Connect with us

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Campania pentru alegerile prezidenţiale a început cu 14 candidaţi la funcţia de şef al statului şi cu noi măsuri

Published

on

© Administrația Prezidenșială + edit Calea Europeană

Campania pentru alegerile prezidenţiale a început sâmbătă, cu 14 candidaţi la funcţia de şef al statului şi cu noi măsuri – românii din diaspora pot vota la urnă pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă, relatează Agerpres.

Printre candidaţi se numără actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, şi premierul Viorica Dăncilă – al cărei guvern a fost demis, joi, în urma moţiunii de cenzură.

Citiți și: Moțiunea de cenzură a trecut cu 238 voturi pentru: Guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut

Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinele de vot este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.

Ordinea candidaţilor a fost stabilită prin tragere la sorţi.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a vorbit, vineri, despre regulile din campania electorală.

“Campania electorală se asigură prin serviciile publice şi private de radio şi televiziune. Candidaţii beneficiază de timp de antenă gratuit la posturile de radio şi televiziune publice şi private şi de timp de antenă contra-cost. E asigurată obligatoriu partea de timp de antenă gratuit, astfel încât să fim siguri că toţi candidaţii vor avea acces în acelaşi fel şi la radio, şi la televiziune (…) Timpii de antenă contra-cost, potrivit legii, se asigură candidaţilor – în momentul de faţă avem doi candidaţi independenţi – şi formaţiunilor politice care susţin candidaţii în această competiţie, celor 12 formaţiuni politice, astfel încât să ne asigurăm că va exista o unitate de măsură pentru toţi competitorii electorali”, a explicat preşedintele AEP într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că se schimbă regulile de finanţare şi de publicitate a campaniei electorale.

“Legislaţia privind finanţarea campaniilor şi partidelor politice spune clar care materiale de propagandă pot fi utilizate în perioada campaniei electorale. Drept urmare, ce nu e permis a finanţa nu e permis a utiliza, deci aceste mesh-uri, bannere, prisme nu mai pot fi ţinute în spaţiul public de la noapte. Toate plângerile şi sesizările se pot face la nivelul birourilor electorale judeţene, deoarece ei supraveghează desfăşurarea campaniei la nivelul fiecărui judeţ, în străinătate – condiţii specifice pentru statele gazdă, dacă le permit în anumite condiţii organizarea unei campanii electorale, dar în ţară nu e permis acest tip de afişaj care e acum pe domeniul public”, a spus Mituleţu-Buică.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secţii de votare în străinătate, în completarea celor 444 de secţii aprobate, dar MAE estimează că vor fi înfiinţate “peste 800 de secţii de votare”.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36), Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9), Elveţia (8).

Termenul limită prevăzut de lege pentru transmiterea propunerilor de secţii de votare în străinătate este 19 octombrie.

Doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

Citiți și: S-au încheiat înscrierile pe votstrainatate.ro: Doar 80.000 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență sau la o secție de votare la prezidențiale

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Termenul inițial fusese stabilit pentru 11 septembrie, dar Guvernul a prelungit înscrierile până pe 15 septembrie.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

LIVE ora 14:00 – Klaus Iohannis depune jurământul de învestire pentru al doilea mandat de președinte în plenul Parlamentului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis depune sâmbătă, 21 decembrie, jurământul de învestire în funcţie pentru cel de-al doilea mandat de șef al statului, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa solemnă comună a Parlamentului consacrată ceremonialului de depunere a jurământului de învestire în funcţia de preşedinte al României va fi transmisă LIVE la ora 14:00 pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

În deschiderea ședinței de plen, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, va prezenta Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, informează Știrile Pro TV.

Klaus Iohannis va rosti jurământul, iar apoi preşedintele de şedinţă va citi Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va binecuvânta învestitura preşedintelui României. În final, şeful statului va transmite un mesaj Camerelor reunite ale Parlamentului.

Conform memorandumului aprobat de conducerea Parlamentului, la ceremonie sunt invitaţi premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, foştii şefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodele Coroanei române, Margareta, Principele Radu, reprezentanţi ai cultelor religioase. Sunt invitaţi şi comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat la 24 noiembrie alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale (66,09%) pentru un candidat de dreapta.

Joi, șeful statului și-a prezentat bilanțul primului său mandat, cuprins într-un document în format digital de 833 de pagini, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie. Conform Constituției, acesta este și ultimul mandat pentru Klaus Iohannis. Potrivit articolului 81, aliniatul 4 din Constituția României, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, iar acestea pot fi şi succesive.

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

CCR a validat alegerea lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte: ”Voi susține cu toată hotărârea valorile statului de drept și parcursul european al României”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Alegerea președintelui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat de președinte a fost validată joi de Curtea Constituțională a României, în cadrul unei ședințe solemne, șeful statului luându-și angajamentul să vegheze la ”respectarea Constituției” și să susțină ”și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României”.

Hotărârea CCR a fost citită de preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, în şedinţa solemnă la care au participat și prim-ministrul Ludovic Orban, dar și alți membri ai Guvernului, între care ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

”Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație. (…) Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului. România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor”, a spus președintele.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Onorați membri ai Curții Constituționale,

Distinsă audiență,

Domnule Prim-ministru,

Votul pe care mi l-au acordat românii pentru un nou mandat de Președinte al României reprezintă pentru mine o onoare deosebită și, în același timp, o mare responsabilitate.

Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație.

Ne aflăm la 30 de ani de la momentul în care românii au decis să-și proiecteze viitorul în democrație, iar construcția constituțională a răspuns acestui deziderat, instituind mecanisme de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale și de bună funcționare a autorităților statului.

Este imperativ ca actorii statali care însuflețesc această construcție să acționeze în beneficiul națiunii române. A veghea la respectarea Constituției și a-i garanta supremația, în spiritul și litera sa, ca ultimă barieră în fața derapajelor de la regulile democratice, sunt de o importanță vitală.

În toate activitățile lor, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună credință și să dea dovadă de un atașament autentic față de Legea fundamentală și față de valorile democratice.

În virtutea rolului constituțional al Președintelui României, voi acționa pentru o mai bună funcționare a autorităților și instituțiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în slujba românilor. Voi continua să fiu un apărător ferm al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituție, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă cu 30 de ani.

Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului.

România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor. Este cel mai puternic semnal că toți decidenții politici și instituționali trebuie să își asume ca inalienabile principiile că nimeni nu este mai presus de lege și cel al colaborării loiale între autoritățile publice.

Dezvoltarea societății noastre nu este despre persoane sau funcții, ci despre datoria de a face bine țării noastre, contribuind direct la progresul României, învestiți fiind cu încrederea românilor. Și sunt convins că, pe temelia valorilor democratice pe care le-am apărat în toți acești ani, vom construi România puternică și prosperă, și normală pe care ne-o dorim!

Vă mulțumesc mult!


Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019/ Rezultate finale: Klaus Iohannis – 66,09%, Viorica Dăncilă – 33,91%. Președintele participă joi la ședința CCR pentru validarea mandatului său

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

El a precizat că Iohannis a obţinut 6.509.135 de voturi valabil exprimate, iar Dăncilă – 3.339.922, potrivit rezultatului final la alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Anunțul BEC a fost urmat de un anunț din partea Administrației Prezidențială, care informează că președintele Klaus Iohannis participă joi, de la ora 16:00, la ședinţa solemnă a plenului Curţii Constituţionale pentru validarea alegerii preşedintelui României.

În ce privește datele furnizate de Biroul Electoral Central, Preoţescu a menţionat că la BEC au fost înregistrate toate procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. 

Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending