Connect with us

NATO

Candidat la șefia NATO, ministrul de externe al Letoniei consideră că funcția ar trebui să revină unei țări care investește minim 2% din PIB pentru apărare

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul leton de externe, Krišjānis Kariņš, fost prim-ministru al țării sale care s-a alăturat cursei pentru a deveni următorul secretar general al NATO, consideră că poziția ar trebui să revină unei țări care se implică în cheltuielile pentru apărare.

Letonia investește “aproximativ 2,4% din PIB-ul nostru în apărare în acest an și ne îndreptăm spre 3% în următorii trei ani”, a declarat Kariņš pentru podcastul Power Play de la Politico Europe.

Într-un fel, am pus banii acolo unde am spus-o“, a adăugat ministrul de externe. “Ceea ce este important, cred, pentru orice secretar general, să poată vorbi cu acei membri care nu o fac încă“, a insistat el.

Mai mulți lideri europeni și-au exprimat interesul de a prelua șefia alianței militare după ce actualul șef al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că se va retrage la finalul mandatului său, care a fost prelungit până în octombrie 2024.

În afară de Kariņš, premierul Estoniei, Kaja Kallas, care ar putea deveni prima femeie la conducerea Alianței, și premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, au declarat, de asemenea, că sunt interesați de acest post.

Deși Rutte este considerat favorit, el s-a confruntat cu critici din cauza faptului că țara sa nu a reușit să atingă obiectivul privind cheltuielile de apărare ale alianței, stabilit la 2% din produsul intern brut al fiecărei țări. Cheltuielile Estoniei au depășit această țintă din 2015, potrivit NATO. Letonia a contribuit cu mai mult de 2% din PIB-ul său la apărare începând din 2018.

Raportul anual al NATO, dat publicității în martie 2023, relevă că Grecia (3,54%), SUA (3,46% din PIB), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%) sunt țările care au alocat cel puțin 2% din Produsul Intern Brut național pentru bugetul apărării, un criteriu stabilit la summitul NATO din Țara Galilor, din 2014.

Citiți și Cine va fi (în sfârșit) următorul secretar general al NATO după o cursă în spatele ușilor închise, cu reguli nescrise și care ar trebui decuplată de alegerile europene și campania electorală din SUA

De la crearea sa în 1949, NATO a fost întotdeauna condusă de un bărbat, iar Karins, dacă va obține postul, va fi primul est-european în această poziție.

Stoltenberg este în funcție din 2014 și urmează să se retragă în octombrie 2024, devenind deja al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după olandezul Joseph Luns, care a stat în funcție peste 13 ani.

Mandatul său a fost prelungit în iulie 2023 pentru a patra oară, deoarece cele 31 de țări membre ale alianței au ales să rămână cu un lider experimentat, în loc să încerce să ajungă la un acord asupra unui succesor, în contextul în care războiul Rusiei din Ucraina face ravagii la ușa NATO.

Prin tradiție, toți secretari generali ai NATO sunt europeni și au venit în această funcție după ce au fost prim-miniștri, miniștri de externe sau miniștri ai apărării în țările aliate din care proveneau. Ultimii doi secretari generali, Rasmussen și Stoltenberg, au fost prim-miniștri în țările lor, Danemarca și Norvegia. Predecesorul celor doi nordici, olandezul “Jaap” de Hoop Scheffer, a fost ministru de externe al țării sale, iar ultimul secretar general al NATO care anterior a ocupat funcția de ministru al apărării a fost britanicul George Robertson, în perioada 1999-2004.

În afară de rolul de șef al NATO, cursa pentru posturile de conducere din Uniunea Europeană a început deja la Bruxelles, după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile europene din iunie.

Dacă va fi ales, Michel ar urma să preia funcția în iulie, ceea ce înseamnă că liderii UE vor trebui să se grăbească în cadrul unor negocieri de obicei îndelungate pentru a-i găsi un înlocuitor.

În caz contrar, ei riscă ca premierul Ungariei, Viktor Orbán – care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin – să prezideze temporar reuniunile dintre liderii UE, deoarece țara sa va prelua președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie.

Kariņš a declarat că anunțul lui Michel l-a luat “un pic prin surprindere” și a adăugat că este “foarte greu de imaginat cum ar putea fi luat un acord înainte de alegeri”.

În cazul în care nu va obține postul de la NATO, Kariņš – care este fost membru al Parlamentului European – a declarat că nu exclude posibilitatea de a se întoarce în capitala europeană, deși ar căuta să facă acest lucru în schimb ca și comisar european.

“Politica este o afacere capricioasă … Cu siguranță nu pot închide nicio ușă astăzi, Cine știe ce va aduce ziua de mâine”, a declarat Kariņš.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Continue Reading

NATO

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Un sprijin politic şi militar insuficient pentru Ucraina din partea Occidentului poate face ca evoluţia războiului ruso-ucrainean să devină o ameninţare pentru NATO, scrie într-un raport principalul Serviciu de Informaţii al Letoniei, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (SAB), relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Fără o creştere substanţială a sprijinului occidental pentru Ucraina, regimul Putin va căpăta încredere în capacitatea sa de a influenţa Occidentul şi spiritul imperial al Rusiei nu va face decât să crească în viitorul previzibil”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, armata rusă a dobândit o enormă experienţă de luptă, inclusiv împotriva echipamentelor militare occidentale.

„Împreună cu expansiunea planificată a armatei ruse, aceasta va creşte semnificativ riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO”, susţine serviciul de informaţii leton.

Acest serviciu observă că, deşi Occidentul a impus Rusiei sancţiuni ample după agresiunea asupra Ucrainei, Rusia nu a fost izolată complet, în timp ce „capacitatea agresivă şi destabilizatoare a Kremlinului a diminuat, dar nu a dispărut”.

De asemenea, raportul face referire şi la Belarus, ţară vecină atât cu Rusia cât şi cu Letonia, menţionând că regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko cooperează strâns cu Rusia în operaţiunile militare ale acesteia în Ucraina şi arme nucleare ruse sunt staţionate pe teritoriul belarus.

„Belarusul a oferit sprijin logistic, instruire a trupelor, livrări de arme şi muniţii, tratament şi reabilitare pentru soldaţii ruşi răniţi, precum şi reparaţii de echipamente şi maşini de luptă. Belarusul este de asemenea complice la crimele de război comise de Rusia, întrucât a participat la deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi la instalarea lor în tabere, inclusiv în Belarus”, se arată în document.

În context, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a declarat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că Rusia se pregătește pentru un potențial conflict armat cu țările occidentale în următorul deceniu.

„În mentalitatea Kremlinului, ei nu se luptă doar cu ucrainenii, ci calea aleasă de ei implică o confruntare pe termen lung cu întregul <<Occident colectiv>>”, a declarat Kaupo Rosin, șeful organismului estonian.

Deși șansele unui atac militar din partea Rusiei în acest an sunt reduse, consideră Rosin, viitoarea securitate a Europei și a granițelor Estoniei depinde de capacitatea Ucrainei de a descuraja agresiunea rusă cu sprijinul aliaților.

În ianuarie, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să creeze „o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Alianța este conștientă că trebuie să-și consolideze postura de descurajare credibilă, fapt reflectat și prin apelul președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, sau prin cel al președintelui francez Emmanuel Macron, care a solicitat industriei franceze să treacă la „economai de război”

Continue Reading

NATO

Alexandru Muraru: NATO trebuie să își continue angajamentul politic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei

Published

on

© Alexandru Muraru - Faecbooka

Deputatul PNL, Alexandru Muraru, prezent la reuniunea anuală comună a Comisiilor Adunării Parlamentare a NATO de la Bruxelles, a subliniat importanța ca „NATO trebuie să își continue angajamentul politic și practic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei.”

„NATO trebuie să își continue angajamentul politic și practic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei. Nu este loc pentru ezitare, mai ales că există premisele ca Rusia să intensifice agresiunea militară în Ucraina din această primăvară”, a transmis deputatul liberal. 

Potrivit acestuia, următorul Summit NATO care va avea loc în iulie 2024 la Washington va fi un moment cheie în evoluția Alianței Nord-Atlantice: „După cum contextul de securitate va continua să rămână complicat și provocator, aliații vor trebui să fie fermi în reafirmarea solidarității și unității dintre parteneri și să caute soluții pentru rezolvarea conflictelor actuale.”

„În tot acest context, România va continua să sprijine Ucraina cât și Republica Moldova, reamintind că, nu mai departe de finalul anului trecut, țara noastră a sprijinit cele două state vecine cu 2 milioane de euro sub forma unor pachete de asistență medicală și militară”, a conchis Alexandru Muraru. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA13 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE15 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.16 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA16 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA16 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA16 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA17 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO17 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE19 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

ROMÂNIA13 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending