Connect with us

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial între UE și Marea Britanie

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial cu Marea Britanie în contextul în care joi s-a ajuns la un acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit, care a fost acceptat de liderii europeni în prima zi a summit-ului de la Bruxelles, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres.

Angela Merkel a declarat că liderii UE au venit în unanimitate în întâmpinarea acordului privind Brexit și, în contextul în care ,,este destul de clar că Marea Britanie va fi o ţară terţă”, cancelarul german a subliniat că ,, trebuie să încheiem foarte rapid un acord de comerţ liber”. într-o conferință de presă după reuniunea din prima zi a summit-ului european.

Potrivit acesteia, există ,,o diferenţă esenţială” faţă de perioada când era prim-ministru Theresa May deoarece ,,atunci nu era clar cum vor arăta relaţiile viitoare, dacă ar trebui să existe o aderare la uniunea vamală sau nu”. 

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Întrebată dacă s-a luat în calcul varianta în care Parlamentul britanic ar respinge noul acord, cancelarul german a explicat că liderii statelor membre nu s-au angajat în asemenea scenarii, ,,nu ne-am gândit la fiecare <<dacă>> sau <<dar>>”, fiind o chestiune care ține de ,,încrederea în Parlamentul britanic, un parlament vechi, cu experiență și înțelept”, care, desigur, ,,este liber să ia orice decizie”.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul Cameliei Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luați de statul finlandez. Eurodeputatul român solicită o întâlnire cu autoritățile finlandeze pentru protecția copilului

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul medicului român Camelia Smicală, aflată în litigu în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez.

” Situația medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se complică alarmant, ultimele informații sosite anunțând măsuri radicale asupra familiei, pentru că românca a apelat la sprijinul Ambasadei României de la Helsinki. Camelia Smicală a transmis opiniei publice că Socialul finlandez a anunțat-o că nu-și va mai vedea copiii, Maria – fata cea mică – fiind dusă la carceră (spațiu izolat din centrul de copii în care se află de patru ani), Mihai aflându-se într-o stare de epuizare psihică majoră.”, este explicat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa amintită mai sus este precizat că ”europarlamentarul Maria Grapini a intervenit, în toți acești ani, public, de la tribuna PE, de nenumărate ori, solicitând mediere și rezolvarea pe căi diplomatice a acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Maria Grapini a scris și oficialilor României precum și celor finlandezi.”

Astfel, potrivit comunicatului, Maria Grapinia i-a scris încă din 7 noiembrie ”ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, iar astăzi – după noile date defavorabile, sosite dinspre medicul român – a transmis o nouă scrisoare oficială ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu. Acestuia din urmă, europarlamentarul i-a prezentat pe larg abuzurile inimaginabile și teroarea pe care Camelia Smicală le trăiește, în disperare, de ani.”

Cât privește scrisoarea transmisă ambasadorului României în Finlanda, din data de 7 noiembrie, Maria Grapini îi solicita acestuia o întâlnire de urgență, la Helsinki, la o dată pe care acesta să o fixeze, cu autoritatea care instituționalizează copiii din Finlanda și cu Ministerul Justiției finlandez. Maria Grapini și-a arătat disponibilitatea să meargă în capitala Finlandei, în momentul în care ambasadorul român fixează această mediere. Doar că acesta nu i-a răspuns nici până în acest moment.

”Am invocat….evidența: Apărarea drepturilor cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării, rămâne o prioritate pentru mine și consider că este necesar să acordăm o atenție sporită acestui caz de încălcare a drepturilor copilului. I-am transmis că pot merge acum, în noiembrie, sau oricând se poate realiza această discuție, însă, din păcate, ambasadorul României în Finlanda nu a reacționat… ”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Delegația USR-PLUS în Parlamentul European a prezentat primul raport de activitate, la patru luni de la preluarea mandatului. Care sunt cele mai importate realizări ale acesteia

Published

on

© stiri.plus

Alianța USR-PLUS a prezentat un raport al activității europarlamentarilor celor două formațiuni politice, la patru luni de la preluarea mandatului de membri ai Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat,  Alianța a prezentat ”cele mai importante realizări ale delegației noastre și pozițiile obținute prin care vom urmări să ne îndeplinim promisiunile făcute în timpul campaniei electorale”, în ”spiritul transparenței și deschiderii față de cetățeni”.

Astfel, în sursa amintită mai sus este punctată influența Delegației USR-PLUS asupra deciziilor europene, prin Dacian Cioloș, care a a devenit la 19 iunie primul român ales în funcția de președinte al Grupului Renew Europe, a treia forță politică în Parlamentul European, după ce a ieșit învingător în urma competiției interne.

De asemenea, este punctat și faptul că europarlamentarii Alianței au devenit membri ai ” celor mai importante comisii și delegații parlamentare, obținând și funcții de vicepreședinți sau coordonatori:

-Cristian Ghinea: copreședinte al delegației USR PLUS și vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională

-Dragoș Tudorache: copreședinte al delegației USR PLUS și vicecoordonator al Renew în Comisia pentru justiție, libertăți civile și afaceri interne (LIBE)

-Dragos Pîslaru: coordonator al Renew în Comisia pentru muncă (EMPL)

-Nicu Ștefanuță: vicepreședinte al delegației cu SUA

-Ramona Strugariu: vicepreședinte al delegației cu Republica Moldova

-Vlad Botoș: vicepreședinte al delegației cu Albania

-Clotilde Armand: comisia de bugete și comisia de transport.”

”Am reușit să obținem introducerea unor priorități-cheie din programul electoral al Alianței în programul pe cinci ani prezentat de noua președintă a Comisiei Europene: extinderea MCV la nivel european, organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE în special prin găsirea de modalități de participare a cetățenilor în deciziile Uniunii, păstrarea angajamentului pentru politici europene consistente de dezvoltare regională și agricultură.”, mai este subliniat în sursa amintită mai sus.

Alianța a adus în prim-plan și aportul pe care l-a avut delegația de europarlamentari USR-PLUS la numirea Laurei Codruța Koveși în funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”De asemenea, prin Clotilde Armand, membru în comisia de bugete, am susținut suplimentarea finanțării pentru Parchetul European pentru a deveni funcțional din 1 ianuarie 2020. Am propus numirea expertului în sănătate Vlad Mixich în funcția de membru independent al Consiliului de administrație al Agenției europene pentru sănătate și securitate în muncă.”, mai este precizat în comunicat.

Sunt aminitite și inițiativele legislative ale unor membri ai USR-PLUS, dar și faptul că unii dintre europarlamentarii acestei delegații au fost desemnați raportori ai Parlamentul European pentru diferite dosare:

”-Cristian Ghinea: raportor al Parlamentului european pentru Regulamentul Mecanismului Transfrontalier, prin care ne propunem să facem mai ușoară viața beneficiarilor de fonduri europene implicați în proiecte transfrontaliere și, de asemenea, raportor special în comisia CONT pentru asistența medicală transfrontalieră.

-Dragoș Pîslaru: raportor PE pentru programul de asistență pentru reforme structurale 2021-2027, raportor pentru regulamentul de coordonare a sistemelor de asigurări sociale și raportor Renew pe programul InvestEU

-Nicu Ștefănuță: raportor al Renew pentru problema despăduririlor și pentru mecanismul de protecție civilă RescEU; inițiator al programului pilot de mobilitate „Erasmus pentru seniori”

-Dragoș Tudorache: raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova

-Vlad Botoș: inițiator al programului pilot de etichetare a alimentelor

-Clotilde Armand: raportoare a Renew pentru bugetul Uniunii Europene pentru anii 2019-2020. Inițiatoare a unor amendamente bugetare prin care se asigură repartizarea echilibrată a fondurilor europene între Est și Vest.

-Ramona Strugariu: raportor Renew în LIBE pentru statul de drept în Ungaria, pentru programele de finanțare pentru justiție și pentru drepturi și valori; raportor Renew în CONT pentru descărcarea de gestiune a agențiilor UE din aria de justiție și afaceri interne, și pentru protejarea intereselor Uniunii împotriva fraudei; responsabilă Renew pentru domeniile pluralismului și libertății presei, precum și infracționalității organizate, corupției și fraudei.”, mai este scris în comunicat.

În încheiere, Alianța USR-PLUS amintește și de sprijinul acordat Republicii Moldova. ”Ne-am întâlnit la Bruxelles cu fostul Premier Maia Sandu pentru a discuta despre sprijinul pe care îl putem acorda de la nivel european Republicii Moldova. În urma acestei întâlniri, delegația noastră, prin Dragoș Tudorache, a obținut în comisiile Parlamentului European creșterea fondurilor europene destinate reformelor în Republica Moldova. Totodată, Dragoș Tudorache a devenit raportor permanent al Parlamentului European pentru Moldova iar Ramona Strugariu este vicepreședintă a delegației Parlamentului European cu Moldova, poziții din care vom putea sprijini în mod consistent parcursul european al acestei țări.”, este stipulat în comunicat.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Grupul de prietenie parlamentară UE – Qatar, relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE)

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Grupul de prietenie parlamentară UE-Qatar a fost relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE).

”Salut relansarea Grupului de prietenie parlamentară UE – Qatar, care a avut loc, la inițiativa mea, în Parlamentul European și la care mi-au făcut onoarea să participe Excelența Sa Abdulrahman bin Mohammed Sulaiman Al-Khulaifi, ambasadorul statului Qatar și mai mulți colegi eurodeputați”, a scris eurodeputatul român Cristian Bușoi într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Grupul, format din 18 membri, a fost înființat în anul 2014 cu scopul de a sprijini dialogul dintre oficialii UE și Guvernul din Qatar, în vederea îmbunătățirii relațiilor economice, politice, sociale și culturale dintre cele două părți.

”Atribuțiile Grupului presupun organizarea de întâlniri, conferințe și seminarii ce au ca subiect de dezbatere probleme de politică externă, energetică, de securitate și transport, drepturile omului, educație și formare, protejarea mediului, inovație, politici de sănătate sau relații de investiții.”, a explicat Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending