Connect with us

POLITICĂ

Călin Popescu Tăriceanu atrage atenția că UE ar trebui să acorde credit românilor pentru că nu manifestă tendințe populiste, deși nu sunt recunoscuți ca europeni cu drepturi depline

Published

on

Preşedintele Senatului din Parlamentul României, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit despre orientarea proeuropeană neschimbată a cetățenilor români în ciuda faptului că simt că sunt tratați diferit în UE, prin faptul că nu beneficiază de aceleași drepturi, dar și despre delegitimarea instituțiilor europene, care s-ar putea ameliora odată cu alegerile europene din mai, relatează Agerpres. Călin Popescu Tăriceanu a abordat aceste subiecte în cadrul discursului inaugural al Conferinței Interparlamentare privind Viitorul Uniunii Europene, organizată în contextul dimensiunii parlamentare a Președinției Consiliului UE, și în pregătirea summit-ului european de la Sibiu, din 9 mai. 

,,Toate sondajele arată că mai mult de două treimi dintre români au sentimente pozitive legate de viitorul Uniunii Europene. Cifra este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred cu adevărat că cele patru libertăţi fundamentale, piaţa internă, politica de coeziune, politica agricolă comună şi extinderea UE sunt procese care le transformă viaţa cotidiană în mai bine”, a afirmat Tăriceanu în limba engleză.

Tăriceanu a abordat şi faptul că România nu face parte din spaţiul Schengen, acest subiect fiind unul sensibil printre cetățenii români care nu înțeleg de ce țara noastră nu se poate bucura de drepturile care revin odată cu apartenența la această zonă, deși criteriile tehnice au fost îndeplinite. 

,,Este foarte greu pentru noi, membrii Parlamentului României, să le explicăm cetăţenilor de ce încă nu se pot mişca liber în zona Schengen, deşi Guvernul României a îndeplinit de mult toate cerinţele”, a punctat preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a semnalat și faptul că, în ciuda deziluziei raportate la acest subiect, UE nu este privită cu suspiciune de către români.

,,Un sentiment că nu sunt recunoscuţi drept europeni cu drepturi depline creşte printre cetăţenii români şi ar trebui acordat credit societăţii române că această amărăciune nu a dat naştere unor tendinţe populiste sau eurosceptice”, afirmat acesta.

Președintele Senatului a mai vorbit și despre lipsa de legitimitate a instituțiilor de la Bruxelles, unde lucrurile decurg după norme birocratice impuse de funcționari care nu au fost trimiși de cetățeni în funcțiile respective, în detrimentul elitelor politice crescute la nivel național. El speră, totuși, ca acest trend să se inverseze prin alegerile europene de anul acesta.

,,Elitele europene s-au apropiat de reducerea a ceea ce noi am fost crescuţi să vedem, în contextul politicii naţionale, şi au înlocuit (aceste valori – n.r.) cu regulile birocraţilor, avocaţilor şi ale unor experţi care nu au fost aleşi. Până acum, demersul lor a funcţionat. La alegerile din mai pentru Parlamentul European va fi un test care va arăta dacă această tendinţă va continua”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu. El a apreciat că ,,totuşi, instituţiile europene sunt văzute frecvent ca locuri ale economiei bune, dar ale politicii rele”. Astfel, a evidenţiat Tăriceanu, la nivelul UE, au câştigat teren ,,experţi care nu au fost aleşi”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

POLITICĂ

Ludovic Orban: Alegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene este o victorie pentru PNL. Vom putea susține interesele României

Published

on

Preşedintele liberal Ludovic Orban a declarat, marţi, că pentru PNL este o victorie alegerea Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene, arătând că astfel pot fi susţinute interesele României.

“Pentru noi este o victorie. (…) Este o alegere care va ajuta PNL să aibă o relaţie de parteneriat cu preşedintele Comisiei Europene, să poată să susţină interesele României, să poată să influenţeze deciziile la nivel european astfel încât România să obţină avantaje. De exemplu, să crească subvenţiile la hectar pentru fermierii din România, să menţinem în bugetul Uniunii Europene alocările pe fondurile de coeziune, lucru care iarăşi e important, pentru că România având un nivel de dezvoltare mai redus beneficiază de foarte multe fonduri de coeziune, să obţinem un acces mai facil de exemplu la finanţările care sunt direct de la nivelul Uniunii Europene, suntem pe ultimul loc în domeniul cercetării şi inovării, unde dacă reuşim să obţinem finanţări, reuşim să dezvoltăm un segment”, a declarat Orban, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Victor Ponta, după alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Urmează decizia importantă pentru România – cine va fi comisar european și ce portofoliu va avea”

Published

on

Alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene este o veste bună pentru Europa, însă ea va fi urmată de o decizie importantă pentru România în ce privește persoana desemnată să fie viitor comisar european și portofoliul pe care îl va primi, a afirmat Victor Ponta, liderul Pro România.

”O veste buna pentru Europa/ acum insa urmeaza decizia importanta pentru Romania : cine va fi Comisar European si ce portofoliu va avea! In 2007 Romania a primit un portofoliu nesemnificativ (era normal fiind ultimii veniti si avand un conflict ridicol intre Presedinte si Guvern). În 2009 Franta a primit Agricultura pentru Ciolos (Basescu fiind de acord cu aceasta “tranzactie” imorala). In 2014 Romania a primit Dezvoltarea Regionala (printr-o negociere cu Juncker, Hollande si Renzi si impotriva sabotajului lui Basescu) si am reusit sa aducem in tara 15 miliarde de euro. In 2019 Viorica Dancila si Klaus Iohannis trebuie sa negocieze cat mai bine pentru Romania! Ne trebuie un Comisar ProRomania”, a scris Ponta, pe Facebook.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Viorica Dăncilă, interviu pentru The Guardian: ”Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie și nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect”

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Facebook

Premierul Viorica Dăncilă a vorbit marți, într-un interviu pentru cotidianul britanic The Guardian acordat înaintea prezentării rezultatelor președinției României la Consiliul UE în Parlamentul European, despre alegerile europarlamentare şi despre motivele pentru care Guvernul nu susţine candidatura lui Kovesi la şefia Parchetului European.

În urma protestelor masive, ”Viorica Dăncilă trebuie să facă dovada faptului că nu este doar o mandatară a fostului lider PSD, care a fost condamnat pentru corupţie”, precizează The Guardian, informează Adevărul.

Cotidianul britanic descrie „tripla doză de realitate” primită de PSD în doar 48 de ore, după înfrângerea suferită la alegerile europarlamentare, validarea referendumului şi condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi jumătate pentru corupţie.

În context, Dăncilă a spus că PSD a înţeles mesajul transmis la alegerile europarlamentare şi că partidul se va concentra mai mult pe cetăţeni şi mai puţin pe sistemul judiciar.

Am înţeles mesajul de pe 26 mai. Nu am mai vorbit despre justiţie, nu am lăsat pe nimeni să se mai implice în acest subiect… Mi-aş dori să revenim la politici care se concentrează pe cetăţean şi mai puţin pe sistemul judiciar”, a declarat Viorica Dăncilă pentru The Guardian, notează și Digi24.

Potrivit sursei menționate, premierul României s-a ferit să spună dacă guvernul va continua să se opună numirii Laurei Codruţa Kovesi ca procuror-şef european. A precizat însă că, personal, consideră că Laura Codruța Kovesi „trebuie să îşi rezolve problemele cu sistemul judiciar” înainte de a-și asuma această misiune.

Viorica Dăncilă a vorbit pentru The Guardian și despre creşterea economică a României, infrastructură și sistemul de sănătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending