Connect with us

INTERNAȚIONAL

Camera Reprezentanților a adoptat o rezoluție care limitează acțiunile militare ale președintelui SUA Donald Trump împotriva Iranului

Published

on

Camera Reprezentanților, controlată de democrați, a adoptat joi o rezoluție pentru a limita puterea lui Donald Trump de a lansa operațiuni militare împotriva Iranului, un text mai mult simbolic, dar jenant pentru președintele american aflat în plină criză în relațiile cu Teheranul, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Cerându-i lui Donald Trump ”să pună capăt” oricărei acţiuni militare împotriva Iranului fără un acord al Congresului, rezoluţia a fost adoptată cu 224 de voturi pentru şi 194 împotriva, cu sprijinul a trei republicani.

Preşedinta democrată a Camerei, Nancy Pelosi, a afirmat că, prin acest vot, Congresul îşi respectă ”datoria de a-i proteja pe americani”.

Dacă nicio ”măsură parlamentară nu este luată” pentru a autoriza operaţiuni militare, guvernul lui Donald Trump ”trebuie să-şi înceteze ostilităţile militare împotriva Iranului”, a completat aceasta.

Donald Trump a reacționat în urma votului și a spus că nu are ”obligația” de a solicita Congresului ”înainte de a ordona eventuale noi lovituri”.

”Nu ar trebui să o fac”, a adăugat el în cursul unei conferinţe de presă la Casa Albă, ”căci uneori trebuie să iei decizii într-o fracţiune de secundă”.

Rezoluţia ar putea fi supusă la vot în Senat săptămâna viitoare. Camera superioară a Congresului SUA este controlată de republicani, aceștia deținând 53 din cele 100 de locuri.

tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul săptămânii trecute, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drept răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat miercuri seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending