Miniștrii de Externe ai statelor G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii – și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene și-au exprimat îngrijorarea profundă față de recentele exerciții militare de amploare desfășurate de China în jurul Taiwanului, calificând aceste acțiuni drept „provocatoare, tot mai frecvente și destabilizatoare”.

„Aceste activități sporesc tensiunile în Strâmtoarea Taiwan și pun în pericol securitatea și prosperitatea la nivel global”, se arată în declarația comună emisă pe 6 aprilie. Miniștrii G7 au reafirmat sprijinul pentru menținerea păcii și stabilității în regiune și au condamnat orice acțiune unilaterală care amenință echilibrul actual, inclusiv prin forță sau coerciție.

Apelul liderilor G7 vine în contextul exercițiului militar chinez denumit „Strait Thunder”, desfășurat săptămâna trecută în Strâmtoarea Taiwan. Potrivit autorităților de la Beijing, exercițiul a inclus focuri reale și simulări de atacuri asupra unor porturi și infrastructuri energetice cheie, fiind descris drept un „avertisment serios și o măsură de descurajare față de forțele separatiste pentru independența Taiwanului”, relatează BBC.

Tensiunile dintre China și Taiwan s-au amplificat în ultimele luni, iar retorica Beijingului a devenit tot mai agresivă. Președintele taiwanez Lai Ching-te a fost atacat verbal de autoritățile chineze, care l-au numit „parazit” și „separatist”, după ce acesta a catalogat China drept o „forță ostilă străină”.

Biroul prezidențial din Taiwan a reacționat dur, condamnând exercițiile militare drept „provocări nejustificate”, care s-au intensificat pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două maluri ale strâmtorii.

Miniștrii G7 au reiterat sprijinul pentru o rezolvare pașnică a diferendelor prin dialog constructiv între cele două părți ale strâmtorii Taiwan.

Tarifele comerciale impuse de președintele american Donald Trump la nivel mondial atrag promisiuni globale de contramăsuri, cu Uniunea Europeană declarându-se pregătită să răspundă cu astfel de măsuri dacă negocierile pentru un acord eșuează, cu China amenințând cu noi tarife și cu reacții similare din partea Canadei, Japoniei, Marii Britanii și altor economii, relatează Reuters.

Ministerul chinez al Comerțului a declarat că Beijingul “se opune ferm” tarifelor reciproce și “va lua contramăsuri pentru a-și proteja propriile drepturi și interese”, după ce Trump a impus un tarif reciproc de 34% asupra țării.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris tarifele universale ale lui Trump drept o lovitură majoră pentru economia mondială și a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să răspundă cu contramăsuri în cazul în care negocierile eșuează.

“Finalizăm deja primul pachet de contramăsuri ca răspuns la tarifele pe oțel. Și ne pregătim acum pentru alte contramăsuri pentru a ne proteja interesele și afacerile în cazul în care negocierile eșuează”, a spus ea într-o declarație citită la Samarkand, în Uzbekistan, unde se află pentru primul summit UE – Asia Centrală.

Regatul Unit dorește să încheie un acord cu SUA pentru a “atenua” impactul taxelor vamale și nu intenționează să riposteze imediat, a anunțat ministrul comerțului Jonathan Reynolds.

“Statele Unite fiind cel mai apropiat aliat al nostru, abordarea noastră constă în a rămâne calmi și a ne angaja să încheiem acest acord care sperăm să atenueze impactul a ceea ce a fost anunțat” miercuri, a declarat el.

De la Paris, președintele Macron a anunțat într-un comunicat transmis presei că va convoca sectoarele afectate de tarifele americane în cursul zilei de joi la Palatul Elysee.

De la Berlin au venit reacții din partea industriilor chimice și auto, după cum relatează AFP, citat de Agerpres.

Industria chimică germană, pentru care Statele Unite sunt cea mai mare piață de export, a îndemnat miercuri UE “să-și păstreze capul pe umeri’, subliniind că “o escaladare nu va face decât să agraveze daunele”.

Pe de altă parte, Federația industriei automobilului din Germania (VDA) a estimat că noile taxe vamale “vor crea doar perdanți” și a cerut UE “să acționeze unit și cu forța necesară, continuând să semnaleze disponibilitatea sa de a negocia”.

“Introducerea de tarife de către Statele Unite împotriva UE este o măsură pe care o consider greșită”, a declarat și premierul italian Giorgia Meloni.

Ea dorește “să se ajungă la un acord cu Statele Unite, pentru a evita un război comercial care ar slăbi inevitabil Occidentul în beneficiul altor jucători mondiali”.

Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba a declarat că “Japonia este o țară care face cea mai mare cantitate de investiții în Statele Unite, așa că ne întrebăm dacă are sens ca (Washingtonul) să aplice tarife uniforme pentru toate țările”.

“Trebuie să luăm în considerare ce este mai bine pentru interesul național al Japoniei. Punem toate opțiunile pe masă pentru a lua în considerare cel mai eficient răspuns”, a continuat el.

Tokyo se confruntă cu un tarif reciproc de 24%. Ministrul comerțului Yoji Muto a declarat că Japonia va îndemna SUA să o scutească de măsurile tarifare.

Conducerea din Taiwan a numit tarifele reciproce ale lui Trump “foarte nerezonabile” și a declarat că va aborda problema cu Statele Unite. Rata tarifară propusă nu reflectă situația reală a comerțului dintre Taiwan și SUA, a declarat cabinetul.

Președintele interimar Han Duck-soo a ordonat măsuri de sprijin de urgență pentru întreprinderile afectate, inclusiv pentru sectorul automobilelor, a declarat ministrul industriei, după ce anunțul lui Trump privind tarifele a inclus un nivel de 25 % pentru Coreea de Sud.

La nord de Statele Unite, premierul Mark Carney a declarat că Canada “va lupta împotriva acestor tarife cu contramăsuri” și va “acționa cu scop și cu forță”.

Președintele Claudia Sheinbaum a declarat miercuri că Mexicul nu va urmări un “tit-for-tat (n.r.- retaliere echivalentă) privind tarifele”, ci va anunța mai degrabă un “program cuprinzător” joi.

Prim-ministrul Anthony Albanese a declarat că Australia va încerca să negocieze cu SUA pentru a elimina tarifele fără a recurge la un mecanism de soluționare a litigiilor din Acordul de liber schimb al celor două țări.

Citiți și Trump proclamă “Ziua Eliberării”. Liderul SUA impune “tarife reciproce” la nivel mondial într-un moment de cotitură pentru comerțul global. Tarife de 20% pentru UE, 34% – China, 10% – Marea Britanie, 24% – Japonia

Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri, în ceea ce a proclamat a fi “Ziua Eliberării”, că Statele Unite vor pune în aplicare “tarife reciproce” pentru toate țările, de “aproximativ jumătate” din ceea ce acestea cer SUA, într-un moment de cotitură pentru economia globală pe care specialiștii îl evaluează drept o escaladare bruscă a războiului comercial.

“2 aprilie 2025 va fi amintită pentru totdeauna ca ziua în care industria americană a renăscut. Timp de decenii, țara noastră a fost jefuită de națiuni apropiate și îndepărtate. Voi semna un ordin executiv istoric care instituie tarife reciproce pentru țările din întreaga lume. Reciproc, ceea ce înseamnă că ei ne-o fac nouă și noi le-o facem lor. (…) Concetățenii mei americani, aceasta este Ziua Eliberării!”, a afirmat liderul american.

Trump a declarat că liderii mondiali care doresc o scutire de la “tarifele sale reciproce” ar trebui să își schimbe politica comercială.

“Dacă se plâng, dacă doriți ca rata tarifului să fie zero, atunci vă construiți produsul chiar aici, în America, deoarece nu există tarif dacă vă construiți fabrica, produsul în America. Și am văzut companii care vin aici așa cum nu am mai văzut până acum. Tarifele oferă țării noastre protecție împotriva celor care vor să facă rău economiei americane și mulți oameni căutau să facă rău economiei americane. Poate nu atât de evident, dar, făceau un rău economic enorm. Dar și mai important, ne vor oferi creștere economică. Aceste tarife ne vor oferi o creștere cum nu ați mai văzut până acum”, a mai precizat liderul de la Casa Albă.

Premierul britanic Keir Starmer i-a cerut lui Vladimir Putin să pună capăt ”jocurilor” sau se accepte mai multe suferințe economice, în contextul în care oficialul Marii Britanii se pregătește să găzduiască sâmbătă o videoconferință cu aliații la care va participa și președintele interimar Ilie Bolojan și care este dedicată menținerii oricărei încetări a focului convenite pentru Ucraina, informează Politico Europe.

Citiți și: Ilie Bolojan participă sâmbătă la videoconferinţa convocată de premierul britanic Keir Starmer după discuțiile SUA – Ucraina de la Jeddah

Liderul britanic – care s-a numărat printre cei care încearcă să adune o ”coaliție a celor dispuși” pentru a oferi garanții de securitate semnificative în cazul unui acord cu Ucraina – l-a acuzat pe președintele rus că ”încearcă să întârzie” pacea, stabilind o serie de condiții înainte ca o încetare a focului să poată avea loc.

”Lumea trebuie să vadă acțiune, nu un studiu sau cuvinte goale și condiții inutile”, a spus Starmer. El a avertizat că, dacă Rusia nu va da dovadă de implicare, aliații Ucrainei vor trebui să sporească presiunea economică asupra Moscovei pentru a se conforma.

”Nu-i putem permite președintelui Putin să se joace cu înțelegerea președintelui Trump. Nepăsarea totală a Kremlinului față de propunerea de încetare a focului a președintelui Trump nu face decât să demonstreze că Putin nu este serios în privința păcii””, a declarat Starmer într-o declarație publicată vineri seara de nr. 10 Downing Street.

Într-o declarație ce reflectă aceeași frustrate, președintele francez Emmanuel Macron a solicitat Moscovei ”să accepte propunerea americano-ucraineană de încetare a focului pentru 30 de zile” și să ”pună capăt abuzurilor” în Ucraina, dar și declarațiilor prin care doar trage de timp.

”Am vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu premierul britanic Keir Starmer după progresul înregistrat în timpul întâlnirii dintre Statele Unite și Ucraina, din Jeddah. Rusia trebuie să accepte acum propunerea americano-ucraineană de încetare a focului pentru 30 de zile. Agresiunea rusă în Ucraina trebuie să înceteze. Atrocitățile trebuie să se oprească. La fel și declarațiile prin care trage de timp. Marți, întâlnirea de la Paris a reunit aproximativ 40 de șefi de stat major ai apărării. Mâine (n.r. sâmbătă), în cadrul unei videoconferințe cu prim-ministrul Starmer, cu președintele Zelenski și cu toți partenerii noștri, vom continua să depunem eforturi pentru a consolida sprijinul pentru Ucraina și pentru a obține o pace solidă și durabilă”, a menționat liderul francez într-un mesaj publicat pe platforma X, amintind de eforturile depuse de țara sa pentru consolidarea unității europene în sprijinirea Kievului și întăririi apărării UE. 

I spoke today with President @ZelenskyyUa and then with Prime Minister @Keir_Starmer following the progress made during the meeting between the United States and Ukraine in Jeddah on Tuesday.

Russia must now accept the U.S.-Ukrainian proposal for a 30-day ceasefire.…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 14, 2025

Dând dovadă de o poziție rațională, Germania, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, a descris că răspunsul lui Putin la propunerea de încetare a focului în Ucraina este ”în cel mai bun caz” o ”manevră de întârziere”, conform AFP, citat de Agerpres.

Reacțiile acestor țări membre G7 reflectă o stare generală împărtășită de toate țările care fac parte din acest format, reunite zilele trecute la nivel de miniștrii de externe, la Charlevoix, în Canada, țară care asigură președinția semestrială.

”Membrii G7 au făcut apel la Rusia să ofere reciprocitate, acceptând o încetare a focului în condiții egale și punând-o în aplicare pe deplin. Aceștia au discutat despre impunerea unor costuri suplimentare Rusiei în cazul în care nu se convine asupra unei astfel de încetări a focului, inclusiv prin sancțiuni suplimentare, plafonarea prețurilor petrolului, precum și sprijin suplimentar pentru Ucraina și alte mijloace. Aceasta include utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele rusești înghețate. Membrii G7 au subliniat importanța măsurilor de consolidare a încrederii în cadrul unei încetări a focului, inclusiv eliberarea prizonierilor de război și a deținuților – atât militari, cât și civili – și returnarea copiilor ucraineni”, se arată în declarația comună adoptată de miniștrii de externe din G7.

”Desigur, lui Putin îi este teamă să îi spună direct președintelui Trump că dorește să continue acest război și să continue să ucidă ucraineni. De aceea, la Moscova, ideea de încetare a focului este înconjurată de astfel de precondiții încât fie eșuează, fie se prelungește cât mai mult posibil. Putin face acest lucru adesea – nu spune <<nu>> categoric, dar trage de timp și face imposibile soluțiile rezonabile. Considerăm că aceasta este încă o rundă de manipulare rusească”, a evaluat Volodimir Zelenski într-un mesaj publicat pe X, făcând apel la sporirea presiunii asupra Kremlinului prin sancțiuni.

Right now, we have all heard from Russia Putin’s highly predictable and manipulative words in response to the idea of a ceasefire on the front lines—at this moment he is, in fact, preparing to reject it.

Of course, Putin is afraid to tell President Trump directly that he wants… pic.twitter.com/SWbYwMGA46

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 13, 2025

Într-un discurs televizat de joi, președintele Rusiei a prezentat o serie de avertismente privind acceptarea propunerii înaintate de SUA și Ucraina menite să deschidă calea încetării războiului declanșat de Kremlin. Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, Mike Waltz, a declarat că SUA manifestă ”un optimism precaut” cu privire la reușita unui acord de încetare a focului, deși președintele american Donald Trump a apreciat că discuțiile Washingtonului cu Putin au fost ”foarte bune și productive”.

Citiți și: Trump anunță că SUA au avut “discuții foarte bune și productive” cu Putin: Este o șansă foarte bună ca acest război să se încheie

Liderii din ceea ce Regatul Unit a numit o ”coaliție a celor dispuși” – care include țări europene, Comisia Europeană, NATO, Canada, Ucraina, Australia și Noua Zeelandă – se vor alătura sâmbătă reuniunii virtuale găzduite de Starmer.

Aceștia vor fi, de asemenea, informați cu privire la discuțiile recente dintre șefii statului major ai apărării despre care amintea Macron și cu privire la eforturile depuse de fiecare țară în parte pentru a debloca ajutorul militar suplimentar pentru Ucraina.

Starmer a declarat vineri: ”Dacă Rusia vine în cele din urmă la masă, atunci trebuie să fim pregătiți să monitorizăm o încetare a focului pentru a ne asigura că este o pace serioasă și durabilă, dacă nu, atunci trebuie să ne străduim din răsputeri pentru a crește presiunea economică asupra Rusiei pentru a asigura sfârșitul acestui război”.

Regatul Unit a încercat să acționeze ca o punte de legătură între Europa și Casa Albă de când Trump a lansat discuțiile pentru a pune capăt războiului.