Europarlamentarul Victor Negrescu a trimis astăzi o solicitare Comisiei Europene, semnată de eurodeputați din mai multe grupuri politice, prin care atrage atenția instituțiilor europene asupra problemelor complexe, psihologice, educaționale, economice sau de sănătate, cu care se confruntă copiii rămași în urmă după plecarea părinților în afara țării.

”Un studiu recent, realizat de organizațiile neguvernamentale, arată că aproape 1 milion de copii din România au avut cel puțin un părinte plecat pentru mai mult timp în afara țării și că acest lucru a generat consecințe asupra dezvoltării și situației acestor copii. România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări”, a precizat Negrescu într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta consideră că ”problemele evidențiate pot să își găsească rezolvarea printr-o colaborare mai bună la nivel european”, astfel că a inițiat acest demers ”prin care solicităm Comisiei Europene să creeze un grup de lucru activ la care să participe statele membre, autoritățile competente și partenerii neguvernamentali reprezentativi, să aloce fonduri europene suplimentare și să coordoneze măsurile luate cu scopul maximizării exemplelor de bună practică”.

Victor Negrescu și-a exprimat mulțumirea că această inițiativă ”a avut un ecou atât de bun și că mai mulți colegi eurodeputați, cu viziuni politice diferite, susțin demersul nostru”.

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, este inițiatorul mai multor acțiuni pentru sprijinirea copiilor români, precum campaniile Zâmbetul de Sărbători, Culori de Primăvară, PESte tot la Școală sau a programelor prin care invită la Parlamentul European copii și tineri, inclusiv din diaspora, ultima vizită desfășurându-se chiar de Ziua Copilului.

Europa este neliniștită că țările din Asia nu depun suficiente eforturi pentru a condamna Rusia pentru că a încălcat dreptul internațional prin invadarea Ucrainei, care ar trebui sprijinită, astfel că își intensifică eforturile de a a-i convinge pe oficialii asiatici în persoană, informează Politico Europe.

Vineri, o delegație europeană formată din membri de rang înalt se va reuni în Singapore, la Dialogul Shangri-La, cel mai important forum de securitate din Asia.

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas va fi prezent, la fel ca și șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, însoțit de ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov.

Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, este, de asemenea, așteptat să participe în persoană, la fel ca și Boris Pistorius, Kajsa Ollongren și Pål Jonson, miniștrii apărării din Germania, Olanda și Suedia.

Scopul comun al acestor oficiali este acela de a convinge mai multe țări asiatice să ajute Kievul.

Chiar dacă multe națiuni din această parte a globului au făcut front comun cu UE și SUA în condamnarea invaziei ruse din Ucraina în cadrul acțiunile întreprinse la Națiunile Unite, țări precum India și Vietnam continuă să se bazeze pe livrările militare sau energetice rusești, în timp ce aliații occidentali, Japonia și Coreea de Sud, din cauza legilor interne, nu pot livra arme letale Ucrainei. Până acum, Singapore, un mic oraș-stat, se numără printre cele câteva țări asiatice care s-au alăturat Occidentului în sancționarea Rusiei.

”Trebuie să apărăm principiile fundamentale de securitate ori de câte ori și oriunde sunt amenințate, din Ucraina până în Marea Chinei de Sud. UE s-a angajat să facă exact acest lucru și contează pe partenerii săi să facă același lucru”, este unul dintre mesajele centrale pe care Borrell le va susține în cadrul forumului, conform unor destăinuiri ale personalului său făcute pentru Politico.

”Forțele navale ale statelor noastre membre sunt angajate în exerciții navale” în regiunea Asia-Pacific, va mai spune Borrell, care dorește ca ”cooperarea noastră este cât se poate de operațională și că este un drum cu dublu sens”.

Borrell va prezenta, de asemenea, UE ca fiind ”un partener de securitate de încredere”, unul diferit de ”o alianță militară clasică” sau ”o mare putere care își exercită puterea”, referiri voalate la SUA și China.

”Războiul împotriva Ucrainei schimbă Europa (în ceea ce privește) antrenamentul, muniția, capacitățile”, le va spune Borrell omologilor săi asiatici. ”(Acesta) spulberă tabuuri și accelerează rolul și capacitățile (UE) în materie de securitate și apărare. Această transformare strategică a (UE) ne face, de asemenea, un partener mai capabil pentru Asia”, va mai spune oficialul european.

O absență notabilă în delegația europeană este cea a ministrului francez al forțelor armate, Sebastien Lecornu, care a renunțat în ultimul moment.

Un alt punct cheie de pe agenda europenilor din Singapore va fi, de asemenea, implicarea Chinei – în special a ministrului chinez al apărării, Li Shangfu.

Li se află pe lista neagră a sancțiunilor americane pentru rolul său în gestionarea livrărilor militare chineze către Rusia. Prin urmare, nu sunt așteptări mari privind o posibilă întâlnire între acesta și omologul american, Lloyd Austin, fapt ce reprezintă o întrerupe a tradiției ca cei mai importanți oficiali din domeniul apărării din cele două mari superputeri ale lumii să se întâlnească în timpul forumului de la Singapore.

Cu toate acestea, se așteaptă ca oficialul chinez să se întâlnească cu nii dintre omologii săi europeni. Borrell, care este, de asemenea, responsabil cu politicile de securitate, a confirmat o întâlnire cu Li, potrivit unor diplomați familiarizați cu planificarea evenimentului.

Germania și Olanda, care au organizat mai multe întâlniri cu oficiali chinezi în ultimele săptămâni, analizează, de asemenea, o întâlnire cu Li, au declarat diplomații.

Corespondență din Bulboaca

Summitul Comunității Politice Europene găzduit de Republica Moldova este o dovadă relevantă a capacității acestei țări de a adera la Uniunea Europeană, iar România și celelalte state europene îi sunt alături, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa.

Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei.

“Este o dovadă a capacității administrative a Republicii Moldova, atât de relevantă și pentru obiectivul strategic al acestui stat, și anume, de aderare la Uniunea Europeană. (…) Din punctul nostru de vedere, al României, dincolo de subiectele sectoriale, un obiectiv principal al reuniunii a fost lansarea mai multor semnale politice clare. Acest obiectiv a fost atins, aș zice, de o manieră categorică“, a spus Iohannis.

Potrivit acestuia, un prim semnal a fost cel privind importanța Republicii Moldova pentru întregul continent european și privind sprijinul pe care acest stat îl primește pentru asigurarea securității și stabilității sale, precum și pentru aderarea la Uniunea Europeană.

“Republica Moldova nu este singură în fața provocărilor cărora trebuie să le facă față. România îi este alături, așa cum am arătat, prin fapte concrete, cu fiecare ocazie și acest lucru l-am spus și în deschiderea Summitului când am luat cuvântul, Moldova nu este singură. Și, așa cum s-a arătat aici, practic în unanimitate, și celelalte state europene îi sunt alături. Sunt convins că sprijinul statelor democratice va continua pentru Republica Moldova, pentru Ucraina și pentru regiune, creșterea securității, a rezilienței însemnând creșterea securității și a rezilienței pentru noi toți, inclusiv pentru România și pentru români”, a detaliat președintele.

Șeful statului a punctat că un al doilea semnal, de asemenea de importanță crucială, a fost reiterarea, după primul summit al Comunității, cel de la Praga, a sprijinului pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean, în lupta lor pentru a câștiga războiul de agresiune declanșat de Rusia.

“Un sprijin care, așa cum am mai spus, va fi acordat atât timp cât este necesar, pentru a ajuta Ucraina să-și asigure independența, suveranitatea și integritatea teritorială”, a explicat el.

“Un al treilea semnal a fost adresat regiunii în ansamblul său. Europa de Est și regiunea extinsă a Mării Negre sunt regiuni a căror importanță strategică a devenit în ultima vreme evidentă pentru tot mapamondul. Iar discuțiile noastre de astăzi confirmă atenția care este acordată regiunii, la nivelul pe care, trebuie să o spun așa, îl merită”, a conchis Klaus Iohannis.

Citiți și

Summitul Comunității Politice Europene: Maia Sandu i-a întâmpinat la Bulboaca pe liderii europeni cu “îndemnul inițierii negocierilor de aderare la UE cât mai curând posibil”

Maia Sandu a deschis summitul Comunității Politice Europene: Avem dreptul de a ne modela propriile destine. Pentru Moldova, asta înseamnă să fie parte a lumii libere și să adere la UE

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.

Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.