Statele Unite au descris joi, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU, că propunerea pe care au avansat-o cu privire la un armistițiu în Ucraina este ”cel mai bun rezultat posibil pentru Rusia”, și l-au îndemnat pe Vladimir Putin să accepte această oferă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Dorim să lucrăm cu Rusia, inclusiv cu privire la această inițiativă de pace și la un pachet economic. Nu există o soluție militară la acest conflict”, a declarat ambasadorul adjunct interimar al SUA, John Kelley, în cadrul Consiliului de Securitate. ”Înțelegerea propusă acum este cel mai bun rezultat posibil pentru Rusia. Președintele Putin ar trebui să accepte această ofertă”, a afirmat el.

Oficialul diplomatic a avertizat că ”Statele Unite vor trebui să ia în considerare retragerea eforturilor lor de negociere pentru a pune capăt acestui conflict dacă Rusia ia decizia greșită de a continua acest război catastrofal”.

Cele două părți, ucraineană și rusă, au avut la 16 mai o primă discuție la Istanbul după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, în cadrul căreia au convenit un schimb de prizonieri, temă abordată și de secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în discuția telefonică pe care au avut-o recent și care s-a axat pe o implicare cu bună-credință în negocierile de pace.

Kievul și-a arătat disponibilitatea de a participa la discuții lunea viitoare în Turcia, dar a impus drept condiție să cunoască în avans memorandumul pregătit de Moscova ce conține cerințele Kremlinului în vederea obținerii un acord de pace durabil, o alternativă la planul propus de Statele Unite ce vizează o încetare a focului timp de 30 de zile în Ucraina, acceptat deja de Kiev.

Miercuri, președintele american Donald Trump aprecia că ”va dura aproximativ o săptămână și jumătate până la două săptămâni” pentru a afla dacă Vladimir Putin dă dovadă de seriozitate în procesul de pace. 

Trump, care a fost anterior un admirator declarat al lui Putin, a devenit mai critic la adresa președintelui rus pe fondul atacurilor cu drone și rachete, numindu-l ”nebun” și opinând că ”se joacă cu focul”.

 Emmanuel Macron speră că ”furia” omologului său american, Donald Trump, față de Vladimir Putin să se traducă în acțiuni concrete și, mai ales, în amenințări cu sancțiuni ”masive” americano-europene, cosiderând că este în joc credibilitatea Washingtonului. 

Într-un discurs susținut în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski a comparat răpirea de către Rusia a copiilor ucraineni cu crimele Germaniei naziste împotriva copiilor sovietici și polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a reamintit Moscovei de colaborarea sovietică cu Germania nazistă în timpul războiului.

Radosław Sikorski a luat cuvântul la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta situația din Ucraina în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva acestei țări.

Șeful diplomației polone a adresat observațiile ambasadorului rus Vasili Nebenzya, care tocmai ținuse un discurs în care se referea la guvernul ucrainean ca la “regimul neonazist de la Kiev”.

Ministrul polonez de externe a remarcat că „copiii ucraineni sunt ținta Rusiei nu numai cu bombe; mii au fost răpiți și duși în Rusia, unde li se spală creierul pentru a le lua amintirile și identitatea națională”.

Sikorski s-a referit la rapoartele independente care descriu o politică rusă deliberată de răpire a copiilor și apoi de rusificare a acestora, inclusiv în tabere speciale care oferă “educație patriotică rusă”.

El a menționat că anchetatorii ONU au concluzionat că acestea constituie crime de război și că anul trecut Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina.

Ministrul polonez de externe a explicat apoi că propria sa casă din Polonia se află la doar trei kilometri de locul fostului lagăr de concentrare nazist Potulice, unde au fost închiși mii de copii polonezi și sovietici răpiți. Mulți au murit acolo, dar alții au fost selectați pentru “germanizare” și transferați în vest.

“Cu ce diferă ceea ce le faceți copiilor ucraineni răpiți de ceea ce le-au făcut naziștii germani copiilor dumneavoastră și ai noștri?” l-a întrebat Sikorski pe Nebenzya.

El a ținut să sublinieze că membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU ar trebui să fie gardienii păcii. “Aceasta este rușinea Rusiei care nu va fi iertată sau uitată“, a continuat șeful diplomației polone.

“Și apropo, din moment ce ambasadorul Nebenzya neagă realitatea colaborării sovieto-naziste în invazia Poloniei în 1939, iată o fotografie a paradei lor comune. Sunt sigur că recunoașteți uniformele sovietice“, a conchis Radoslaw Sikorski.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri la Naţiunile Unite “limitarea” dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazuri de “crime în masă”, în cadrul unei reforme pentru a face mai eficient organismul cheie al ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În timp ce tot mai multe state solicită extinderea Consiliului, doar o reformă a componenţei acestuia “nu ar fi suficientă pentru a-i restabili eficacitatea şi, prin urmare, doresc ca această reformă să facă posibilă şi schimbarea metodelor de lucru, limitarea dreptului de veto în cazul crimelor în masă şi să se concentreze asupra deciziilor operaţionale necesare pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”, a declarat şeful statului francez, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Generale a ONU.

Aux Nations unies. https://t.co/JyZPS8V7eZ

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) September 25, 2024

Macron a cerut, de asemenea, ca Israelul să înceteze “escaladarea în Liban” şi gruparea libaneză Hezbollah să înceteze tirurile spre Israel și a spus că Franţa va face tot posibilul pentru ca Ucraina să reziste în faţa Rusiei.

State precum Brazilia, India, Japonia și Germania, așa-numitul “G4”, cer extinderea Consiliului de Securitate și includerea lor ca membri permanenți în principalul organism al sistemului Națiunilor Unite, în timp ce alte state, între care și Statele Unite, vor două locuri permanente pentru națiunile de pe continentul african, ca parte a “moștenirii” președintelui Joe Biden.

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.

Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.

Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.