Connect with us

INTERNAȚIONAL

Canada și Japonia impun sancțiuni Rusiei pe fondul acțiunilor din estul Ucrainei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Canada și Japonia impun sancțiuni Rusiei pe fondul acțiunilor din estul Ucrainei, au anunțat premierul canadian Justin Trudeau și omologul nipon Fumio Kishida, informează Agerpres și Digi24.

„Este absolut inacceptabil că Rusia a invadat din nou Ucraina”, a condamnat Justin Trudeau, în cursul unei conferinţe de presă, în urma anunţurilor de sancţiuni din partea Europei şi a Statelor Unite, relatează Agerpres.

„Până când integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită”, Canada va „interzice canadienilor să efectueze orice tranzacţii externe” cu teritoriile separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk, va impune sancţiuni parlamentarilor ruşi care au votat în favoarea „deciziei ilegale de a recunoaşte aceste teritorii” le va „interzice canadienilor să participe la achiziţionarea datoriei ruse”, a declarat acesta.

De asemenea, voi fi impuse „sancţiuni suplimentare” băncilor ruse susţinute de stat, iar Canada „va interzice orice tranzacţie financiară cu acestea”, a adăugat premierul canadian.

La rândul său, premierul nipon Fumio Kishida, care a calificat acțiunile Moscovei drept o încălcare inacceptabilă a suveranității ucrainene și a dreptului internațional, a anunțat că Japonia va impune sancțiuni Rusiei, urmând ca, în zilele următoare, să fie anunțate detalii privind conținutul acestora, relatează Digi24.

Sancțiunile Japoniei includ interzicerea emiterii de obligațiuni emise de Rusia în Japonia și înghețarea conturilor unor persoane din Rusia, precum și restricționarea călătoriilor în Japonia, a declarat Kishida.

„Acțiunile Rusiei aduc în mod clar atingere suveranității Ucrainei și contravin dreptului internațional. Criticăm încă o dată aceste acțiuni și îndemnăm cu tărie Rusia să revină la discuții diplomatice. Situația rămâne destul de tensionată și vom continua să o monitorizăm îndeaproape”, a declarat premierul Japoniei.

Luni seară, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

De asemenea, Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei a ratificat, marţi, în unanimitate, tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

Mai devreme, marţi, „parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat tot în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor de prietenie şi cooperare cu Rusia, semnate de ”liderii” lor luni cu şeful statului rus.

Ca urmare, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marți în unanimitate, după o reuniune de urgență a miniștrilor de externe europeni, un pachet de sancțiuni împotriva a 27 de oficiali şi entităţi din Rusia, printre care bănci şi sectorul de apărare rus, precum să şi limiteze accesul Rusiei la pieţele de capital europene.

De asemenea, preşedintele american, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental. Sancțiunile SUA vor fi impuse asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora.

Biden a anunțat, totodată, că forțele și echipamentele americane staționate în prezent în Europa vor fi trimise în Estonia, Letonia și Lituania pentru a contribui la fortificarea apărării acestor țări, mai ales că NATO a avertizat că se așteaptă la un atac de mare anvergură al Rusiei în Ucraina.

Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a continuat seria deciziilor care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Consiliul Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, a aprobat cererea președintelui Vladimir Putin de a trimite armata rusă în bazinul Donbas, după recunoașterea independenței regiunilor Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Cu acest prilej, Putin a susținut o declarație în care a cerut Ucrainei să își retragă cererea de aderare la NATO.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

Published

on

© European Union 2012 - EP

Guvernul britanic a inițiat consultări oficiale cu UE, în vederea finalizării participării Regatului Unit la programele UE în domeniul științei și cercetării. Acest lucru survine ca urmare a întârzierilor persistente ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului încheiat în cadrul Acordului Comercial și de Cooperare (ACC), informează un comunicat

La 16 august 2022, guvernul britanic a scris Comisiei Europene pentru a solicita consultări privind finalizarea cât mai curând posibil a participării Regatului Unit la programele UE (Orizont Europa, Copernicus, Cercetare și Formare Euratom, Fuziune pentru Energie) și accesul la serviciile din cadrul programelor (Supraveghere și Monitorizare Spațială).

Participarea Regatului Unit a fost convenită cu UE în cadrul ACC în 2020, în care se stipulează cu claritate că aceasta va avea loc cât mai curând posibil, atunci când legislația UE relevantă va fi finalizată. Potrivit Guvernului britanic, acest calendar a fost vital pentru ca cercetătorii și întreprinderile din Regatul Unit să poată participa pe deplin încă de la începutul programelor UE respective. Însă, au trecut mai bine de 18 luni de când s-a convenit asupra ACC, iar UE a refuzat să dea curs asocierii Regatului Unit.

„Guvernul britanic s-a implicat pe larg la nivelul UE în încercarea de a rezolva această problemă. Este clar că UE nu respectă acordul încheiat. Asocierea la aceste programe rămâne preferința Regatului Unit, dar întârzierile UE creează o incertitudine intolerabilă pentru cercetătorii și întreprinderile din Regatul Unit și din statele membre ale UE. Acesta este motivul pentru care Guvernul ia măsuri pentru a demara consultări cu scopul de a finaliza participarea Regatului Unit. Acesta este un mecanism convenit în cadrul ACC pentru a rezolva problemele dintre Regatul Unit și UE”, precizează comunicatul.

Guvernul britanic mai menționează că sprijinirea sectorului de cercetare și dezvoltare din Regatul Unit în această perioadă și asigurarea unei colaborări continue rămâne o prioritate.

„Astfel, în paralel cu începerea consultărilor, Regatul Unit continuă să elaboreze planuri îndrăznețe și ambițioase pentru aranjamente alternative la nivel național în cazul în care UE continuă să refuze să își respecte angajamentele. La 20 iulie 2022, guvernul britanic a lansat o publicație care prezintă mai multe detalii despre aceste planuri. În cazul în care întârzierile continuă, guvernul britanic va fi obligat să decidă dacă va pune în aplicare aceste aranjamente.”

Totodată, executivul britanic subliniază că „acum, mai mult ca niciodată, Regatul Unit și UE ar trebui să colaboreze pentru a aborda provocările noastre comune, de la neutralitatea climatică la sănătatea globală și securitatea energetică”. „Guvernul britanic este pregătit să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a rezolva această problemă și așteaptă cu interes un angajament constructiv în timpul consultărilor”, adaugă instituția. 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

Published

on

© presedinte.md

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat miercuri opțiunile de reformă a sectorului național de securitate cu Eduard Raul Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, care efectuează o vizită de lucru la Chișinău, informează un comunicat difuzat de instituția prezidențială de peste Prut.

Dialogul a abordat subiectele care, în prezent, se află în atenția întregii regiuni: nivelul sporit al riscurilor de securitate, posibilitatea intensificării traficului de arme, a atacurilor teroriste și cibernetice, a radicalizării și dezinformării.

Maia Sandu a menționat, în cadrul discuției, obiectivele de securitate ce sunt puse în fața instituțiilor de profil ale Republicii Moldova.

Acestea sunt transparentizarea activității Serviciului de Informații și Securitate, dezvoltarea unui mecanism de control parlamentar efectiv asupra domeniului securității naționale, creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile responsabile de securitatea spațiului informațional al țării și cooperarea regională și internațională eficientă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL48 mins ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE2 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE4 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA4 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO5 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.5 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA5 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending