Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

MFE: România va primi fonduri europene de aproximativ 10 miliarde de euro în următorii șapte ani pentru tranziția către energie verde

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Ministerul Fondurilor Europene a organizat joi, 25 iunie, o primă dezbatere în domeniul energiei la care au participat autorități publice și companii în vederea identificării oportunităților de finanțare în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, precum și metode care să asigure o tranziție energetică justă, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Întâlnirea, moderată de europarlamentarul Cristian Bușoi în calitate de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și de secretarul de stat Călin Bota, a reunit în sală și online aproximativ 40 de reprezentanți ai marilor companii energetice din România, precum și experți ai Ministerului Fondurilor Europene și ai Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene au prezentat cele două programe operaționale din domeniul energiei: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) și Programul Operațional Tranziție Justă ce au o valoare cumulată de aproximativ 10 miliarde euro în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Cele două sunt în concordanță cu ambițiile Comisiei Europene privind Pactul Ecologic European (PEE) prin care Europa devine neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și cu Mecanismul pentru o tranziție justă.

“Suntem pe ultima sută de metri pentru negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual la Bruxelles și ne aflăm înaintea implementării unui program de redresare economică care va însemna numeroase oportunități și pentru investițiile în energie. După oprirea temporară a economiilor generată de apariția coronavirusului, Uniunea Europeană a luat mai multe măsuri. Una dintre ele a fost acordarea unor ajutoare de stat celor care au solicitat acest lucru. Totodată, UE a prezentat un pachet ambițios de 750 miliarde euro pentru următorii ani, din care România urmărește să atragă 19 miliarde de euro sub formă de granturi și 11 miliarde ca împrumuturi sub o formă avantajoasă, pentru domenii strategice ca infrastructura, sănătatea, energia și IMMurile. Mulți ar fi așteptat o renegociere a Green Deal, o direcție strategică a Uniunii Europene, dar ce am văzut în timpul crizei și a săptămânilor trecute a fost o reafirmare puternică a sprijinului politic pentru obiectivele de mediu”, a susținut Cristian Bușoi, vorbind despre direcțiile strategice de la nivel european.

Discuțiile au vizat atât conformarea României cu țintele asumate de Uniunea Europeană privind emisiile de carbon și tranziția către o energie verde până în 2050, precum și modernizarea sistemelor de transport, decarbonizarea și trecerea de la o industrie a energiei pe bază de combustibil fosil la una pe bază de energie regenerabilă.

Călin Bota, secretar de stat MFE, a subliniat că România trebuie să se ralieze obiectivului ambițios al Uniunii Europene privind producția de energie verde în proporție de 100% până în 2050:

“Creșterea nivelului tehnologic este o prioritate pe care o vom putea atinge cu un efort concentrat, de aceea trebuie să ne asigurăm că există o permanentă comunicare între Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Ministerul Fondurilor Europene. Energia verde este o prioritate mondială și trebuie să dimensionăm direcțiile în care investim în perioada următoare. Obiectivul major este de a asigura producția de energie verde de până la 100% până în 2050. De aceea trebuie să investim în cercetare și inovare, să ne racordăm la liniile de finanțare la nivel european și să finanțăm institute de cercetare care se preocupă de găsirea unor modalități nepoluante de producție a energiei electrice. Ne propunem să închidem viitorul cadru bugetar la termen cu absorbție de 100%”, a spus acesta

Având în vedere preocuparea Uniunii Europene pentru viitor neutru din punct de vedere energetic, un aspect important cu care participanții au fost de acord a fost diplomația climatică și găsirea unor modalități astfel încât Uniunea să nu fie dezavantajată la nivel global în competiția economică cu alte state, în principal marii poluatori ai globului.

Alte teme discutate au fost tranziția către energia verde, dar care să aibă în vedere asigurarea producerii de energie electrică fără întreruperi, precum și dezvoltarea unor echipamente și tehnologii care să le permită companiilor să respecte legislația în vigoare în materie de standarde de poluare. Companiile s-au arătat dispuse să participe la viitoare consultări pentru găsirea celor mai bune soluții atât în materie de cercetare și inovare, cât și de practici.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România investește 80 de milioane de euro fonduri europene într-un centru modern NATO pentru recuperarea veteranilor militari

Published

on

© MApN

Vicepremierul Raluca Turcan, ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și ministrul fondurilor europene, Ioan Marcel Boloș, au efectuat marți, o vizită de lucru la Centrul de Recuperare și Refacere pentru Veterani de la Mânăstirea Dealu, prilej cu care a fost evaluat stadiul lucrărilor de construcție a centrului, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

După ce au fost informați despre proiect, reprezentanții Guvernului au promis că vor sprijini în continuare realizarea complexului de recuperare și refacere pentru veterani.

“Investiția se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro și Centrul poate să deservească 400 de persoane. Nu este vorba doar despre militari răniți, ci și despre familiile acestora, astfel încât inclusiv afecțiunile psihice să poată fi tratate mai ușor, așa cum se întâmplă în alte țări. Circa 50.000 de militari au luptat în teatrele de operații pentru România iar, dintre aceștia, mulți au suferit răni fizice, dar și afecțiuni pshico-traumatice care vor putea fi tratate într-un centru modern NATO în România”, a spus vicepremierul Raluca Turcan, în comunicatul citat.

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, le-a mulțumit membrilor asociației pentru inițiativa deosebită și și-a exprimat speranța că toate discuțiile purtate astăzi se vor concretiza prin finalizarea cu succes a proiectului.

“Pornind de la ceea ce s-a realizat până în prezent prin forțe proprii, dovedind spirit de solidaritate, inițiativă și voluntariat, dorim să continuăm la nivel guvernamental, instituțional, astfel încât România să se mândrească cu o astfel de facilitate”, a spus ministrul apărării naționale.

De asemenea, ministrul Ciucă a apreciat profesionalismul și spiritul de camaraderie cu care au fost tratați în țări partenere militarii noștri răniți în teatrele de operații și a precizat că, prin deschiderea Centrului de Recuperare, România ar putea deveni, la rândul ei, un punct de referință în recuperarea militarilor răniți și în sprijinul famiilor acestora.

Ministrul apărării naționale a făcut cunoscut, totodată, că facilitatea, atunci când va fi realizată, nu va fi destinată doar militarilor, ci și celorlalți angajați din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională și chiar membrilor societății civile.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că, așa cum spunea la preluarea mandatului “banii europeni trebuie investiți, nu cheltuiți”.

Ministrul a făcut cunoscut că “în opt luni am atras peste 2,6 miliarde de euro pentru sistemul de sănătate, pentru șomajul tehnic, pentru proiecte mari de infrastructură care rămăseseră blocate de ani de zile. Dar ce investiție mai bună ar fi decât cea în istorie și în cei care o scriu? De aceea sprijinim în Guvern punerea în valoare a caselor memoriale care ne reprezintă ca popor, precum și veteranii de război, a căror contribuție trebuie să o cinstim. Pentru că ei apără valori atât de necesare ca model generațiilor următoare precum onoarea, curajul și camaraderia”.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul mediului Costel Alexe: Industria lemnului din România va putea beneficia de 200 de milioane de euro din fonduri europene

Published

on

© Costel Alexe - Facebook

Firmele mici care activează în industria forestieră din România ar putea accesa finanţări de circa 200 de milioane de euro din fonduri europene, în exerciţiul financiar 2021 – 2027, a anunţat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, în cadrul unei dezbateri de specialitate organizată în Aula Magna a Universităţii Transilvania din Braşov.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în privinţa exerciţiului financiar 2021 – 2027, ministrul a arătat că, pe lângă sprijinul acordat în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), se doreşte, suplimentar, accesarea unor fonduri europene.

În acest sens, s-au purtat discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) şi s-a obţinut acordul de principiu pentru circa 200 milioane euro, ca sprijin financiar pentru firmele mici de exploatări forestiere. Astfel, sumele se vor acorda în granturi de câte 200.000 de euro, iar pentru derularea cu uşurinţă a finanţării se va desemna Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) ca Organism de Implementare.

De asemenea, se vor căuta soluţii şi se vor aloca sume şi pentru sectorul de prelucrare primară a lemnului, silvoturism şi infrastructură forestieră.

“Ne aflăm într-un moment definitoriu pentru viitorul silviculturii româneşti. În această perioadă, România stabileşte, împreună cu partenerii europeni, structura investiţiilor din fonduri europene în viitoarea perioadă financiară. În perioada care tocmai se încheie, fondurile destinate sectorului silvic nu au fost suficiente. Ne-am propus să schimbăm asta. În acest context, considerăm oportun ca domeniul pădurilor să beneficieze de o alocare financiară de minim 50% din fondurile alocate în cadrul Planului Naţional Strategic pentru măsuri de mediu şi climă şi de minim 30% din fondurile de investiţii alocate prin FEADR”, a afirmat Alexe, citat de Agerpres.

Ministerul Mediului precizează că, în urma analizării prevederilor draftului Regulamentului Uniunii Europene (UE), care vizează sprijinul acordat prin intermediul Politicii Agricole Comune în perioada 2021-2027, au fost identificate o serie de oportunităţi privind finanţarea sectorului forestier, prin intermediul fondurilor FEADR.

Pe lista măsurilor care pot fi finanţate prin Planul Naţional Strategic (PNS) se află, printre altele: Măsura de primă împădurire – (continuarea Submăsurii 8.1 – sprijin pentru împădurire/crearea de suprafeţe împădurite) având ca scop realizarea de perdele forestiere şi împădurirea terenurilor agricole; Măsura de silvomediu (continuarea Submăsurii 15.1 – plăţi pentru angajamentele în materie de silvomediu şi climă); Accesibilizarea fondului forestier (continuarea Submăsurii 4.3 – sprijin pentru investiţii în infrastructură, legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier); Acordarea de compensaţii pentru terenurile forestiere incluse în Situri Natura 2000.

În cadrul Măsurii de silvomediu se propune un nou Pachet – Măsura de “înverzire” sau silvopastorală, în aşa fel încât pajiştile (păşuni, fâneţe) să beneficieze de sprijinul pe suprafaţa agricolă chiar dacă există un anumit procentaj de vegetaţie forestieră.

Alte măsuri avute în vedere mai sunt: Sprijin pentru pădurile care se confruntă cu constrângeri naturale, respectiv acordarea de plăţi compensatorii pentru zone forestiere care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (plata pe suprafaţă); Investiţii în tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul; Refacerea arboretelor afectate de calamităţi/creşterea stabilităţii arboretelor – finanţarea execuţiei lucrărilor de îngrijire, în astfel de situaţii, în contextul schimbărilor climatice.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a participat, marţi, la o dezbatere privind identificarea, dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme financiare de susţinere pentru industria lemnului, în viitorul exerciţiu financiar 2021-2027, găzduită de Universitatea Transilvania din Braşov.

Tot marţi, oficialul are în program o deplasare la Herghelia Sâmbăta de Jos (judeţul Braşov) şi la Ansamblul Castelului Brukenthal, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending