Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Cancelarul Olaf Scholz, la primul discurs în Bundestag înainte de primul său Consiliu European: Rusia va plăti “un preţ mare” dacă va încălca frontierele Ucrainei

Published

on

© Bundesregierung

Rusia va plăti “un preţ mare” în cazul în care va încălca frontierele Ucrainei, a atenţionat miercuri noul cancelar federal al Germaniei, Olaf Scholz, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Zilele acestea, ne uităm cu mare îngrijorare la situaţia de securitate de la frontiera ruso-ucraineană”, a declarat cancelarul german în primul său discurs pe care l-a susținut în Bundestag după preluarea mandatului. “Vom discuta intens despre aceasta în cadrul Consiliului European şi al summitului Parteneriatului Estic” al Uniunii Europene (UE) organizat miercuri după-amiază, a adăugat Scholz.

“Permiteţi-mi să repet aici, dacă nu a înţeles încă toată lumea, că predecesoarea mea (Angela Merkel) a spus: orice încălcare a integrităţii teritoriale va avea un preţ, un preţ mare”, a spus Scholz, în condiţiile în care sporesc temerile privind o posibilă invazie militară a Rusiei în Ucraina.

În același timp cu discursul său, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresa plenului Parlamentului European, subliniind că UE este pregătită cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.

Afirmațiile celor doi vin în ajunul summit-ului Parteneriatului Estic și al reuniunii Consiliului European care au loc miercuri și joi la Bruxelles, primele summit-uri europene ale lui Olaf Scholz.

Estul Ucrainei este din 2014 teatrul unui război cu separatiştii pro-ruşi despre care se consideră că sunt susţinuţi de Kremlin, în pofida faptului că acesta infirmă. Acest conflict, care s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, a început după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea.

Occidentul a afișat în ultima perioadă un front unit referitor la acțiunile agresive ale Rusiei și acumulările de forțe militare în apropierea graniței cu Ucraina. Săptămâna trecută, miniștrii de externe din G7 au avertizat Rusia că “o nouă agresiune militară împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive și costuri severe”.

Anterior, președintele american Joe Biden a avut consultări cu președintele Franței, premierii Marii Britanii și Italiei și cancelarul Germaniei atât înainte, cât și după videoconferința cu omologul rus Vladimir Putin, întocmai pentru a arăta unitatea occidentală în această privință.

În ce privește Germania, noua coaliție de la Berlin, condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz și având-o ca ministru de externe pe ecologista Annalena Baerbock, a anunțat că gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze în cazul unei noi “escaladări” în Ucraina, în baza unui acord de principiu între Berlin şi Washington.

Din perspectivă instituțională occidentală, NATO a transmis că respinge ideea unui veto al Rusiei privind o posibilă aderare a Ucrainei, iar Uniunea Europeană a avertizat Moscova că orice agresiune împotriva Ucrainei “va avea un preț”.

Săptămâna trecută, Pentagonul a precizat că SUA a livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari, menit să contribuie la sporirea capacității de apărare împotriva agresiunii Rusiei. Mai mult, Joe Biden l-a asigurat pe Volodimir Zelenski, într-o convorbire telefonică, de sprijinul SUA și al aliaților europeni în fața amenințărilor Rusiei, în timp ce aliaților de pe flancul estic al NATO, inclusiv României, le-a reafirmat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. Biden a mai menţionat că posibilitatea ca SUA să trimită unităţi de luptă în Ucraina, în cazul unei invazii ruse, “nu a fost niciodată o opţiune”, chiar dacă SUA şi NATO ar putea trimite forţe suplimentare în ţările din flancul estic al NATO, însă a insistat pe fraza “consecințelor economice devastatoare” dacă o astfel de acțiune militară ar fi întreprinsă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru sprijin european acordat R. Moldova și Ucrainei și pentru importanța strategică a zonei Mării Negre

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, prilej cu care a subliniat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, a arătat importanţa continuării sprijinului pentru Republica Moldova şi a insistat asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au vizat situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea europene, extinderea UE, situaţia din Orientul Mijlociu, gestionarea migraţiei, provocările din sectorul agricol european, evoluţiile privind relaţiile externe ale Uniunii şi aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.

Preşedintele Iohannis a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluţiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace şi necesitatea continuării eforturilor în această direcţie, arată sursa citată.

Şeful statului a reiterat că România este în continuare unul dintre susţinătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistenţă în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat şi importanţa continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu ameninţări hibride fără precedent din partea Federaţiei Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, preşedintele a insistat şi asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea şi stabilitatea regiunii, cât şi a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Citiți și R. Moldova și Ucraina, un nou pas pe calea europeană: Liderii UE susțin adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE

Conform sursei citate, şeful statului a pledat pentru un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană şi pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferinţe interguvernamentale politice cu cele două ţări candidate.

În acelaşi timp, preşedintele Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare şi consolidarea rezilienţei şi a exprimat susţinerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina.

În context, şeful statului a reiterat sprijinul puternic al ţării noastre pentru avansarea politicii de extindere a Uniunii în paralel cu discuţiile privind reforma internă a UE.

Citiți și Liderii europeni cer instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea şi apărarea europeană.

Preşedintele Iohannis a menţionat că România “va participa în mod activ şi constructiv la eforturile Uniunii vizând susţinerea Ucrainei, precum şi în direcţia consolidării industriei europene de apărare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, el a subliniat că demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO, care rămâne un partener fundamental în asigurarea securităţii europene.

Şeful statului a transmis şi că o industrie europeană de apărare puternică este o condiţie prealabilă pentru obţinerea unei pregătiri corespunzătoare pentru apărare şi pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor de securitate actuale.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat şi necesitatea susţinerii financiare corespunzătoare a investiţiilor în acest domeniu strategic, pledând, împreună cu o serie de alţi lideri europeni, pentru revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii în vederea susţinerii noilor obiective legate de apărare, menţionează sursa citată.

Iohannis a reiterat şi importanţa continuării demersurilor de consolidare a pregătirii militare şi civile a UE şi a răspunsului la situaţii de criză, un obiectiv esenţial în actualul context internaţional marcat de suprapunerea a multiple crize şi provocări, solicitând o acţiune consolidată în acest domeniu, în beneficiul statelor membre şi al cetăţenilor europeni, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

În legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, şeful statului a informat cu privire la sprijinul concret al României prin asistenţă umanitară pentru populaţia civilă din Gaza, atât în plan bilateral, cât şi prin canalele partenerilor.

El a arătat că România rămâne angajată în a promova iniţiative în vederea ajungerii la un acord final pentru o pace regională cuprinzătoare şi durabilă în zonă şi a evidenţiat contribuţia ţării noastre la operaţia EUNAVFOR-ASPIDES pentru stabilizarea situaţiei în Marea Roşie.

Referitor la situaţia agricolă, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că Uniunea trebuie să identifice toate măsurile necesare pentru ca sectorul agricol să rămână competitiv şi durabil, în paralel cu implementarea unor soluţii la problemele semnalate de fermieri, inclusiv cele legate de asigurarea unei finanţări adecvate a acestui domeniu.

În context, oficialul român a pledat pentru necesitatea asigurării unei mai mari flexibilităţi în aplicarea Politicii Agricole Comune.

De asemenea, preşedintele s-a pronunţat pentru obţinerea unui acord privind definitivarea viitoarei Agende Strategice până la finalul acestui semestru, “exprimând sprijinul României pentru continuarea reflecţiei în coordonatele stabilite la Granada în 2023 şi pentru formularea unor obiective realiste şi bazate pe principiile unităţii şi solidarităţii europene”, mai arată sursa citată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cine crede că Rusia se va opri în Donbas și Crimeea se înșeală, avertizează Macron după ce Moscova spune că este “în stare de război” în Ucraina

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Cine crede că Rusia se va opri în Donbass și Crimeea se înșeală, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron la finalul summitului de primăvară al Consiliului European de la Bruxelles.

Întrebat de presă despre comentariile Kremlinului cu privire la faptul că Rusia se consideră în război din cauza intervenției Occidentului de partea Ucrainei, Macron a spus că ar fi o greșeală să creadă că Rusia intenționează să își oprească agresiunea în Donbass și Crimeea.

Prin utilizarea acestui termen, se deschide chiar și o incertitudine cu privire la obiectivele militare ale Rusiei“, a adăugat el, la o săptămâna după ce a susținut că războiul din Ucraina este “existențial pentru Europa” pentru că dacă Rusia câștigă, credibilitatea Europei va fi zero, iar Moscova “va amenința Moldova, România și Polonia”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

O reacție în acest sens au avut și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului de două zile de la Bruxelles.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

“Nu suntem intimidați de Rusia” – Reacția UE după ce Kremlinul, într-o schimbare de limbaj, spune că Rusia este “în stare de război” în Ucraina din cauza Occidentului

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de posibile contramăsuri luate de Moscova împotriva intenţiei de a folosi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a înarma Ucraina, au afirmat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reacționând totodată la noua poziție a Moscovei, care a renunțat la terminologia “operațiune militară specială” cu referire la Ucraina și spunând că se află în “stare de război”.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia. Şi credem că este corect ca veniturile din acele active străine să fie folosite pentru Ucraina întrucât aceasta este victima agresiunii lansate de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European, desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, relatează Reuters.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Citiți și În lipsa unui consens, liderii europeni cer Consiliului UE să continue negocierile privind utilizarea profiturilor activelor blocate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat joi o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO4 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE5 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA8 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.8 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending