Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Învățământul românesc, digitalizat cu ajutorul fondurilor europene. Aproximativ 100 de milioane de euro vor fi investiți pentru catalogul electronic și biblioteca virtuală

Published

on

© Ministerul Educației Naționale/ Facebook

Învățământul românesc, digitalizat cu ajutorul fondurilor europene. Aproximativ 100 de milioane de euro vor fi investiți pentru catalogul electronic și biblioteca virtuală

Astăzi, 10 septembrie, s-au semnat la Palatul Victoria, două proiecte care sprijină dezvoltarea și digitalizarea învățământului. Cu o valoare totală de aproximativ 100 de milioane de euro, elevii români vor beneficia de un mediu online adecvat privind notele școlare, dar și de o bibliotecă virtuală.

Astfel, programul „Sistem informatic de management al școlarității – SIMS”, va crea platforme online pentru 6.250 de instituții de învățământ. Valoarea totală a programului este de 47,63 milioane de euro și perioada de implementare este de 36 de luni.

„Vorbim astăzi de digitalizarea cu bani europeni a educației, o manieră extrem de importantă de a investi fondurile de la Uniunea Europeană exact acolo unde avem mai mare nevoie, respectiv în viitorul copiilor noștri, în educația lor și în tehnologii noi și atractive, care pentru ei înseamnă o școală pe care să o aprecieze, să o înțeleagă și să o iubească mai ușor”, a declarat Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene în cadrul ceremoniei de semnare a proiectelor.

Mai multe informații despre „Sistem informatic de management al școlarității – SIMS”:

Proiectul va sprijini creșterea performanțelor învățământului obligatoriu, prin diminuarea absenteismului, violenței și abandonului școlar și le va permite elevilor să aibă acces la un mediu online adecvat.  Astfel, va fi creat, la nivel național, un sistem informatic eficient și transparent, care le va permite tuturor celor care îl folosesc să se consulte și să ia decizii coordonate.

De acest proiect vor beneficia:

  • 6.250 instituții de învățământ;
  • 180.000 profesori;
  • 250.000 elevi;
  • vor fi create 2,5 milioane conturi pentru aparținători (accesul părinților în sistem va fi posibil numai după înregistrarea unui cont de informare publica, la secretariatul școlii);
  • vor fi create doua conturi de tip management/ unitate de învățământ;
  • alte 5.000 conturi manageriale la nivelul inspectoratelor și al ministerului.

Sistemul va putea fi folosit pentru a gestiona ciclurile primar, gimnazial și liceal. Acesta va colecta în timp real date din școli și le va raporta Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi instituțiilor centrale. Platforma va cuprinde date de gestiune a activității școlilor precum note, frecvenţă, situaţie şcolară. Astfel, autoritățile le vor putea utiliza pentru a crește calitatea învățământului.

Totodată, elevii români vor beneficia în premieră de o bibliotecă virtuală, cu ajutorul celui de-al doilea program semnat astăzi. Proiectul „Platforma digitală cu resurse educaţionale deschise – Biblioteca virtuală” va finanța dezvoltarea unui sistemului informatic integrat, securizat, inteligent care va gestiona conținuturi educaționale.

Acesta va fi o bibliotecă digitală de conținuturi multimedia interactive și un asistent inteligent de învățare care oferă posibilitatea utilizării coerente, în relația directă profesor-elev, folosirea unor instrumente pentru învățare, predare și evaluare, moderne și apropiate culturii digitale actuale.

Valoarea totală a acestui program este 49.54 milioane de euro, iar perioada de implementare va fi de 24 de luni.

În comunicatul ministerului Fondurilor Europene au fost menționate trei rezultate posibile:

  • Crearea unei platforme digitale cu resurse educaționale deschise;
  • Dotarea unui număr de 5.400 școli gimnaziale cu kit-uri multimedia;
  • Instruirea a 4.000 profesori.

Cele două proiecte sunt finanțate prin intermediul Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România va primi 210 milioane de euro, finanțare europeană, pentru realizarea a 10 proiecte importante de infrastructură

Published

on

©Metrorex

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat top 10 proiecte de infrastructură care vor primi finanțare europeană din partea Comisiei Europene în valoare de 210 milioane de euro.

  1. Reabilitarea liniei de cale ferată Frontiera Curtici-Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan European pentru circulația trenurilor cu viteza max. de 160 km/h, tronsonul 2 – km. 614-Gurasada și tronsonul 3 Gurasada-Simeria. Valoarea cheltuieli declarate august – 262.410.900,17 lei
  2.  Modernizarea și Dezvoltarea Infrastructurii de Transport Aerian la Aeroportul Internațional “George Enescu” Bacău – valoare cheltuieli declarate august – 48.947.936,89 lei.
  3.  Construcția Autostrăzii Târgu Mureș-Ogra-Câmpia Turzii – valoare cheltuieli declarate august – 45.261.711,98 lei
  4. Fazarea proiectului Extinderea și Modernizarea Infrastructurii de apă și apă uzată în județul Arad – valoare cheltuieli declarate august – 38.083.541,51 lei
  5. Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila – valoare cheltuieli declarate august – 26.330.894,73 lei
  6. Finalizarea stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector Dâmbovița (Caseta) în Municipiul București – Etapa II – valoare cheltuieli declarate august – 23.233.918,89 lei
  7.  Varianta de ocolire Satu Mare – valoare cheltuieli declarate august – 20.563.333,06 lei
  8. Reabilitare DN 76, Deva-Oradea – valoare cheltuieli declarate august – 19.241.084,97 lei
  9. Construcția Autostrăzii Lugoj-Deva Lot 2, Lot 3, Lot 4 (Sectorul Dumbrava- Deva) Faza II – valoare cheltuieli declarate august – 16.815.020,50 lei
  10. Linia de Metrou Magistrala 5: Secțiunea Râul Doamnei – Eroilor (PS Operă), inclusiv Valea Ialomiței – valoare cheltuieli declarate august – 16.498.008,46 lei.

”Lucrăm ca să obținem mai mult”, a transmis Roxana Mânzatu.

România a ajuns, până la data de 16 august, la o rată de absorbţie a fondurilor europene de peste 31%, iar obiectivul pentru final de an este de 36%-38%, a declarat sâmbătă ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu.

Citiți și: Ministerul Fondurilor Europene dorește ca până la sfârșitul anului, România să aibă o rată de absorbție a fondurilor europene peste media europeană

România se apropie de media europeană privind absorbția de fonduri europene, rata la nivelul UE fiind de 33%.

De asemenea, ministrul a precizat la începutul lunii iulie că dorește ca România să depășească media europeană în următorii patru ani. 

,,Îmi doresc să depăşim media europeană şi să avem 100% absorbţie până în 2023. Pentru acest an ne propunem să cheltuim 2,3 miliarde de euro şi monitorizăm săptămânal îndeplinirea acestui target”, a arătat Mânzatu.

Reamintim că pentru următoarea alocare bugetară, respectiv 2021-2027, propunerea de buget pentru România este de 30,6 miliarde de euro, propunere care va fi negociată între Comisia Europeană şi Parlamentul European.

Cea mai mare alocare, de 17,3 miliarde de euro, este prin Fondul European de Dezvoltare Regională, urmând ca prin Fondul Social European să fie alocată o sumă de 8,5 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune – 4,5 miliarde de euro, iar pentru cooperare teritorială – 300.000 de euro. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță o investiție de 275 de milioane de euro pentru îmbunătățirea aprovizionării cu apă potabilă în județele Cluj și Sălaj

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Comisia Europeană a anunțat marți o investiție de 275,7 milioane de euro prin intermediul Fondului pentru Coeziune pentru îmbunătățirea aprovizionării cu apă potabilă și pentru ameliorarea serviciilor de colectare și de tratare a apelor uzate din județele Cluj și Sălaj, informează Reprezentanța executivului european în România într-un comunicat.

Datorită acestui proiect finanțat de UE, aproape 240.000 de locuitori vor avea apă potabilă mai bună, mai arată sursa citată.

”Toată lumea ar trebui să aibă acces la apă potabilă bună. Prin acest proiect de coeziune, UE investește în sănătatea și calitatea vieții cetățenilor, protejând totodată mediul și reducând pierderile de apă. Iată o excelentă concretizare a demersurilor UE pentru cetățeni”, a declarat, în context, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella.

Proiectul va crește, de la 79% la 95%, procentul de racordare a populației din zonă la rețeaua de aprovizionare cu apă potabilă. Lucrările vor extinde alimentarea cu apă potabilă prin utilizarea unor surse controlate microbiologic.

Ele includ, de asemenea, modernizări ale instalației de tratare a apei de la Gilău, reabilitarea sursei de apă subterană de la Florești, din Cluj, și construcția sau reconstrucția unor rețele a căror lungime totalizează aproape 1.550 km.

Finalizarea proiectului este prevăzută în iulie 2023.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending