Connect with us

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial între UE și Marea Britanie

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial cu Marea Britanie în contextul în care joi s-a ajuns la un acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit, care a fost acceptat de liderii europeni în prima zi a summit-ului de la Bruxelles, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres.

Angela Merkel a declarat că liderii UE au venit în unanimitate în întâmpinarea acordului privind Brexit și, în contextul în care ,,este destul de clar că Marea Britanie va fi o ţară terţă”, cancelarul german a subliniat că ,, trebuie să încheiem foarte rapid un acord de comerţ liber”. într-o conferință de presă după reuniunea din prima zi a summit-ului european.

Potrivit acesteia, există ,,o diferenţă esenţială” faţă de perioada când era prim-ministru Theresa May deoarece ,,atunci nu era clar cum vor arăta relaţiile viitoare, dacă ar trebui să existe o aderare la uniunea vamală sau nu”. 

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Întrebată dacă s-a luat în calcul varianta în care Parlamentul britanic ar respinge noul acord, cancelarul german a explicat că liderii statelor membre nu s-au angajat în asemenea scenarii, ,,nu ne-am gândit la fiecare <<dacă>> sau <<dar>>”, fiind o chestiune care ține de ,,încrederea în Parlamentul britanic, un parlament vechi, cu experiență și înțelept”, care, desigur, ,,este liber să ia orice decizie”.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene un venit minim garantat pentru lucrătorii sezonieri și condiții decente de cazare și muncă

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a solicitat Comisiei Europene un venit minim garantat pentru lucrătorii sezonieri și condiții decente de cazare și muncă, informează acesta, într-o postare pe Facebook.

„Munca lucrătorilor sezonieri trebuie să fie respectată, indiferent de locul unde se desfășoară, iar abuzurile, ferm sancționate”, scrie Dan Motreanu. 

Astfel, în contextul recentelor evenimente de la fermele din Germania și a informațiilor potrivit cărora munca lucrătorilor sezonieri, în special a celor români, nu ar fi respectată nici în alte state din UE, eurodeputatul PPE a adresat Comisiei Europene o serie de întrebări și propuneri, la care a solicitat un răspuns urgent.

Propunerile eurodeputatului român către Comisia Europeană:

  • O evaluare a legislației la nivel european și a aplicării acesteia în statele membre, necesitatea unor îmbunătățiri fiind evidentă, astfel încât lucrătorii sezonieri să fie mai bine protejați;
  • Reguli uniforme pentru toate statele. Sunt necesare standarde minime de muncă și de locuit pentru asigurarea protecției sociale, de securitate în muncă, dar și o remunerare minimă, care să țină seama de specificul muncii și de condițiile desfășurării acesteia;
  • Orientări clare, de urgență, către toate statele membre pentru a garanta drepturile lucrătorilor sezonieri;
  • Asigurarea unei trasabilități a locurilor de muncă, necesară pentru a permite o îmbunătățire a situației acestei categorii de lucrători.

„Lucrătorii sezonieri nu trebuie umiliți, ci protejați și susținuți. De munca celor mai mulți dintre ei depinde hrana noastră zilnică și securitatea alimentară a Uniunii”, mai spune Dan Motreanu, adăugând că, în calitate de membru al Parlamentului European, va continua să susțină drepturile tuturor lucrătorilor, români sau străini, indiferent de țara unde își desfășoară activitatea.

Continue Reading

U.E.

Banca Europeană de Investiții a aprobat finanțări de până la 200 de miliarde de euro pentru companii ca răspuns economic la criza COVID-19

Published

on

© European Parliament

Banca Europeană de Investiții a aprobat marți Fondul paneuropean de garantare de 25 de miliarde de euro ca răspuns economic la criza provocată de COVID-19, care este așteptat să genereze investiții de 200 de miliarde de euro, acesta reprezentând cea de-a treia plasă de siguranță din pachetul financiar agreat de miniștrii de finanțe din zona euro în luna aprilie și aprobat de Consiliul European la 23 aprilie.

Consiliul de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI) a căzut de acord marți asupra structurii și abordării noului Fond paneuropean de garantare pentru a aborda consecințele economice ale pandemiei Covid-19, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta va permite grupului BEI să-și extindă sprijinul pentru companiile europene, în mare parte mici și mijlocii, oferind finanțări suplimentare de până la 200 de miliarde de euro.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la 9 aprilie la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus.

Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.

Liniile de creditare de 240 de miliarde de euro prin intermediul MES au fost aprobate la 8 mai de miniștrii de finanțe europeni și vor deveni operaționale la data de 1 iunie.

Săptămâna trecută, miniștrii europeni au ajuns și la un acord politic cu privire la SURE, un instrument temporar care poate oferi statelor membre împrumuturi în valoare totală de maximum 100 de miliarde de euro în condiții favorabile.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

MAE: România sprijină deplin obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat marți la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată prin sistem videoconferință, în cadrul căreia a afirmat sprijinul deplin al României pentru obiectivul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivelul Uniunii Europene și a pledat pentru menținerea unui rol central pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a avut drept principal subiect pe agendă discutarea măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre în gestionarea pandemiei Covid-19, precum și coordonarea măsurilor de relaxare a restricțiilor. De asemenea, reuniunea a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la procesul de relansare economică, în perspectiva publicării de către Comisia Europeană a propunerilor relevante în acest sens. Au fost abordate, în context, și aspecte de interes vizând perspectivele Conferinței privind viitorul Uniunii. Totodată, Comisia Europeană a informat cu privire la stadiul pregătirii raportului anual privind statul de drept în UE.

În cadrul intervenției sale, secretarul de stat Iulia Matei a subliniat că “lecțiile învățate“ dobândite în gestionarea crizei COVID-19 ar trebui valorificate, inclusiv în discuțiile privind viitorul Uniunii, cu scopul identificării celor mai eficiente instrumente și mecanisme de întărire a cooperării la nivel UE și între statele membre.

In raport cu propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le publice la 27 mai a.c. în contextul eforturilor de redresare a economiilor europene, oficialul român a accentuat necesitatea unei abordări axate pe unitate, solidaritate și evitarea creării de diviziuni între statele membre în conturarea viitoarelor instrumente și mecanisme. Secretarul de stat Iulia Matei a arătat că, din viziunea României, este importantă, în primul rând, revitalizarea Pieței Unice, inclusiv în perspectiva continuării investițiilor în infrastructură, creșterea rezilienței în domeniul sănătății, precum și finanţarea cercetării și inovării în noul context.

Secretarul de stat a făcut, totodată, referire la importanța pe care noul buget european o deține în susținerea obiectivelor din viitoarea Strategie de relansare. În context, a reafirmat susținerea României pentru un buget european consistent, dar în același timp flexibil, care să permită atât implementarea principalelor obiective asumate la nivelul UE, cât și o recuperare economică și socială durabilă. Totodată, demnitarul român a pledat pentru  menținerea, în continuare, în viitorul buget a unui rol central pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, aceste politici dovedindu-și eficiența în gestionarea crizei. În contextul discuțiilor, secretarul de stat Iulia Matei a evidențiat importanța unui acord rapid și de calitate cu privire la viitorul buget european care să permită continuarea implementării programelor de finanțare la nivel UE.

Cu referire la cel de-al doilea subiect aflat pe agenda reuniunii, secretarul de stat a exprimat sprijinul deplin al României pentru exercițiul Comisiei Europene de elaborare a unui raport anual privind situația statului de drept la nivel UE, ca instrument general aplicabil tuturor statelor membre, bazat pe criterii și proceduri obiective de evaluare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending