Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

Finanțare record de la Comisia Europeană: A fost semnat contractul prin care Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va primi 682 de milioane de euro pentru combaterea răspândirii COVID-19

Published

on

© IGSU

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, și secretarul de stat Raed Arafat au anunțat miercuri semnarea celei mai mari finanțări primite până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Astfel, 682 de milioane de euro aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene vor fi direcționați și către măsurile imediate de combatere a răspândirii COVID-19.

Concret, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) vor beneficia de echipamente ce cresc capacitatea de răspuns de la 13,50 de minute (2018) la 12,06 minute datorită performanțelor tehnice superioare dar și eficientizării modului de gestionare a intervențiilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Fondurile europene sunt alocate prioritar în această perioadă pe trei paliere: măsuri imediate pentru sănătate ce cumulează 350 de milioane de euro alocați achiziționării de echipamente medicale și teste COVID-19 de către unitățile spitalicești, cărora li se adaugă cei 682 de milioane deblocați astăzi pentru IGSU. Am reușit, așa cum am promis în ședința de guvern din data de 18 martie, să deblocăm și să finalizăm acest proiect prioritar pentru sănătatea românilor.  Al doilea palier ce se bazează pe finanțarea europeană este piața de muncă. 300 de milioane de euro au fost alocați persoanelor afectate de șomajul tehnic, adică aproximativ 620.000 de salarii de care beneficiază Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Al treilea palier are în vedere măsurile obligatorii pentru revigorarea economiei românești când cadrul social va permite peste câteva luni. Le mulțumesc colegilor din Minister care lucrează deja la aceste pachete de proiecte”, a explicat ministrul Marcel Boloș viziunea investirii banilor europeni de care dispune România în această perioadă specială.

De cealaltă parte, secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a susținut că ”dotarea cu tehnică și echipamente multirisc de ultimă generație va permite autorităților să ia parte le misiuni ce vor salva viețile românilor, dar și, foarte important, îmbunătățește managementul intervenției în cazul misiunilor de amploare”.

O parte din echipamentele medicale folosite în aceste zile pentru prevenirea și tratarea COVID-19 sunt finanțate în cadrul proiectelor europene. Concret, în cadrul proiectelor implementate până acum, Inspectoratul General de Urgență (IGSU) a achiziționat peste 1.100 ambulanțe de diferite tipuri, 36 de tabere mobile echipate complet (fiecare având capacitatea de a trata 200 persoane), și 49 de linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție.Proiectele au fost finanțate în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu (POSM) și Programului Operațional Regional (POR) în perioada de programare 2007-2013, respectiv în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) în actuala perioadă de programare (2014-2020). Prin aceste proiecte au fost asigurate și alte dotări necesare pentru situații de urgență, valoarea cumulată a acestora fiind de 233,55 milioane euro.

Proiectul ”Viziune 2020” semnat de de ministrul fondurilor europene și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență este finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Dotarea cu tehnică și aparatură de ultimă generație le va permite autorităților române să ia parte la misiuni terestre, maritime și aeriene și va preîntâmpina pierderea de vieți omenești prin reducerea timpului de răspuns al autorităților.

Proiectul va finanța următoarele dotări necesare IGSU, IGAv și SABIF:

  • 20 ambulanțe tip A;
  • 55 ambulanțe tip B;
  • 10 ambulanțe tip C;
  • 2 ambulanțe pentru transportul nou-născuților în stare critică;
  • 42 Posturi Medicale Avansate I (PMA I);
  • 310 aparate izolante cu autonomie mărită și sistem de alarmare în absența mișcării;
  • 7.100 aparate izolante cu sistem de alarmare în absența mișcării;
  • 42 linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție;
  • 20 ventilatoare mari;
  • 29 ventilatoare mici;
  • 38 autospeciale pentru transportul la intervenții;
  • 64 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime;
  • 27 motopompe remorcabile de mare capacitate;
  • 30 autopompe cisternă pentru incendii de pădure (cu capacitatea de 3.000 litri);
  • 60 autospeciale descarcerare;
  • 16 buldoexcavatoare – tehnică grea de intervenție;
  • 49 containere cu echipamente individuale de protecție;
  • 63 autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare/descarcerare cu cârlig;
  • 4 automacarale cu braț ridicător și platformă pentru transport accesorii și materiale;
  • 276 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 4.000 litri;
  • 200 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 10.000 litri;
  • 2 autospeciale pentru intervenții la inundații;
  • 30 containere cu materiale genistice;
  • 14 containere cu cazarmament;
  • 4 autospeciale de suport radio;
  • 1 centru de comunicații pentru punctul de comandă mobil național;
  • 33 centre de comunicații pentru punctul de comandă mobil mediu;
  • 2 autospeciale radio pe unde scurte;
  • 3 sisteme UAV;
  • 5 autospeciale pentru transportul victimelor multiple;
  • 18 autoplatforme;
  • 42 autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă la înaltă presiune și hidroperforare;
  • 4 autospeciale cu roboți;
  • 14 generatoare curent tabără;
  • 40 toalete tabără;
  • 40 dușuri tabără;
  • 19 autospeciale pirotehnic;
  • 10 containere pirotehnice;
  • 2 containere decontaminare persoane;
  • 1 container decontaminare tehnică pe teren;
  • 1 container transport pacient înalt contagios pe cale aeriană;
  • 1 container medical (suport logistic);
  • 8 autospeciale de stins cu pulbere;
  • 1 navă multirol;
  • 3 șalupe multirol;
  • 6 elicoptere ușoare;
  • 3 elicoptere medii/grele (terestru);
  • 3 elicoptere medii/grele (maritim);
  • Centrul Național de Răspuns la Dezastre;
  • 15 stații de lucru.

De asemenea, proiectul va finanța și achiziția unei clădiri ce va fi adaptată necesităților pentru crearea Centrului Național de Răspuns la Dezastre (CNRD), pentru a se putea asigura un răspuns coordonat și o gestionare operațională la nivel național a situațiilor de urgență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene propune ”replicarea modelelor polonez și francez”: Majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%, între cele cinci priorități ale României pentru viitorul buget al UE

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul interimar al fondurilor europene, Marcel Boloș, face un apel ca valoarea fondurilor europene atribuite politicii de coeziune să nu fie diminuată, afirmând că cinci teme cu impact sunt prioritare pentru România sunt și ele trebuie preluate în procesul de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, tratative aflate în impas în urma eșecului Consiliului European din 20-21 februarie de a găsi un compromis.

Într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro, Boloș prezintă cele cinci teme și subliniază că România are în vedere două direcții principale, vizând măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar și construirea un plan coerent pentru următorii șapte ani. De asemenea, acesta arată că la nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

Cele cinci teme expuse de ministrul fondurilor europene sunt: majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 15%; reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională; continuare aplicării regulii ”N+3”, menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură și creșterea procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an.

”România va avea la dispoziție o sumă mai mare pentru a finanța proiectele de infrastructură, în condițiile în care alocarea propusă de Comisia Europeană pentru 2021-2027 este de 4,8 miliarde euro, sumă mai mică decât în actualul ciclu 2014-2020”, afirmă Boloș, referindu-se la majorarea flexibilității între fonduri de la 5% la 16%.

Potrivit acestuia, banii pentru flexibilitatea între fonduri vor putea fi transferați de la Programul Operațional Capital Uman, finanțat din Fondul Social European+ (FSE+), către programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau din Fondul de Coeziune (FC).

Ministrul fondurilor europene se referă și la reducerea alocărilor pentru cercetare de la 35% la 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională, precizând că ”măsura va asigura de asemenea noi fonduri necesare finanțării proiectelor mari de infrastructură necesare României, în contextul în care statele europene net contributoare consideră prioritare în exercițiul financiar 2021-2027 problemele de mediu și de dezvoltare a noilor tehnologii”.

Marcel Boloș mai subliniază că este necesară continuarea aplicării regulii „N+3” și în perioada de programare 2021-2027, așa cum se întâmplă în prezent.

”Măsura se traduce prin faptul că România va avea la dispoziție, după terminarea ciclului financiar 2021-2027 aflat acum în pregătire, încă trei ani în plus pentru implementarea proiectelor mari și, implicit pentru atragerea banilor alocați. Concret, aplicarea regulii „N+3” va însemna că ultimul an pentru implementarea proiectelor finanțate din bani europeni în următorul ciclu financiar va fi 2030 în loc de 2027”, spune ministrul.

De asemenea, oficialul menționează și o a patra prioritate, vizând menținerea posibilității de fazare a proiectelor de infrastructură în viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. Potrivit lui Boloș, acest fapt va permite finanțarea și continuarea proiectelor care nu au putut fi finalizate în actuala perioadă de programare 2014-2020.

”României i se permite astfel finalizarea unor proiecte mari precum autostrăzile, fără a pierde bani europeni din cauza întârzierilor înregistrate până acum”, afirmă Marcel Boloș.

Cea din urmă temă expusă de ministrul fondurilor europene este reprezentată de obiectivul creșterii procentului de prefinanțare oferit de Uniunea Europeană de la 0,5% pe an la 3% pe an, pentru a pune la dispoziția României sume mai consistente necesare începerii proiectelor, metodă prin care va fi redusă presiunea asupra bugetului național.

În această perioadă de negocieri și de pregătire a următorilor șapte ani, în ciuda contextului politic provocator, consideră oficialul MFE, se au în vedere două direcții principale.

”În primul rând luăm măsuri de eficientizare a absorbției din actualul ciclu financiar, încercând să salvăm și să îmbunătățim ce am învățat din greșelile trecutului. În al doilea rând, construim un plan coerent pentru următorii șapte ani la nivel legislativ prin măsurile deja cunoscute și propuse, precum și la nivel financiar prin negocierile purtate cu Comisia Europeană”, arată Boloș.

La nivelul arhitecturii instituționale se are în vedere descentralizarea și renunțarea la birocrația excesivă, măsură ce va permite replicarea cu succes a modelelor polonez, francez și al altor state europene.

În fine, cel de-al patrulea nivel avut în vedere de reprezentanții Ministerului este cel de eficientizare a programelor operaționale prin construirea în premieră a unui program operațional dedicat sănătății, cu o alocare de aproximativ 4 miliarde de euro din care circa 1 miliard sunt destinați spitalelor regionale, respectiv un program operațional dedicat incluziunii sociale, răspunzând astfel nevoilor reale ale cetățenilor.

”Politica Ministerului Fondurilor Europene este nu să cheltuie bani europeni, ci să investească banii europeni”, conchide ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Fondurilor Europene: 30 milioane euro din fonduri vor fi alocați pentru sprijinirea copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

Published

on

© European Union, 2017

Ministrul fondurilor europene Ioan Marcel Bolos și viceprim-ministrul Raluca Turcan au lansat marți a Palatul Victoria apelul de proiecte ”Program pilot de stimulare a participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate”, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Venim astăzi cu vești bune pentru românii din diaspora și pentru familiile lor: lansăm programul pilot care va permite copiilor ai căror părinți trăiesc și muncesc în diaspora să-și continue educația și să depășească momentele dificile prin care trec pentru că trăiesc departe de familiile lor”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, conform sursei citate

Apelul finanțează un pachet de măsuri integrate pentru sprijinirea, în primă fază, a aproximativ 3.000 copii ai căror părinți muncesc în afara țării.

Programul pilot va fi implementat în regiunile cele mai afectate de acest fenomen: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru și Nord Vest.

Măsurile se adresează preșcolarilor, elevilor din învățământul primar (6-10 ani), gimnazial (11-14 ani) și din cel secundar superior (14-16 ani), dar și părinților sau tutorilor copiilor rămași în țară.

Programul pilot pentru stimularea participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate finanțează următoarele activități:

  • Pachete integrate de servicii pentru elevi, care vor cuprinde servicii de suport educațional și servicii psiho-sociale de sprijin;
  • Activități pentru stimularea participării la educație și la activitățile de consiliere a copiilor, inclusiv la activități recreative și de socializare. Concret, copiilor le va fi oferit sprijin material: hrană, rechizite, materiale educative;
  • Servicii de educație parentală și de consiliere socială pentru reprezentanții copiilor rămași în țară, adică pentru părintele din România în grija cărora se află (dacă un singur părinte este plecat în străinătate) sau pentru persoanele care au în grijă copiii cu unicul părinte plecat în afara țării sau ai celor aflați departe de ambii părinți;
  • Solicitanții eligibili în proiect sunt: școli publice și private din rețeaua școlară națională, furnizori de servicii de orientare sau consiliere școlară, parteneri sociali din învățământul preuniversitar, instituții de cult și asociații religioase, instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale, dar și ONG-uri.

Apelul este lansat în contextul în care, conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în România există astăzi peste 91.000 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Bugetul apelului, lansat în cadrul Programului Operațional Capital Uman, este de 30 milioane euro.

Proiectele vor putea fi depuse până la data de 25 mai 2020, iar ghidul solicitantului este disponibil aici.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending