Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

Guvernul a semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Craiova. Investiția de aproape 600 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în Romania

Guvernul a semnat joi contractul pentru finanțarea celui de-al treilea Spital Regional de Urgență, care va fi construit în Craiova, din fonduri europene, după ce la începutul lunii a fost semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj, iar în luna martie Comisia Europeană a aprobat proiectul Spitalului Regional Iaşi.

Contractul de finanțare din fonduri europene a Spitalului Regional de Urgență Craiova a fost semnat astăzi, la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în prezența viceprim-ministrului Raluca Turcan, a ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, și a ministrului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan, informează executivul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Valoarea totală a investiției este de 2,85 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 600 de milioane de euro.

”În doar câteva luni, am reușit să deblocăm cel mai amplu proiect din domeniul sănătății, cu finanțare europeană: construirea spitalelor regionale. Contractul semnat astăzi este cel mai important pas pentru realizarea Spitalului Regional de la Craiova, proiect care se lasă așteptat de mai bine de opt ani. Unul dintre obiectivele acestui Guvern este consolidarea și modernizarea infrastructurii spitalicești din țară, folosind fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană. Am început cu cele trei Spitale Regionale, dar investițiile masive în spitale vor continua, mai ales că, din exercițiul financiar următor, vom avea pentru prima dată un Program Operațional de Sănătate cu o alocare de 4,5 miliarde de euro”, a spus vicepremierul Raluca Turcan.

Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va fi construit în Craiova – Ghercești, iar durata de implementare a proiectului este de 104 luni. Spitalul Regional de Urgenţă Craiova va cuprinde un complex de construcții cu 7 nivele, pe o suprafață totală construită de aproximativ 165.296 metri pătrați. Spitalul va fi dotat cu heliport și cu 1 195 locuri de parcare.

”De acum, ne dorim ca toți pașii birocratici să fie parcurși rapid, astfel încât să înceapă construcția efectivă a unităților spitalicești. Vorbim despre niște investiții majore, îndelung așteptate de cetățeni, cadre medicale, dar mai ales de pacienții din România. Vedem cu toții, în contextul pandemiei COVID-19, ce nevoie vitală de investiții avem în sistemul sanitar. Îmi iau angajamentul ca tot ceea ce ține de ministerul pe care-l conduc să parcurgă pașii legali rapid, pentru a vedea toate spitalele regionale funcționale, cât mai repede”, a declarat ministrul Ion Ștefan.

Spitalul Regional de Urgență Craiova va avea un număr total de 807 paturi, 19 săli de operație şi va fi construit în jurul unui concept organizațional de specialități medicale grupate în 7 centre, printre care și un centru de tratament pentru cancer destinat pacienților din regiunea sud-vest, cu toate dotările necesare, dar și un centru combinat pentru mamă și copil, cu 100 de paturi pentru adulți și copii, într-o clădire cu intrare separată.

“La fel ca la Cluj și Iași, Spitalul Regional de Urgență Craiova va furniza servicii integrate de înaltă calitate, sigure, multidisciplinare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației din regiune. Va fi dotat cu echipamente și aparatură de cea mai înaltă performanță pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic și terapeutice. Urmează transmiterea în vederea aprobării de către Comisia Europeană, proiectul Iașului fiind deja aprobat din data de 17 martie”, a declarat ministrul sănătății, Nelu Tătaru.

Anunțul de participare pentru achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic necesar execuției lucrărilor aferente proiectului ”Construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova” și pentru servicii de asistență tehnică a fost publicat astăzi în sistemul electronic de licitații.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Uniunea Salvați România cere Guvernului să asigure din fonduri europene tablete și laptopuri pentru elevii care nu pot participa la cursurile online

Published

on

© European Parliament Media Center

Uniunea Salvaţi România solicită ministrului Educaţiei, ministrului Fondurilor Europene, ANCOM şi STS să analizeze varianta adaptării programelor din fonduri europene astfel încât banii să fie folosiţi pentru a asigura tablete sau laptopuri cu modem 3G/4G elevilor ce nu au dotarea necesară participării la cursurile online.

De 20 de ani încoace, partidele la putere ignoră realităţile din ţară şi nevoile reale ale şcolilor, cadrelor didactice şi ale copiilor şi toacă bani mulţi pe o aşa-zisă informatizare“, transmite USR într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Doar în ultimii ani, guvernarea PSD a decis investirea a zeci de milioane de euro în tot felul de platforme online. Catalogul electronic, o platformă online de management al şcolilor, costă 48,47 milioane euro. Biblioteca virtuală, prin care s-ar face manuale electronice, jocuri şi alte materiale auxiliare, alte 49,46 milioane euro. Wireless Campus, care vizează dotarea cu echipamente wireless a 4.500 de şcoli, alte 45 milioane euro, iar programul “Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi – CRED”, alte 42 milioane euro.

În tot acest timp, peste o mie de şcoli din România nu reuşesc să asigure elevilor nici măcar condiţiile minime de igienă, astfel încât copiii să nu mai fie nevoiţi să meargă la toaletă în fundul curţii şi să aibă apă curentă pentru a se spăla pe mâini.

Guvernarea PNL vine şi ea, acum, nu cu soluţii, ci cu obligaţii rupte de realitate. Obligaţii pentru copii de a participa la cursurile online şi obligaţii pentru părinţi de a asigura acestora dotarea necesară şi accesul la internet.

“Un stat care a ratat informatizarea Educaţiei impune acum obligaţii părinţilor. Am citit ordinul Ministrului Educaţiei cu obligativităţile în şcoala online şi pare desprins de lumea reală. În lumea reală, un elev de liceu din Vaslui, clasa a XII-a, care locuieşte într-o localitate fără internet broadband (sunt multe încă în rural), deşi învaţă foarte bine, a fost ameninţat că nu va intra în examene dacă lipseşte la lecţiile online. Pentru care nu are net. În lumea reală, copii din Budila de care am grijă şi cărora le-am dus tablete, stau la poarta colegilor care au internet pe cablu, ca să facă lecţiile. Şi aş putea continua. Aşa arată lumea reală”, declară eurodeputatul USR PLUS Cristian Ghinea.

În plus, Axa 6 a Programului Operaţional Capital Uman, prin care sunt vizate tocmai “Educaţia şi competenţe”, are alocate aproape 1,4 miliarde euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate. Peste două treimi din sumă este încă necheltuită.

“Trebuie pregătit un audit, desfiinţate şi trasă la răspundere conducerea celor două Organisme Intermediare care de decenii tot toacă bani europeni pentru informatizarea Educaţiei – cel de la Ministerul Educaţiei şi cel de la fostul Minister al Comunicaţiilor, acum pierdut prin colosul numit Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor”, mai precizează eurodeputatul USR PLUS Cristian Ghinea.

Banii – europeni sau naţionali – trebuie folosiţi astfel încât statul să răspundă nevoilor curente ale sistemului românesc de Educaţie, mai transmite Uniunea Salvați România în comunicatul menționat.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România va putea accesa 4,5 miliarde de euro fonduri europene pentru sănătate. O prioritate va fi reactivarea Institutului Cantacuzino pentru producția de vaccin în România

Published

on

Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a declarat duminică că prin Programul Operaţional de Sănătate (POS), care va fi primul astfel de program dedicat exclusiv sănătății, vor putea fi accesate 4,5 miliarde de euro, suma propusă de România pentru finanţarea serviciului public de sănătate.

Accesarea banilor depinde de beneficiarii noştri, de către unităţile sanitare din România. Ne pregătim împreună cu unităţile sanitare să accesăm cât mai bine şi mai eficient în folosul pacienţilor şi în folosul populaţiei beneficiare de servicii de sănătate“, a anunțat Marcel Boloş, la Digi24, citat de Radio Europa Liberă.

Potrivit ministrului, acest program operațional este așteptat să devină funcţional din primul trimestru al anului viitor, în contextul în care de la 1 ianuarie 2021 ar urma să intre în vigoare viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Printre proiectele mari care ar putea să primească finanțare europeană reactivarea Institutului Naţional Cantacuzino pentru producerea de vaccin în România.

“Încercăm să asiguram fondurile necesare astfel încât vaccinul tetravalent să fie folosit în interesul pacienţilor noştri. Aceasta va fi o primă direcţie de acţiune a cercetării în domeniul medical (…) Mai avem şi alte direcţii de acţiune în Programul Operaţional de Sănătate care ţin de educaţia cadrelor medicale şi utilizarea echipamentelor de către cadrele medicale, iar o componentă importantă este cea legată de infrastructură. Pe lângă cea de spitale regionale avem în vedere şi intervenţiile care privesc infrastructura spitalelor judeţene şi mai ales a echipamentelor din blocurile operatorii din zonele de imagistică sau cele care sunt din secţiile de terapie intensivă inclusiv cele care privesc unităţile de primiri urgenţe. Toate sunt înglobate în Programul Operaţional de Sănătate pe care o să îl prezentăm în perioada următoare în spaţiul public, să fie pe înţelesul tuturor, care sunt beneficiile pe care România încearcă să le obţină din această alocare, una dintre cele mai mari poate chiar cea mai mare pe care România caută să o obţină într-un domeniu atât de important al sănătăţii publice şi prin care încercam să creştem standardele de calitate”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.

Cât privește construcția celor trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova, ministrul Boloş a arătat că va fi alocată o sumă de 1,166 miliarde de euro.

Boloș a făcut aceste afirmații după ce Comisia Europeană a publicat vineri Regulamentul ce include propunerile României de flexibilizare a fondurilor europene

În urma negocierilor cu Comisia Europeană, România va putea transfera fonduri pentru finanțarea noilor priorități de investiții, astfel încât banii europeni să fie realocați eficient.

De asemenea, vor putea fi transferați bani de la un program operațional la altul pentru a finanța măsurile pentru combaterea efectelor negative ale răspândirii coronavirusului. Există, spre exemplu, posibilitatea transferării de fonduri destinate inițial cercetării către mediul de afaceri, în scopul relansării economice.

România a obținut cofinanțarea integrală a cheltuielilor declarate începând cu 1 iulie până pe 30 iunie 2021. Asta înseamnă că în perioada menționată sumele aferente cofinanțării naționale nu mai trebuie asigurate de la bugetul de stat, fapt care reduce presiunea pe deficitul bugetar.

În același context, ministrul Marcel Boloș a anunțat că începând cu anul 2021 va exista pentru prima oară un Program Operațional dedicat exclusiv sănătății, cu un ”buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending