Comisia Europeană a adoptat marți raportul pe 2021 privind Starea Uniunii Energetice, în care face bilanțul progreselor înregistrate de UE în ceea ce privește tranziția către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea „Pactul verde european”, informează comunicatul oficial.

Potrivit raportului, deși există o serie de tendințe încurajatoare, vor fi necesare eforturi mai mari pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, iar datele vor trebui analizate cu atenție anul viitor pentru a identifica tendințele post-COVID-19 pe termen mai lung.

Mai mult, raportul arată că sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie electrică în UE în 2020, generând 38% din electricitate, față de 37% pentru combustibilii fosili Până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, alte 13 s-au angajat să stabilească o dată de eliminare treptată, iar 4 iau în considerare posibile termene.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Comparativ cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor ca urmarea a pandemiei de COVID-19, care a dus la o reducere globală a emisiilor de 31 %, comparativ cu 1990.

În 2019, poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modelele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea casnică. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca și în cazul expunerii la poluarea aerului cu particule fine, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației au fost în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România. 

Citiți și: Starea uniunii energetice: Comisia Europeană atenționează că România nu are încă obiective naționale și ținte de finanțare în cercetare, inovare și competitivitate după 2020 pentru tranziția la o energie curată

Anul trecut, consumul de energie primară a scăzut cu 1,9%, iar consumul final de energie cu 0,6%. Cu toate acestea, ambele cifre se situează peste traiectoria necesară pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030, iar eforturile trebuie să continue pentru a aborda această problemă la nivelul statelor membre și al UE.

Subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, din cauza consumului de energie mai mic în general. Subvențiile pentru energia regenerabilă și pentru eficiența energetică au crescut în 2020.

Raportul din acest an este publicat, de asemenea, în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la gaze. Deși se așteaptă ca această situație să fie temporară, ea pune în evidență dependența UE de importurile de energie, care a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, și importanța tranziției către o energie curată pentru a spori securitatea energetică a UE.

Conform celor mai recente date, sărăcia energetică afectează până la 31 de milioane de persoane din UE, iar această problemă va rămâne în centrul atenției în contextul provocărilor economice cauzate de COVID-19 și a situației actuale a prețurilor. 

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Tot în acest sens, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

De asemenea, raportul privind Starea Uniunii Energetice analizează modul în care politicile energetice și climatice au fost afectate de pandemia de COVID-19 în ultimul an și prezintă progresele legislative substanțiale înregistrate în continuarea eforturilor de decarbonizare ale UE. Raportul ia act de eforturile politice pentru a se asigura că programele de redresare post-COVID-19 cuprind mai mult ca niciodată obiective în materie de climă și energie.

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit ASEM (Asia-Europa) din 25-26 noiembrie 2021 și au reiterat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, invitând Consiliul UE să asigure punerea rapidă în aplicare a acesteia.

Consiliul European a discutat, de asemenea, despre pregătirile pentru reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

„Relațiile Uniunii Europene cu această regiune rămân de o importanță strategică majoră. Liderii europeni reiterează apelul adresat autorităților belaruse de a elibera toți deținuții politici”, se arată în concluziile Consiliului European adoptate joi. 

Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice, fiind esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 °C în sfera posibilului.

Prin urmare, Consiliul European invită toate părțile să prezinte și să pună în aplicare ținte și politici naționale ambițioase. Îndeamnă cu precădere economiile majore care nu au făcut încă acest lucru să comunice sau să actualizeze contribuții stabilite la nivel național consolidate și ambițioase, în timp util pentru COP26, și să prezinte strategii pe termen lung cu scopul de a atinge neutralitatea emisiilor până în 2050.

Citiți și: Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Prin concluziile sale, Consiliul reamintește angajamentul UE și al statelor sale membre de a intensifica în continuare mobilizarea finanțării acțiunilor climatice și face apel la celelalte țări dezvoltate să își sporească urgent contribuția la obiectivul colectiv de finanțare a acțiunilor climatice de 100 de miliarde USD pe an până în 2025.

Mai mult, Consiliul European a luat act de pregătirile pentru reuniunea COP15 privind diversitatea biologică de la Kunming. Acesta solicită un cadru global post-2020 pentru biodiversitate ambițios, cu scopul de a stopa declinul biodiversității și a asigura refacerea acesteia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Ford a dezvăluit miercuri în premieră noul Focus, mașina de familie de dimensiuni medii, cu un design nou expresiv și sisteme de propulsie electrificate și eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, alături de conectivitate avansată și tehnologii de asistență a șoferului, concepute pentru a reda o experiență de utilizare mai facilă și plină de satisfacții, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

O nouă iterație a filosofiei Ford în ceea ce privește designul „centrat pe om”, aduce o mai mare încredere și îndrăzneală exteriorului Focus, cu o abordare distinctivă a variantelor Titanium și ST-Line. Fiecare primește elemente de stil unice care le accentuează personalitatea individuală, prin intermediul pachetelor X.

Noul Focus introduce următoarea generație a tehnologiei Ford SYNC 4 pentru un număr de clienți mai mare ca oricând, permițând navigarea conectată în cloud și controlul prin vocea conectată cu înțelegerea limbajului natural. SYNC 4 este susținut de un ecran central complet nou de 13,2 inch în format orizontal, cel mai mare din segment ², cu o interfață intuitivă concepută pentru a facilita navigarea într-o gamă cuprinzătoare de funcții de condus și confort. Tehnologia permite, de asemenea, actualizările wireless de software prin Ford Power-Up pentru a îmbunătăți funcționalitatea în timp.

Gama de propulsoare electrificate EcoBoost Hybrid cu tehnologie mild-Hybrid de 48 de volți, este potențată de noua transmisie automată Powershift cu șapte rapoarte pentru îmbunătățirea rafinamentului, eficiența consumului de carburant și plăcerea de a conduce

Potrivit sursei citate, clienții din România pot plasa precomenzi pentru noul Focus în rețeaua de dealeri Ford.

Prețul de pornire prin Programul Rabla Guvernamental 2021 pentru persoane fizice, este de 15.300 euro cu TVA inclus pentru versiunea Focus Connected 5 uși, 1.0 Benzina 100 CP, cutie manuală.

Primele mașini vor sosi în România în februarie 2022.

Pentru mai multe detalii puteți consulta aici anunțul integral al companiei.