Connect with us

U.E.

Campania de vaccinare anti-Covid a început oficial în toate țările UE, primii vaccinați fiind vârstnicii și cadrele medicale

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Campania de vaccinare anti-Covid a început oficial în toate țările UE, duminică 27 decembrie, primii vaccinați fiind vârstnicii și cadrele medicale, informează agențiile de presă internaționale, potrivit Agerpres

Vaccinarea se face utilizând serul dezvoltat de Pfizer-BioNTech, a cărui eficiență dovedită împotriva SARS-CoV-2 este de 90% și care a fost aprobat la începutul săptămânii de Agenția Europeană a Medicamentului. 

Trei angajaţi ai unui spital din Roma, primii vaccinaţi în Italia

La 10 luni de la confirmarea primului pacient pozitiv la coronavirus, Italia, ţara cu cea mai mare rată a mortalităţii asociată COVID-19 din Europa – cu peste 71.000 de decese -, a început vaccinarea primilor cetăţeni. Trei angajaţi din domeniul sanitar de la spitalul Spallanzani din Roma au fost vaccinaţi cu câteva minute înainte de ora 07:00 GMT, potrivit declaraţiei comisarului pentru epidemii Domenico Arcuri.

Vaccinul va fi gratuit, iar lucrătorii din sistemul sanitar şi vârstnicii vor fi primii care se vor putea vaccina voluntar.

O rezidentă de 101 ani, primul cetățean vaccinat în Germania

La Berlin, o rezidentă în vârstă de 101 ani a unui azil de bătrâni din cartierul Steglitz a primit vaccinul, în prezenţa ministrului sănătăţii regional, Dilek Kalayci. 

Imunizarea populației se va face în primele zile cu ajutorul unor echipe mobile, în condiţiile în care majoritatea celor peste 400 de centre de vaccinare preconizate nu vor fi funcţionale decât peste câteva zile, aminteşte dpa. Primii vaccinați sunt persoanele de peste 80 ani, îngrijitorii și personalul spitalicesc. 

Berlinul a primit iniţial 9.750 de doze de vaccin pentru prima zi de imunizări, potrivit administraţiei sanitare, adică similar cu numărul de doze primite şi de alte landuri federale ale Germaniei. Însă, se așteaptă, ca începând din ianuarie, să fie administrate 700.000 de doze săptămânal.

Germania şi-a asigurat 300 de milioane de doze, prin intermediul UE sau prin contracte proprii, pentru a acoperi nevoile de vaccinare ale celei mai populate ţări din blocul european – 83 de milioane de locuitori.

© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

O femeie de 78 de ani a primit prima doză de vaccin anti-coronavirus în Franţa

O femeie în vârstă de 78 de ani a fost duminică dimineaţa prima persoană vaccinată în Franţa împotriva coronavirusului, la spitalul René-Muret din Sevran, iar cel de-al doilea vaccinat a fost un medic cardiolog de 65 de ani, Jean-Jacques Monsuez.

Franța, ţară cu o populaţie de aproape 67 de milioane de locuitori și grav afectată de pandemie, şi-a propus ca până în februarie 2021 să vaccineze un milion de cetăţeni din rândul celor mai în vârstă şi mai vulnerabili şi a personalului medical, în cele 7.000 de centre spitaliceşti pentru persoanele în vârstă şi dependente. Obiectivul executivului de la Paris este să imunizeze 15 milioane de persoane până în vară în timpul acestei campanii de vaccinare în trei faze.

Vârstnicii, persoanele cu dizabilități și personalul sanitar din prima linie, primii imunizați în Spania

Primele persoane imunizate în Spania,unde noul coronavirus a făcut ravagii în timpul primului val al pandemiei, au fost o pensionară dintr-un azil de bătrâni, Araceli Rosario Hidalgo Sanchez, în vârstă de 96 de ani, și o îngrijitoare în vârstă de 40 de ani, Monica Tapias, de la acelaşi centru.

Campania de vaccinare din Spania a fost lansată în acest cămin de bătrâni unde nu s-a înregistrat niciun caz de Covid-19 și datorită proximității sale cu un depozit al Pfizer, unde vaccinurile au sosit sâmbătă din Belgia, urmând să fie distribuite în întreaga ţară. 

Primii care vor primi vaccinul în Spania vor fi bătrânii, persoanele cu dizabilităţi care trăiesc în cămine şi lucrătorii din aceste centre. Şi personalul sanitar din prima linie va fi vaccinat, precum şi alţi membri ai personalului sanitar şi din cămine.

Prima etapă de vaccinare din Spania se va încheia în martie.

Premierul ceh Andrej Babis, primul cetăţean care a primit vaccinul în Cehia

Premierul Andrej Babis a fost primul cetăţean ceh care a primit vaccinul produs de Pfizer-BioNTech, la Spitalul Militar central din Praga, cu puţin înainte ca alte spitale din capitală şi din cel de-al doilea oraş ca mărime, Brno, să înceapă distribuirea celor 9.750 de doze de vaccin pe care Cehia le-a primit deocamdată. O veterană de 95 ani a fost a doua persoană imunizată după premierul ceh.

Ministrul sănătăţii şi episcopul ortodox Tihon, primii cetăţeni vaccinaţi în Bulgaria

Bulgaria a demarat duminica aceasta campania de vaccinare anti-COVID-19 cu ministrul sănătăţii, Kostadin Angelov, şi cu episcopul ortodox Tihon, transmite EFE.

Primele 9.750 de doze de vaccin au sosit sâmbătă dimineaţa în Bulgaria, sub măsuri stricte de securitate, şi au fost distribuite în şase regiuni alese pentru campania de vaccinare. Această canitate simbolică acoperă necesarul pentru mai puțin de 5000 de persoane, alese din rândul medicilor aflaţi în prima linie a luptei împotriva coronavirusului.

O asistentă medicală, prima persoană vaccinată în Polonia

Alicja Jakubowska, care lucrează ca asistentă şefă la spitalul Ministerului de Interne din capitala Varşovia, a fost prima persoană care a primit vaccinul anti-coronavirus, transmite dpa. „Nu a durut”, a declarat ea, citată de agenţia de presă PAP.

O femeie de 91 de ani a fost prima persoană vaccinată în Suedia

Suedia, ţară care timp de mai multe luni a optat pentru o strategie relaxată în faţa pandemiei de coronavirus până când s-a confruntat cu o creştere semnificativă a mortalităţii asociate COVID-19, a început duminica aceasta campania de vaccinare, transmite EFE.

Prima doză de vaccin i-a fost administrată unei femei de 91 de ani care trăieşte într-un cămin de bătrâni din Mjallby, un orăşel situat între Stockholm şi Göteborg.

O asistentă de la Institutul Matei Balș, prima persoană vaccinată în România

Startul campaniei de vaccinare anti-COVID în România a fost dat duminică, 27 decembrie, la ora 9:00, de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, din București, și continuă în toate cele 10 spitale de boli infecțioase aflate în prima linie în lupta împotriva pandemiei.

Prima persoană vaccinată în cadrul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 în România este Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă (Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”), membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie a acestui an, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.

Vaccinarea împotriva COVID-19 în România se va realiza în trei etape, în care vor fi vaccinate grupele populațional. În primă etapă vor fi imunizate persoanele incluse în categoria lucrătorilor din domeniile sănătății și social – sistem public și privat, urmând ca în etapa a doua să primească serul de la Pfizer-BioNTech populația cu grad de risc și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale, iar în ultima fază, populația generală. 

România are posibilitatea asigurării dozelor de vaccin necesare pentru vaccinarea a 10, 7 milioane de cetățeni, cu posibilitatea de suplimentare, în cadrul contractelor semnate de Comisia Europeană cu șase companii dezvoltatoare de vaccinuri anti-COVID.


Vaccinul anti-COVID-19, produs de BioNTech-Pfizer, a primit luni undă verde din partea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), autoritatea care are rolul de reglementare a medicamentelor din Europa. Acesta, alături de cele produse de Moderna și CureVac, conține o parte din „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică acestui virus. Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.

Ţinând cont că vaccinul Pfizer/BioNTech trebuie administrat în două doze la distanţă de trei săptămâni, livrările anunţate de 12,5 milioane de doze pentru acest an către UE ar fi suficiente pentru vaccinarea a 6,25 milioane de oameni.

Conform Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Uniunea Europeană și-a asumat un rol important în ceea ce privește garantarea accesului universal la testele, tratamentele și vaccinurile împotriva COVID-19. Obiectivele asumate de Uniunea Europeană sunt legate de asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor și asigurarea accesului echitabil și în timp util la vaccinuri pentru cetățenii UE.

Astfel, Comisia Europeană a urmărit dezvoltarea unui portofoliu divers de vaccinuri candidate pe platforme diferite, astfel încât să crească șansele de a avea mai multe vaccinuri disponibile, după autorizarea de punere pe piață acordată de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Astfel, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru apromixativ două miliarde de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

La acestea se adaugă discuțiile preliminare încheiate de Comisia Europeană la 17 decembrie cu compania farmaceutică Novavax, de unde UE ar urma să achiziționeze 200 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

Published

on

© European Union 2021

Președintele Consiliului European Charles Michel aduce din nou în discuție ideea de „unitate europeană” înaintea reuniunii liderilor din statele membre (21-22 octombrie), care are la vârful agendei teme presante precum criza prețurilor la energie, gestionarea pandemiei COVID-19 și pregătirea pentru reuniunile ONU pentru climă (COP26) și biodiversitate (COP15), după cum reiese din scrisoarea tradițională de invitație pe care înaltul oficial o transmite șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. 

„Sunt convins că vom avea o reuniune productivă, în spiritul încrederii și al dialogului. După cum s-a demonstrat în trecut, unitatea este cel mai puternic atu al nostru. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles”, precizează Charles Michel, în scrisoarea trimisă liderilor europeni. 

Potrivit președintelui Consiliului European, reuniunea la nivel înalt va fi deschisă joi cu o discuție despre creșterea actuală a prețurilor la energie, care pune în dificultate redresarea post-pandemică și afectează grav cetățenii și întreprinderile noastre. Pornind de la recenta comunicare a Comisiei, liderii europeni vor analiza îndeaproape ce se poate face la nivelul UE și la nivel național, atât în ceea ce privește reducerea pe termen scurt pentru cei mai afectați, cât și măsurile pe termen mediu și lung.

Aceștia vor discuta, de asemenea, situația actuală a COVID-19.

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar cifrele sunt în creștere în mai multe state membre. Vaccinarea a adus progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19, dar mai sunt încă multe de făcut, în special în ceea ce privește reticența față de vaccinare și dezinformarea. Se va vorbi despre solidaritatea internațională, pentru a asigura livrarea rapidă a vaccinurilor către țările care au cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, trebuie să luăm măsuri pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru pandemiile din viitor”, transmite Charles Michel. 

De asemenea, în cadrul sesiunii de lucru vor fi abordate evoluțiile recente legate de statul de drept.

„În timpul cinei de lucru vom avea o discuție strategică privind comerțul. În ceea ce privește influența globală a UE, comerțul rămâne cel mai eficient instrument din setul nostru de instrumente. Vom discuta despre cum să folosim cel mai bine acest instrument, atât în ceea ce privește obiectivele pe care le urmărim, cât și în ceea ce privește procesul de implicare a statelor membre, în lumina experiențelor din ultimii ani”, mai informează președintele Consiliului European.

Un alt subiect va fi reprezentat de pregătirile pentru viitoarele summituri importante, cum ar fi COP26 și COP15 privind biodiversitatea, dar și pregătirile pentru viitoarele summituri ASEM și Parteneriatul Estic.

„Privind în perspectiva summitului COP26, avem nevoie de un răspuns global ambițios la schimbările climatice. Toate marile economii ar trebui să stabilească obiective ambițioase și să își îndeplinească angajamentele privind finanțarea pentru climă”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Vineri, liderii din UE vor reveni la subiectul migrației, pentru a urmări punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din iunie privind dimensiunea externă a migrației, în special în ceea ce privește finanțarea.

„Frontierele noastre externe trebuie să fie controlate în mod eficient. Ar trebui, de asemenea, să ne susținem eforturile de reducere a mișcărilor colaterale”, mai precizează șeful Consiliului European. 

În cele din urmă, pe agenda discuțiilor se află și transformarea digitală a Europei, care este un motor esențial pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Vom oferi orientări suplimentare privind agenda digitală, inclusiv securitatea și conectivitatea cibernetică, și vom da un impuls politic pentru a lucra la propunerile și inițiativele existente și viitoare”, încheie Charles Michel cu referire la subiectele de pe agenda Consiliului European. 

 

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Published

on

©European Union, 2020

Prețul mediu al electricității pentru consumatorii casnici din UE a înregistrat o creștere ușoară în prima jumătate a acestui an, ajungând la 21,9% euro/kWh, de la 21,3 euro/kWh, cât era anul trecut în aceeași perioadă, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

Prețul mediu al gazelor naturale  a înregistrat o evoluție inversă, scăzând ușor până la 6,4 euro/100 kWh în prima jumătate a anului 2021. Recent, prețurile pentru energie electrică și gaze naturale cresc substanțial în întreaga UE. Statisticile europene oficiale pentru a doua jumătate a anului 2021 vor fi disponibile în aprilie 2022.

Prețurile la energie electrică

Prețurile electricității pentru consumatorii casnici au crescut în 16 state membre ale UE în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu prima jumătate a anului 2020, cele mai semnificative creșteri, exprimate în moneda națională, fiind observate în Slovenia (+15%), Polonia (+8%) și  România (+7%).

Cele mai mari scăderi s-au constatat în Țările de Jos (-10%), urmate de Cipru (-7%) și Lituania (-6%). Scăderile de impozite au determinat în principal reducerea din Țările de Jos, unde rambursarea (indemnizația) a crescut.

Exprimate în euro, prețurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2021 au fost cele mai mici în Ungaria (10,0 euro pentru 100 kWh), Bulgaria (10,2 euro) și Malta (12,8 euro) și cele mai mari în Germania (31,9 euro), Danemarca (29,0 euro), Belgia (27,0 euro) și Irlanda (25,6 euro).

Taxele și impozitele au reprezentat 39% din valoarea facturată în prima jumătate a anului 2021.                                                                                                                                                                  

Prețurile la gaze naturale

Între prima jumătate a anului 2020 și aceeași perioadă a anului 2021, prețul gazelor naturale a scăzut în 20 din cele 23 de state membre ale UE care raportează situația prețurilor gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Cele mai mari scăderi ale prețurilor la gazele naturale pentru gospodării, exprimate în moneda națională, au fost observate în Lituania (-23%), Slovacia (-10%) și Polonia (-9%).

La polul opus, prețurile au crescut în Danemarca (19%), Germania (8%) și Luxemburg (6%). Costul energiei a fost principalul factor care a determinat creșterea prețurilor în Danemarca, în timp ce taxele au declanșat această creștere în Germania și Luxemburg.

Exprimate în euro, cele mai mici prețuri medii ale gazelor pentru gospodării în prima jumătate a anului 2021 s-au constatat în Lituania (2,8 euro pentru 100 kWh), Letonia (3,0 euro/ 100 kWh) Ungaria (3,1 euro/ 100 kWh) și România (3,2 euro/100 kWh), în vreme ce cele mai ridicate valori au fost observate în Olanda (9,6 euro / 100 kWh), Danemarca (9,0 euro/ 100 kWh ) și Portugalia (7,6 euro / 100 kWh). Eurostat menționează că datele pentru România sunt estimate.  

Taxele și impozitele au reprezentat 36% din valoarea facturii la gaze, în prima jumătate a anului 2021.   

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, prezent în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, a subliniat că omenirea se confruntă cu o urgență climatică, iar dimensiunea acesteia „ne obligă să luăm măsuri mult mai ambițioase și să ne asigurăm de implementarea acestora”, având la baza tuturor deciziilor studii de impact. 

„Agricultorii sunt în prima linie în ceea ce privește conservarea biodiversității. În calitate de gardieni principali ai terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în conservarea biodiversității în UE. Astfel, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice”, a scris deputatul european, pe Facebook.

În intervenția sa din plenul Parlamentului European, Daniel Buda a transmis că schimbările climatice reprezintă o realitate care nu poate fi contestată, iar omenirea întreagă se confruntă cu fenomene meteorologice severe, fie că vorbim de inundații, incendii sau secetă.

„Viețile și bunurile noastre, ale tuturor, sunt în pericol. Astăzi, ne confruntăm cu o criză a resurselor energetice care la rândul ei, afectează populația Uniunii Europene. Toate aceste lucruri sunt o consecință a neglijenței responsabililor politici care de-a lungul timpului au ignorat semnalele primite în acest sens. Ne revine astăzi, nouă tuturor, sarcina, deloc ușoară, de a face pași concreți în această direcție, iar Conferința de la Glasgow este o nouă etapă în acest demers”, a mai spus el.

De asemenea, eurodeputatul a mai subliniat „necesitatea ca înaintea oricărei decizii care va fi luată, să avem studiile de impact care să facă o evaluare asupra a ceea ce înseamnă acele decizii, astfel încât să nu afectăm sectoarele economice”.

El a amintit că planurile de redresare și reziliență reprezintă o bună oportunitate de a finanța aceste acțiuni, iar statele membre trebuie să se asigure de utilizarea eficientă a acestor resurse.

Potrivit acestuia, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice, iar eforturile trebuie însă să fie făcute la nivel global și nu doar regional.

„Degeaba impunem fermierilor din Uniunea Europeană condiții de mediu, câtă vreme, în altă parte a globului, de unde importăm alimente, lucrurile au scăpat de sub control. Dacă vrem să reușim cu adevărat în acest domeniu și să atingem obiectivele Acordului de la Paris, atunci trebuie să fim serioși unii cu ceilalți, indiferent de ce parte a globului ne aflăm”, a punctat Daniel Buda.

În final, acesta a reamintit că Virginijus Sinkevicus, comisar european pentru mediu, a transmis următoarele idei: „Știința ne demonstrează că temperaturile mondiale vor depăși 2,5 grade Celsius creștere în toate scenariile. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade până la finele secolului este posibilă cu reduceri drastice ale emisiilor. Eforturile globale de atenuare crescute semnificativ vor avea un impact. Creșterea ambițiilor, îmbunătățirea rezilienței și intensificarea finanțării reprezintă obiectivele noastre la COP26. S-a făcut apel constant la cele mai mari economii ale lumii pentru a-și intensifica eforturile înaintea conferinței. Contribuțiile stabilite la nivel național trebuie să ne pună pe toți pe drumul spre emisii 0. Ambiție nu înseamnă doar acțiuni de atenuare. UE va contribui la atingerea obiectivului de la Paris prin îmbunătățirea rezilienței atât acasă, cât și în afara Uniunii”.

Citiți și: Daniel Buda, mesaj din Parlamentul European: Green Deal frământă sectorul agricol. UE trebuie să garanteze durabilitatea fermierilor

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ8 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda11 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO11 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac12 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi13 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO13 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi13 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.1 day ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending