Connect with us

U.E.

Camera Comunelor a dat un prim vot favorabil Acordului privind Brexitul, pavând astfel calea pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie

Published

on

Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianurie 2020, informează The Guardian.

Parlamentul britanic  și-a dat vineri acordul inițial asupra acordului privind Brexitul, convenit de premierul britanic Boris Johnson cu Bruxelles-ul.

Proiectul de lege a obținut 358 de voturi ”pentru” și 234 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o majoritate de 124 de voturi, la doar o săptămână după ce Partidul Conservator a înregistrat o victorie răsunătoare în urma alegerilor generale.

De altfel, livrarea Brexit-ului la 31 ianuarie s-a numărat printre prioritățile premierului birtanic Boris Johnson, prezentate de Regina Elisabeta a II-a în discursul care a deschis joi sesiunea parlamentară, prima după alegerile generale în urma cărora Partidul Conservator și-a asigurat majoritatea în Camera Comunelor, înregistrând o victorie răsunătoare, prima din 1987, de la Margaret Thatcher încoace.

”Prioritatea guvernului meu este aceea de a livra Brexitul la 31 ianuarie. Miniștrii mei vor prezenta legislația pentru a asigura că ieșirea Regatului Unit din UE la acea dată și pentru a profita la maximum de oportunitățile pe care le oferă acest lucru tuturor cetățenilor din Regat”, a declarat Regina Elisabeta a II-a în fața membrilor Camerei Comunelor și a Camerei Lorzilor ale Parlamentului britanic.

Proiectul de lege presupune modificări față de cel precedent, care a fost sprijint de parlamentarii britanici în luna octobmrie, dar retras de Guvern după ce aceștia au respins un calendar strâns, de trei zile, propus de Johnson, pentru a fi adoptat de Parlament, potrivit BBC.

Modificările includ:

1. interzice guvernului de a prelungi perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020. Pe durata celor 11 luni se va negocia un acord comercial Regatul Unit – UE.

Premierul britanic a surprins în Discursul Reginei de joi și dorința sa de a stabili un acord de liber schimb cu Uniunea European, dar și cu alte economii globale.

”Miniștrii mei vor urmări să stabilească o viitoare relație cu Uniunea Europeană bazată pe un acord de liber schimb de pe urma căruia să beneficieze întreg Regatul Unit. De asemenea, vom începe negocierile comerciale cu alte economii mondiale fruntașe”, a mai expus Regina.

2. le oferă permisunea instanțelor britanice de a reconsidera hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene

3. solicită miniștrilor să raporteze anual Parlamentului litigiile cu Uniunea Europeană, în temeiul acordului de retragere

4. abrogarea legislației care ”acum nu servește niciunui scop”.

Procesul de ratificare a proiectului de lege privind Acordului de Retragere a Regatului Unit din UE va continua și anul viitor, dar votul de vineri este, în parte, un semnal prin care Londra arată că dorește să respecte noul termen al Brexitului, adoptat formal de șefii de stat sau de guvern ai UE-27 la 29 octombrie prin procedură scrisă.

După votul de astăzi, proiectul privind Acordul de Retragere va intra într-o nouă etapă, cea a comisiei, potrivit Parlamentului britanic. 

Având în vedere că este un proiect constituțional crucial, în această etapă parlamentarii au posibilitatea de a depune amendamente.

Dacă proiectul de lege privind Brexitul este amendat în așa fel încât suferă modificări majore ce pot fi interpretate ca nerespectare a angajamentelor stipulate în Acordul de Retragere, atunci aceast lucru va constitui o respingere a acordului.

Etapa de raportare oferă parlamentarilor posibilitatea de a depune noi amendamente la proiectul de lege care a fost examinat în comisie. Această etapă este urmată, de obicei, de o dezbatere a proiectului privind Acordul de Retragere, într-o a treia lectură.

A treia lectură este șansa finală pentru Camera Comunelor de a dezbate conținutul unui proiect de lege. De obicei are loc imediat după etapa de raportare, ca următor punct al agendei din ziua respectivă.

Dezbaterea cu privire la proiectul de lege este de obicei scurtă și limitată la ceea ce este precizat în proiectul de lege, comparativ cu cea de-a doua lectură, unde se dezbate ce ar putea fi inclus în acest proiect.
Proiectul de lege nu mai poate fi amendat în această etapă.

Ping-pong între Camera Comunelor și Camera Lorzilor   

Dacă Camera Comunelor amendează proiectul de lege, lorzii, care sunt gardieni constituționali, trebuie să decidă dacă sunt sau nu de acord cu ele și pot aduce și ei modificări.

În cazul în care Camera Lorzilor nu este de acord cu amendamentele aduse de membrii din Camera Comunelor sau aduce ea însăși modificări, proiectul de lege este retrimis în Camera Comunelor.

Proiectul de lege poate face acest traseu între cele două camere ale Parlamentului până când se punt de acord asupra formulării exacte.

Acest procedeu este cunoscut sub numele de ”ping-pong”.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare. 

Parlamentarii britanici vor beneficia de trei zile suplimentare de dezbatere în Camera Comunelor după vacanța de iarnă, respectiv 7, 8 și 9 ianuarie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Published

on

© European Union/Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Propunerea eurodeputatului Victor Negrescu (PSD, S&D), vice-președinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, de a aloca minim 10% sau echivalentul a 3 miliarde de euro pentru educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a obținut sprijinul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui mesaj pe Facebook. 

Consens în cadrul dezbaterii organizate de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților pentru propunerea mea de a…

Posted by Victor Negrescu on Wednesday, 3 March 2021

„M-am bucurat să văd că au existat reprezentanți din partea tuturor partidelor parlamentare care au susținut această propunere pe care am promovat-o la nivel european și pe care am discutat-o inclusiv cu Ministrul Educației. Mulțumesc structurilor sindicale și asociative pentru sprijinul oferit”, scrie Victor Negrescu.

În intervenția sa, eurodeputatul a menționat că România trebuie să aibă un proiect de modernizare a educației cu scopul de a asigura accesul tuturor la educație de calitate pe tot parcursul vieții.

„Am propus alocarea a minim 3 miliarde de euro, sub formă de granturi, din totalul de 30 de miliarde, nu ceea ce vor să facă guvernanții, să vină cu un plan fictiv de 60 de miliarde și să ne păcălească cu diferite sume”, a specificat Victor Negrescu. 

În context, el a adăugat că are încredere în acest dialog, iar planul „nu trebuie să fie politizat”. 

„Este un plan pentru redresarea României, un proiect finanțat din bani europeni, prin care se poate realiza modernizarea educației pe baze transparente și dezideologizate. Am încredere că, dacă ne unim forțele, putem face enorm pentru a pregăti viitorul României la noile provocări”, a precizat Victor Negrescu. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Continue Reading

U.E.

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

Published

on

© pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a salutat miercuri decizia Comisiei Europene, anunțată de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, de a acorda în continuare sprijin economic statelor membre prin prelungirea clauzei derogatorii din cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

”Salutăm eforturile întreprinse de Paolo Gentiloni de a sprijini economiile europene în aceste timpuri incerte. Măsurile fiscale nu ar trebui să submineze stabilitatea și redresare. Flexibilitatea fiscală, alături de Next Generation EU și Mecanismul de redresare și reziliență, va sprijini investițiile în statele membre. Acest lucru este esențial pe termen scurt și lung pentru redresare și tranziția digitală și ecologică. Comunicarea de astăzi setează tonul pentru a avea o redresare economică durabilă și deschide calea revizuirii Pactului de stabilitate și creștere”, a transmis președintele PES, Serghei Stanișev, potrivit unui comunicat

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale și oferă totodată indicații generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicațiile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat și coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecințele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 și să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată astăzi urmărește să sprijine aceste obiective.

Coordonarea politicilor bugetare naționale este esențială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să țină cont de considerentele legate de forța redresării și de sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate și convergență, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

Comisia a propus activarea clauzei derogatorii generale în martie 2020, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022. În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situației economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activității economice în UE sau în zona euro în comparație cu nivelurile anterioare crizei (sfârșitul anului 2019) ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicații preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și dezactivarea sa începând cu 2023.

În urma unui dialog între Consiliu și Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situațiile specifice fiecărei țări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activității economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opțiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.14 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.14 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending