Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a avut marți o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, căruia i-a prezentat măsurile bugetare ale Guvernului României în contextul asigurării sustenabilității finanțelor publice și propuneri privind modernizarea politicii de impozitare.

Conform unui comunicat al ministerului, întrevederea a avut loc în contextul primei reuniuni a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), desfășurate sub președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, ministrul român a subliniat respectarea angajamentului de adoptare în timp util a bugetului pentru anul 2022, forma acestuia reușind să evite retragerea prematură a sprijinului bugetar pentru atenuarea efectelor crizei pandemice și să creeze spațiu fiscal, în același timp.

În egală măsură, Adrian Câciu a pledat pentru atingerea unui echilibru între menținerea angajamentului țării noastre de revenire în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere în anul 2024 și realizarea graduală a consolidării fiscale, ținând cont de nevoile ridicate de investiții publice.

Cu privire la măsurile pentru susținerea investițiilor, ministrul român a menționat că, ”și în condițiile ajustării cheltuielilor totale, s-a asigurat majorarea semnificativă a cheltuielilor de investiții, cu peste 1pp, până la un nivel de 6,7% din PIB, în special prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană”.

Un alt aspect important pe agenda reuniunii dintre ministrul Adrian Câciu și comisarul Paolo Gentiloni a vizat politicile în domeniul impozitării.

Ministrul român a reiterat prioritatea Guvernului privind reducerea deficitului de TVA și de a combate evaziunea fiscală prin mecanisme puse la dispoziție atât de legislația națională, cât și de cea europeană. Astfel, în cadrul întâlnirii avute a fost prezentat mecanismul facturii electronice B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat, precum și sistemul E-Transport stabilite prin OUG 130/2021.

În pachetul de toamnă al semestrului european, Comisia Europeană atrăgea atenția că România va trebui să-și modifice politica fiscal-bugetară pentru a-și atinge țintele pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv (PDE) în următorii trei ani.

Să nu uităm că statele membre au solicitat ca, din 2022, să se revină la esența Semestrului European și, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificări apărute în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).

Nicolae Ciucă a asigurat-o pe ambasadoarea Franței la București de sprijinul României pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Președinției franceze la Consiliul UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit-o, marți, 18 ianuarie, la Palatul Victoria, pe ambasadoarea Republicii Franceze la București, E.S. Laurence Auer. Întrevederea a avut loc în contextul exercitării de către Franța, în acest semestru, a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit sursei citate, ubiectele întrevederii s-au axat pe cooperarea strânsă și dinamică dintre cele două părți în contextul avansării agendei europene și pe parteneriatul solid și prioritățile de la nivelul relației bilaterale. De asemenea, a fost evaluată situația de securitate în Vecinătatea Estică.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat angajamentul României pentru avansarea, într-un spirit consensual, a agendei europene și a dat asigurări cu privire la sprijinul activ al țării noastre în îndeplinirea obiectivelor ambițioase cuprinse în programul de lucru și prioritățile Președinției franceze la Consiliul UE. A reamintit interesul României pentru un rezultat pragmatic al Conferinței privind viitorul Europei, orientat spre acțiune şi recomandări concrete.

De asemenea, șeful Guvernului a subliniat caracterul substanțial și potențialul amplificat al cooperării bilaterale pe multiple planuri, în linia Parteneriatului Strategic România-Franța și a Foii de Parcurs. A remarcat nivelul ascendent și deosebit de încurajator al schimburilor comerciale româno-franceze.

Prim-ministrul a notat importanța unei decizii favorabile pentru începerea discuțiilor de aderarea a României la OCDE și a solicitat sprijinul Franței în acest demers.

Adoptarea şi implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din Uniunea Europeană este un obiectiv prioritar pentru România, susţine ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Într-un comunicat al ministerului, acesta a anunțat că țara noastră va pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023.

Propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaţionale din UE a fost cel mai important subiect al reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 18 ianuarie 2022, la Bruxelles, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce a oferit ocazia prezentării priorităților pe care aceasta le are în cele șase luni de mandat. 

”Europa a reușit să își revină după cea mai gravă criză economică din 1929 încoace. Am luat măsurile potrivite la momentul potrivit. Cu toate acestea, criza ne-a arătat că este necesar să construim un nou model economic, bazat pe autonomie strategică. Ce fel de Europă dorim să construim? Ne dorim o Europă independentă, capabilă să își apere valorile, să promoveze investițiile în inovare și în tehnologiile-cheie și să protejeze mediul. Vrem să construim un nou model bazat pe o creștere durabilă”, a fost mesajul transmis de Bruno Le Maire, ministrul francez a economiei, finanțelor și redresării, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

Astfel, miniştrii de Finanţe au fost invitaţi să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar şi necesitatea transpunerii în legislaţia UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaţionale agreate în Cadrul Incluziv al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activităţile globale ale multinaţionalelor.

Regulile vizează toate grupurile mari, naţionale sau internaţionale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an şi care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Miniştrii au discutat, de asemenea, despre stadiul implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi au aprobat Concluziile cu privire la Raportul privind Mecanismul de Alertă 2022, Concluziile Analizei Anuale a Creşterii Durabile 2022 şi Recomandarea pentru politica economică a zonei euro 2022.

În egală măsură, cei 27 au avut un schimb de opinii pe marginea mandatului UE pentru viitoarea reuniune G20, din februarie 2022.