondență. În Spania au votat 3.797, dintre care 3.751 la secțiile de votare și 46 prin corespondență, în Germania – 3.276, dintre care 2.974 la secțiile de votare organizate pentru turul II al alegerilor prezidențiale 2019 și 302 prin corespondență. În Marea Britanie, au votat 2.886 de români, dintre care 2.577 la secțiile de votare, iar restul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 50.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 60.000 de cetățeni au votat deja

Published

on

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votare. Acestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.


Prezența la vot în diaspora poate fi urmărită aici


UPDATE ora 17:14 – Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, peste 60.000 de români au votat deja (43.366 la secțiile de votare din străinătate și 17.503 prin corespondență).

UPDATE ora 17:00 – Aproape 58.000 de români au votat în străinătate, printre care și procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi.

UPDATE ora 16:06 – Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

UPDATE ora 14:20 – 18.522 de români au mers la urne până la această oră. În total, până la această oră, au votat 36.025 de cetățeni, inclusiv cei 17.503 care sunt volanți prin corespondență

Cei mai mulți votanți sunt în Italia, în Spania, în Republica Moldova și în Germania.

UPDATE ora 13:00 – Prezența începe să crească, odată cu deschiderea secțiilor de votare în majoritatea statelor europene. Până la această oră, au votat la secții peste 5.800 de români.

Prezența este totuși mai mică față de primul tur al algerilor, când la ora 13.10, de exemplu, votaseră deja peste 8.770 de români, informează Hotnews.ro.

UPDATE ora 12:00 – Peste 1.000 de români din străinătate au votat până la această oră la secțiile de votare. Prin corespondență au votat pentru turul al doilea 17.500 de români.

La secţiile de votare din afara României care s-au deschis deja pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat vineri până la 07:00 ora României peste 200 de alegători, informează Digi24 și Agerpres.

În total, până vineri dimineață (n.r  – ora 09:28), au votat 17.790 de români, în condițiile în care 17.503 și-au exprimat dreptul la vot prin corespondență, potrivit Biroului Electoral Central.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

Dreptul de vot poate fi exercitat la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării: cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic/ paşaportul de serviciu/ paşaportul de serviciu electronic/ paşaportul simplu/ paşaportul simplu electronic/ paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Pot vota la alegerile prezidenţiale cetăţenii români care au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv; nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de vot, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

În turul al doilea al scrutinului prezidenţial au rămas Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal şi Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat.

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82% (3.485.292 voturi), fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26% (2.051.275 voturi) conform rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central săptămâna trecută. prezența la urne a consemnat un paradox: cu 675.348 de voturi în diaspora a fost înregistrată cea mai mare prezență din istorie peste hotare, în timp ce la nivel național, prezența de 47,66% este cea mai scăzută de până acum la un scrutin prezidențial.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending