Connect with us

CONSILIUL UE

Cancelarul german Angela Merkel avertizează înainte de a prelua președinția Consiliului UE: Nu avem certitudinea că SUA mai aspiră să fie lider mondial

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Restul lumii nu mai poate considera că SUA încă mai aspiră să fie un lider global și trebuie să își reajusteze prioritățile în consecință, a avertizat vineri cancelarul german Angela Merkel, într-un interviu acordat pentru un grup de șase publicații europene înainte de preluarea de către Germania a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, la 1 iulie, și în care a vorbit despre răspunsul Europei la criza pandemică, autonomia strategică europeană, poziția sa privind negocierile pentru Brexit și provocările globale generate de relațiile cu SUA, Rusia și China.

Am crescut cu certitudinea că Statele Unite doreau să fie o putere mondială“, a spus cancelarul german în interviul său pentru The Guardian (Marea Britanie), Süddeutsche Zeitung (Germania), Le Monde (Franța), La Vanguardia (Spania), La Stampa (Italia) și Polityka (Polonia).

Dacă SUA doresc acum să se retragă din acest rol, ar trebui să ne gândim la asta foarte profund”, a continuat ea.

Merkel, primul lider german care a crescut în partea de est a Cortinei de Fier, a vorbit în trecut deseori despre admirația ei pentru influența globală a SUA. De altfel, în timpul celor 15 ani de când este la conducerea guvernului federal, Angela Merkel a colaborat cu trei președinți americani, însă relațiile cu Donald Trump au atins un nivel ridicat de tensiune. Cel mai recent, Merkel a refuzat să participe la un summit G7 în persoană pe care liderul SUA ar fi trebuit să-l organizeze, motivând situația epidemiologică determinată de pandemie.

De altfel, ea a declarat că prezența militară a SUA în Europa Centrală este în interesul SUA.

“Trupele americane din Germania ajută la protejarea nu numai a Germaniei și a părții europene a NATO, dar și a intereselor Statelor Unite ale Americii”, a spus cancelarul, într-un răspuns la intenția președintelui Donald Trump de a retrage 9.500 de militari americani din Germania pe fondul nemulțumirilor sale că Berlinul nu atinge ținta de 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO.

Vorbind despre cheltuielile militare ale Germaniei, Merkel a spus: “Noi, în Germania, știm că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare. Am obținut creșteri considerabile în ultimii ani și vom continua pe această cale pentru a ne îmbunătăți capacitățile militare. ”

Cu toate acestea, “reflectarea foarte profundă” la care se referă Angela Merkel în ce privește rolul global al SUA nu pare a fi o aprobare a ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit “autonomia strategică” europeană, anume capacitatea de a apăra continentul fără a se baza pe SUA.

Priviți în lume. Uitați-vă la China sau India. Există motive convingătoare pentru a rămâne angajați în cadrul comunității de apărare transatlantice și a umbrelei noastre nucleare comune. Dar, desigur, Europa trebuie să suporte mai mult povara decât în ​​timpul Războiului Rece“, a spus ea.

Întrebată dacă Germania a subestimat amenințarea reprezentată de Rusia, Merkel a recunoscut un model de comportament beligerant, invocând “campanii de dezinformare” și uciderea cecenului Zelimkhan Khangoshvili la Berlin, caz în care procurorii germani acuză Moscova că a ordonat o astfel de operațiune.

“Uciderea din parcul Tiergarten din Berlin este un incident grav, evident, a cărui vinovăție este în prezent constatată în instanță. În orice caz, recunoaștem războiul hibrid, metodele de destabilizare, ca model de comportament rus”, a spus cancelarul.

“Pe de altă parte, există motive întemeiate pentru a continua angajarea într-un dialog constructiv cu Rusia. În țări precum Siria și Libia, țările din imediata vecinătate a Europei, influența strategică a Rusiei este mare. Prin urmare, voi continua să depun eforturi pentru cooperare”, a conchis ea.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Potrivit priorităților președinției germane la Consiliul UE, Angela Merkel și-a asumat o responsabilitate globală mai mare pentru Europa. Președinția germană a Consiliului UE va insista pentru o linie mai dură a UE faţă de China și pentru o relație bazată pe reciprocitate, în timp ce va reafirma faptul că Statele Unite sunt cel mai apropiat partener al Uniunii Europene în materie de politică externă și de securitate. 

Angela Merkel a mai detaliat și în alte ocazii amprenta pe care președinția germană la Consiliul UE va căuta să o lase asupra posturii globale a Europei. Cancelarul german continuă să afirme că “SUA sunt partenerul cel mai important al Europei”, deși tensiunile cu actuala administrație de la Washington sunt la un nivel ridicat, atât pe axa UE – SUA, cât și pe axa Berlin – Washington. În ce privește Rusia, cancelarul Germaniei a criticat Moscova pentru că atacă democraţiile occidentale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Published

on

© Consilium

Ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, prezentă la reuniunea din Luxemburg a miniștrilor sănătății ai statelor membre, a luat cuvântul în cadrul reuniunii Conisiliului EPSCO ce a avut ca teme principale de dezbatere, consolidarea Agenției Europene a Medicamentului și accesul universal la medicamente.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că în propunerea de regulament nu se regăsește o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice.

„Referitor însă la propunerea de regulament privind consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentului, apreciem evoluția negocierilor și propunerea președinției privind abordarea generală pe care o putem susține. Dorim să notăm însă că actuala formă a propunerii de regulament nu garantează o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice, deși importanța acestor teme este menționată explicit în concluziile Consiliului privind accesul universal, sustenabil și echitabil la medicamente și dispozitive medicale, în special aliniatele 30, 41, 47 și 48, a căror aprobare este pe agenda noastră de astăzi la un punct ulterior. De aceea, considerăm că este în interesul pacienților și cetățenilor europeni, ca aceste teme să devină o prioritate pe agenda Consiliului”, a transmis Ioana Mihăilă în intervenția sa.

De asemenea, ministrul român a asigurat viitoare președinție a Consiliului UE că va avea parte de sprijinul țării noastre pentru a se ajunge la un acord politic: „Încurajăm demararea negocierilor cu Parlamentul European și asigurăm viitoarea președinție slovenă de sprijinul și flexibilitatea României în vederea obținerii unui Acord politic până la finalul anului.”

Nu în ultimul rând, ministrul Ioana Mihăilă a salutat eforturile depuse de președinția portugheză pentru promovarea politicilor de sănătate ale UE: „Apreciem eforturile președinției portugheze în avansarea agendei europene pentru realizarea de progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor legislative pentru crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care vizează modernizarea și întărirea cadrului legislativ al Uniunii Europene privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.”

Reamintim că astăzi, miniștrii sănătății reuniți la Luxemburg au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente.

Tot astăzi, se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai UE au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

Published

on

© Consilium

Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la proiectul de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză și gestionarea acestora sub aspectul medicamentelor și al dispozitivelor medicale, se arată în comunicatul oficial. 

„Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru momentul în care va izbucni o altă criză sanitară. O Agenție Europeană pentru Medicamente mai puternică va juca un rol esențial în acest scenariu. O mai bună pregătire ne va ajuta să preîntâmpinăm penuria de medicamente și de dispozitive medicale esențiale și să dezvoltăm mai rapid medicamente pentru a putea combate orice boală provocatoare de criză”, a transmis Marta Temido, ministrul sănătății al Portugaliei, care conduce reuniunea miniștrilor sănătății din UE.

Reamintim că ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, participă astăzi la Luxemburg în cadrul reuniunii miniștrilor sănătății pentru a dezbate accesul la medicamente și rolul Agenției Europene a Medicamentului.

Statele membre au căzut de acord asupra unor modificări ale propunerii inițiale, pentru a clarifica dispozițiile financiare și cele privind protecția datelor. Acestea subliniază că transferurile de date cu caracter personal în contextul noului mandat EMA vor face obiectul normelor UE privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Alte modificări se referă la componența și funcționarea grupului operativ pentru situații de urgență, în special la rolul consultativ al acestuia în contextul elaborării de trialuri clinice pentru medicamente destinate să facă față unei urgențe sanitare.

Acest proiect de norme pentru un mandat consolidat al EMA face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătății (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020.

Obiectivele propunerii privind EMA sunt:

  • monitorizarea și atenuarea deficitelor potențiale și reale de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele care afectează sănătatea publică.
  • asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure și eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgențelor de sănătate publică.
  • asigurarea unei structuri pentru funcționarea grupurilor de experți care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat și oferă consiliere esențială privind pregătirea pentru crize și gestionarea acestora.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziții comune cu Parlamentul European.

Prima parte a reuniunii

A doua parte a reuniunii

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

CFM 2021-2027: Consiliul UE a adoptat trei propuneri sectoriale pentru finanțarea politicilor în domeniul afacerilor interne

Published

on

© European Commission/ Facebook

Uniunea Europeană își extinde sfera de finanțare pentru măsurile din domeniul migrației, al gestionării integrate a frontierelor și al securității interne, pentru a face față provocărilor tot mai mari din aceste domenii, informează Consiliul UE printr-un comunicat. 

În acest sens, Consiliul UE a adoptat luni trei propuneri sectoriale pentru finanțarea politicilor în domeniul afacerilor interne, prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. 

„Dezvoltarea unei politici comune privind migrația și îmbunătățirea securității cetățenilor noștri în spațiul Schengen necesită fonduri care să corespundă ambițiilor noastre. În ultimii ani, am adoptat legi pentru a consolida Frontex, precum și pentru a îmbunătăți bazele de date utilizate pentru controlul frontierelor și combaterea criminalității. Textele adoptate astăzi ne vor permite să transformăm aceste acorduri importante în realitate”, a declarat Eduardo Cabrita, ministrul portughez al afacerilor interne.

Acest fond va dota UE cu instrumentele necesare pentru a face față provocărilor în materie de migrație, ce se află în continuă evoluție, atât în cadrul UE, cât și în cooperare cu țările terțe. Acesta stabilește patru obiective specifice: politica de azil, migrația legală și integrarea, migrația ilegală și returnările, precum și solidaritatea și partajarea responsabilităților între statele membre.

Procente minime ale fondului sunt legate de unele dintre obiective, cu un minim de 15% alocat fiecăruia dintre obiectivele privind azilul și migrația legală în programele statelor membre și 20% alocat obiectivului de solidaritate în cadrul mecanismului tematic. 5% din mecanismul tematic va viza autoritățile locale și regionale pentru a le sprijini în integrarea resortisanților țărilor terțe.

În cadrul obiectivului de solidaritate, fondul va spori stimulentele pentru transferurile solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională între statele membre. De asemenea, vor continua să existe stimulente pentru admiterea persoanelor prin relocare și admisie umanitară.. Fondul pentru azil, migrație și integrare acoperă acțiuni și în țările terțe.

Textul convenit reflectă evoluțiile recente, cum ar fi extinderea Gărzii Europene de Frontieră și Coastă, modernizarea politicii comune în materie de vize și dezvoltarea și interoperabilitatea sistemelor IT la scară largă (inclusiv sistemul european de informații și autorizații de călătorie).

Mai mult, în cadrul noului instrument, un minim de 10% din programele statelor membre va fi alocat politicii în domeniul vizelor, în timp ce procentul maxim pentru sprijinul operațional în cadrul programelor a fost majorat la 33% din finanțare. Ratele de cofinanțare pentru acțiunile prioritare, precum măsurile de îmbunătățire a interoperabilității sistemelor IT, au fost majorate.

Noile dispoziții sporesc, de asemenea, simplificarea, flexibilitatea, rentabilitatea, precum și cooperarea și coordonarea între autoritățile naționale. Fondul se bazează pe cel actual și se adaptează la noile evoluții, cum ar fi necesitatea de a intensifica lupta împotriva terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice.

Acesta va sprijini măsurile de îmbunătățire a schimbului de informații, de intensificare a cooperării transfrontaliere, inclusiv a operațiunilor comune privind terorismul și criminalitatea organizată, și de consolidare a capacităților de prevenire și combatere a acesteia.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Adoptarea Garanției Europene pentru Copii, o nouă bătălie decisivă câștigată pentru viitorul copiilor noștri!

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează 20 mld. de euro în cadrul primei tranzacții pentru sprijinirea redresării Europei

SUA7 hours ago

Liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia

SUA7 hours ago

Joe Biden și liderii UE au reînnoit parteneriatul transatlantic în fața competiției cu China și Rusia: Va fi înființat un Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană, încrezătoare în progresul semnificativ al ODD-urilor grație măsurilor fără precedent din Planul de relansare NextGenerationEU

U.E.9 hours ago

Eurostat: UE a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un excedent al balanței comerciale de 61,4 miliarde de euro. China și SUA, principalii parteneri comerciali

Corina Crețu9 hours ago

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei a convocat o reuniune de urgență cu parlamentarii în contextul unor atacuri cibernetice fără precedent asupra Guvernului

FONDURI EUROPENE10 hours ago

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

SUA11 hours ago

Acord major la primul summit UE-SUA după șapte ani: Joe Biden și liderii UE au decis suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale de 11,5 miliarde de dolari în disputa Airbus – Boeing

NATO1 day ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO2 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending