Connect with us

INTERNAȚIONAL

Canada extinde lista sancțiunilor împotriva Moscovei pentru a ”sufoca regimul lui Putin”: 21 de apropiați ai președintelui rus, vizați de măsurile punitive

Published

on

© Mélanie Joly/ Facebook

Canada a inclus pe lista sancțiunilor 21 de apropiați ai președintelui rus și patru instituții financiare și bănci din Rusia, măsuri adoptate pentru a ”sufoca regimul lui Putin”, informează AFP, citat de Agerpres.

”Vizăm bănci şi oligarhi din anturajul regimului Putin, precum şi pe cea pe care aş numi-o partenera sa”, a declarat presei, la Ottawa, ministrul canadian de externe Melanie Joly.

Oficialul canadian face referire la Alina Kabaeva, fostă gimnastă olimpică care, potrivit presei şi opoziţiei din Rusia, are o relaţie cu preşedintele Vladimir Putin, pe care acesta a negat-o în 2008.

Conform descrierii făcute de Serviciul European de Acțiune Externă, Kabaeva este ”preşedintele consiliului de administraţie al Grupului Naţional Media (NMG), un holding ce deţine acţiuni importante în aproape toate instituţiile mass-media federale majore din Rusia care difuzează propaganda guvernamentală rusă”.

Canada a mai adăugat pe această listă Banca Agricolă Rusă, Investtradebank şi două companii de administrare a fondurilor. Activele lor sunt îngheţate, iar membrilor din conducere le este interzisă intrarea pe teritoriul Canadei.

Recent, Canada a luat hotărârea de a interzice comerțul cu bunuri de lux rusești și de a adăuga alte 14 persoane, printre care oligarhi, pe lista persoanelor vizate de măsuri punitive ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Pachetul de sancțiuni, care acoperă bunuri a căror valoare se ridica în 2021 la 75,7 milioane de dolari, include o interdicție pentru anumite bunuri de lux din Rusia, inclusiv caviar, diamante și vodcă. Canada interzice, de asemenea, produsele care ar putea fi utilizate în producția și fabricarea de arme de către Rusia.

Citiți și:
Canada sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției, ca răspuns la ”atacul militar iresponsabil şi periculos al Rusiei” împotriva Ucrainei
Canada va interzice toate importurile de țiței din Rusia. Justin Trudeau: Vladimir Putin a făcut „o mare greșeală”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

Published

on

© European Union, 2019

Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Continue Reading

NATO

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

Published

on

© NATO/ Flickr

Germania apreciază că există șansa de a nu atinge în acest on obiectivul de alocare a 2% din PIB pentru apărare, completând că rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil anul viitor, a declarat t luni un purtător de cuvânt al guvernului german, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Berlinul doreşte să atingă acest obiectiv în această legislatură, a spus reprezentantul executivului german în conferinţa de presă periodică, adăugând că cancelarul Olaf Scholz încă nu a luat o decizie legată de creşterea ţintei NATO de 2% din PIB pentru apărare.

”Este adevărat că probabil nu vom atinge ţinta de 2% în acest an – există diverse indicii în acest sens; chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Pe de altă parte, cancelarul Olaf Scholz a confirmat luni planurile guvernului său de a cumpăra avioane de vânătoare americane F-35, parte a eforturilor de modernizare masivă a armatei germane.

”Germania va continua să-şi respecte angajamentul faţă de aranjamentele nucleare comune ale NATO, inclusiv prin achiziţionarea de avioane de vânătoare F-35 cu dublă capacitate”, a scris Scholz într-un articol publicat de revista americană Foreign Affairs, făcând referire la faptul că avioanele pot transporta atât rachete nucleare, cât şi rachete convenţionale.

Potrivit raportului anual de activitate al NATO pentru anul 2022, dat publicității la mijlocul lunii martie, Germania a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030.

În vederea asigurării capacităţii Alianţei de a răspunde în mod eficient provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, la nivelul NATO, cu ocazia Summit-ului din Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment (DIP), care  vizează angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare).

În plus, angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a forțelor în teatrele de operații.

În luna februarie, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să regândească politica sa externă şi de securitate.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Financial Times l-a desemnat pe Volodimir Zelenski drept “Personalitatea Anului 2022”: “Un Churchill al epocii rețelelor sociale”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Volodimir Zelenski a fost desemnat de Financial Times “personalitatea anului”, fiind comparat cu “Churchill al epocii rețelelor sociale”, publicația britanică precizând că președintele ucrainean întruchipează reziliența poporului său și a devenit un etalon al democrației liberale.

“Sunt mai mult responsabil decât curajos”, se descrie președintele Ucrainei, conform The Guardian.

Într-un interviu acordat Financial Times, care l-a desemnat „personalitatea anului” și l-a comparat cu Churchill pentru epoca rețelelor de socializare, președintele ucrainean a spus că, după nouă luni de război declanșat de Rusia, îi este dor să pescuiască alături de fiul său: “Vreau doar să prind un crap în râul Nipru”.

“Sunt mai mult responsabil decât curajos… Pur și simplu urăsc să dezamăgesc oamenii”, a mai afirmat președintele Ucrainei, relatează Hotnews.ro.

Considerat de mulți ucraineni înainte de invazia din februarie ca fiind un fel de glumă, un amator care se străduia să se ridice la înălțimea unei funcții înalte, Zelenski, în vârstă de 44 de ani, și-a câștigat un loc în istorie pentru demonstrația sa extraordinară de leadership și tărie de caracter.

La fel cum Winston Churchill a vorbit la radio pentru a-și mobiliza țara în timpul bombardamentelor naziste asupra Londrei, Zelenski a folosit rețelele de socializare pentru a milita neîncetat pentru sprijinul militar și financiar al Occidentului, transformând situația dificilă a poporului său într-o pârghie morală asupra liderilor din Europa și SUA. El i-a convins pe europeni să suporte costurile uriașe ale confruntării cu Putin și să ofere Kievului o cale de aderare la UE.

Pe parcurs, a devenit un etalon al democrației liberale în competiția globală mai largă cu autoritarismul, care ar putea defini cursul secolului XXI.

Zelenski a ajuns, de asemenea, să întruchipeze curajul și rezistența poporului ucrainean în lupta sa împotriva agresiunii rusești.

Din aceste motive, Financial Times l-a ales pe Zelenski drept persoana anului.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE13 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE15 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO15 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA15 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA16 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO16 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN17 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA17 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA15 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending