Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cancelarul Angela Merkel pune la îndoială eficiența acordului nuclear cu Iran: „Nu este suficient pentru a ne asigura că ambiţiile Iranului sunt temperate şi ţinute sub control”

Published

on

Actualul acord privind programul nuclear iranian nu este suficient pentru a ţine sub control ambiţiile nucleare ale Teheranului, a afirmat vineri cancelarul german, Angela Merkel, în cursul unei vizite la Washington.

FOTO: German Embassy Washington/ Facebook

„Suntem de părere că JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action) este o primă etapă care a contribuit la încetinirea activităţilor lor mai ales în acest sens (…), dar mai considerăm că, din punctul de vedere al Germaniei, nu este suficient pentru a ne asigura că ambiţiile Iranului sunt temperate şi ţinute sub control”.

Mai mult, cancelarul Germaniei este de părere că UE și SUA să aibă o părere comună în privința acestui subiect: „Europa şi Statele Unite ar trebui să fie în armonie în privinţa acestui subiect”.

Cu toate acestea, acordul nuclear cu Iran este un subiect divergent pe cele două maluri ale Atlanticului, Donald Trump denunțând de multe ori acordul ce a fost semnat pe timpul președinției lui Barack Obama.

Acordul este aspru criticat de Donald Trump, care ameninţă să restabilească sancţiuni economice împotriva Teheranului şi să retragă Statele Unite din acord dacă semnatarii europeni nu vor înăspri termenii acestuia înainte de 12 mai. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron,aflat într-o vizită de stat   i-a propus omologului său american să păstreze acordul iniţial privind programul nuclear iranian care să devină unul dintre cei “patru stâlpi” ai unui “nou” acord.

Citiți și 

 VIDEO Reuniunea Trump-Macron la final: Președintele francez dispus să negocieze un nou acord nuclear cu Iran. Liderul SUA, avertismente către regimurile de la Teheran, Damasc și Phenian

Angela Merkel, mesaj către Donald Trump, înainte de vizita în SUA: Un acord imperfect cu Iranul este mai bun decât lipsa unui acord

Federica Mogherini îi răspunde lui Donald Trump: Acordul cu Iran funcționează și trebuie păstrat

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Alexis Tsipras și Zoran Zaev, liderii-simbol ai soluționării de conflict în Europa. Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați ai distincției ”Ewald von Kleist” la Conferința de Securitate de la München

Published

on

FOTO: Alexis Tsipras/ Twitter

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev vor primi această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației germane face apel ca Europa să nu devină ”obiect politic global” și respinge o nouă eră a competiției strategice: Parteneriatul transatlantic rămâne pilonul ordinii internaționale

Published

on

Corespondență de la München

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a definit multilateralismul și un puternic parteneriat transatlantic ca fiind pilonul central al ordinii internaționale, într-un discurs de respingere a unei noi competiții strategice globale în care rolul Europei ar fi diminuat considerabil.

Germania știe ”cât de important este un puternic parteneriat transatlantic pentru securitate, stabilitate și pentru continuitatea ordinii internaționale”, a spus Maas, în discursul său susținut la Conferința de Securitate de la München, care a debutat vineri  sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

”Nu avem niciun interes în alienarea relației transatlantice și în divizarea Occidentului”, a mai adăugat șeful diplomației de la Berlin, referindu-se și la relațiile dificile ale Europei cu SUA în timpul administrației Trump, care solicită aliaților europeni să aloce cel puțin 2% din PIB pentru bugetele apărării.

Pe de altă parte, Maas a adăugat că ”securitatea nu poate fi măsurată doar prin creșterea bugetelor apărării”.

Referindu-se la o lume incertă afectată de naționalism și populism, ministrul german de Externe a precizat că europenii trebuie să se bazeze ”pe cooperare internațională multilaterală” în domenii precum securitatea, comerțul, zona digitală, climă și mediu.

Maas a făcut apel către Europa să fie mai încrezătoare într-o lume ”care devine din ce în ce mai inconfortabilă geopolitic” și care ”va fi marcată de noi rivalități între puterile existente și cele emergente”.

Prin urmare, ne bazăm pe o Europă puternică și capabilă de acțiune, iar Germania și partenerii săi, și mă refer aici explicit și la Marea Britanie, au nevoie de Europa ca un actor puternic, nu ca un obiect al politicii globale”, a mai spus Heiko Maas.

De altfel, în debutul Conferinței de Securitate de la München, ambasadorul Wolfgang Ischinger, gazda liderilor lumii în capitala Bavariei, a venit îmbrăcat într-un hanorac inscripționat cu drapelul Uniunii Europene și a transmis că Europa are nevoie ”de o strategie pentru a nu își pierde abilitatea de a influența relațiile internaționale”.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO și Rusia, întâlnire la München: Jens Stoltenberg avertizează că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”

Published

on

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-au întâlnit vineri, în marja participării lor la Conferința de Securitate de la München, reuniunea lor reprezentând primul dialog la nivel înalt între Alianță și Federația Rusă după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Moscova nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

Pe agenda discuțiilor s-a aflat ”situația de securitate din Europa și relațiile NATO-Rusia”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova într-o declarație.

Secretarul general al NATO și șeful diplomației ruse erau așteptați să discute cu privire la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), în timp ce Serghei Lavrov urmează să participe sâmbătă la o sesiune de dialog alături de vicepreședintele SUA, Mike Pence.

În schimb, Jens Stoltenberg s-a adresat Conferinței de Securitate vineri, avertizând că ”întreg regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

 

La München, șeful diplomației ruse s-a întâlnit cu omologul său german, Heiko Maas, dar și cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

Reamintim că întrevederea Stoltenberg-Lavrov a avut loc după ce miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit miercuri și joi la Bruxelles, unde au declarat că Alianțaanalizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă.

În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intenționează să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Pe de altă parte, atât președintele SUA, cât și secretarul general al NATO, au sugerat că salvarea Tratatului INF poate interveni prin negocierea unui nou acord extins care să cuprindă și alte țări, precum China.

Discuțiile NATO-Rusia de la München, marcate de semnalul unei noi competiții strategice globale

Pe de altă parte, discuțiile de la München, îndeosebi cu privire la Tratatul INF – care reprezintă principala sursă de impredictibilitate în aria de securitate euro-atlantică, au ca imagine de ansamblu predicțiile raportului acestei Conferințe.

Conferința de Securitate de la München și-a deschis vineri ușile pentru cea de-a 55-a ediția a unuia dintre cele mai prestigoase forumuri dedicate politicii și securității internaționale, sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale, deznodământul fiind înfățișat de pășirea înspre o eră a unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa și democrațiile liberale aflate în eșalonul secund.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending