Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, germanul Manfred Weber, își lansează programul de conducere a Europei la Zappeion, clădirea ridicată la Atena de fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne, devenit milionar în România

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Atena

Candidatul PPE la Președinția Comisiei Europene, germanul Manfred Weber își lansează programul de conducere a Europei la Zappeion, clădirea ridicată la Atena de fondatorul Jocurilor Olimpice Moderne, devenit milionar în România.

Zappeion. Foto – zapeion.gr

Manfred Weber, politicianul bavarez de 47 de ani, își va lansa, astăzi, programul de guvernare a Europei Unite, pe care îl va aplica dacă voturile obținute de PPE vor fi suficiente pentru a negocia apoi voturile necesare pentru nominalizarea sa ca Președinte al Comisiei Europene.

Regele Otto al Greciei. Sursa- Wikipedia

După un secol și jumătate de când un alt bavarez, Otto, devenit rege al Greciei între 1832 și 1862, avea să iubească atât de mult această țară, încât a purtat chiar și după înlăturarea sa de pe tron uniforma gărzilor sale, Weber vine în leagănul democrației europene cu un program în 12 puncte. Îl va prezenta într-o clădire simbol al Greciei moderne, Zappeion, care poartă numele celui care a reluat tradiția Jocurilor Olimpice, finanțându-le cu averea făcută în România, din agricultură. Ridicat pentru a găzdui prima Olimpiadă modernă – în 1896 aici s-a derulat competiția de Spadă, Zappeion a găzduit și semnarea Tratatului de aderare a Greciei la Comunitatea Europeană, în 1979.

Evangelis Zappas a participat la războiul de independență grecesc, intre 1821 si 1832, după ce, la numai 13 ani, se înrolase în armata lui Ali Pasha, un conducător militar al provinciei .  Născut în Epirul de Nord, Zappas a devenit unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri bogat din estul Europei, după ce și-a dezvoltat moșia din Romania, la Broșteni, Ialomița. 

Evangleios Zappas. Foto – Wikipedia

Și-a dorit atât de mult să reînvie traditiile grecesti, încât și-a propus să reia Jocurile Olimpice cu propriile resurse. I-a scris și l-a convins pe regele Otto al Greciei să sprijine ideea, după care a obținut de la guvernul grec stabilirea unui fond olimpic. Pe 15 noiembrie 1859, primele Jocuri Olimpice au fost ținute în Piața Centrala din Atena.

Și-a donat o parte din avere pentru a pune bazele viitoarelor olimpiade la stadionul Panathenaic. A murit în 1865, iar în 1870, stadionul refăcut a fost folosit la Jocuri. Au fost primele jocuri moderne internaționale și s-au numit Olimpiadele Zappeion. A lăsat și instrucțiuni pentru constructia unei prime clădiri care să respecte nevoile olimpice. 

Această clădire e chiar Zappeion Conference and Exibition Center, unde va avea loc lansarea campaniei lui Weber.

Parlamentul a donat peste 80 de mii de metri pătrați între templul lui Zeus și Grădinile Naționale, care atunci erau grădinile Regale, la solicitarea lui Zappas. Intarziata intre 1874 și 1888, clădirea a fost ridicată de un arhitect danez.

La JO din 1896, competiția de Spadă s-a ținut în Atriumul din Zappeion. În 1906, clădirea a fost utilizată ca Sat Olimpic. Între 1936-1976 a fost sediul primului radio de stat. În 1940, Zappeionul a fost transformat de germani în spital și cazarmă. Bombardată în 1944, clădirea a fost reparată în 1960, deși erau planuri să o distrugă. 

Aici a fost semnat documentul de aderare la Comunitatea Europeană în 1979. în 2004, la Olimpiadă, aici a fost centrul de presă.

Între timp, la ruinele conacului lui Evanghelie Zappas din Broșteni, Ialomița, copiii tin, in memoria lui, Jocurile Zappaiene. Prima ediție a avut loc în 2015. Presa locală consemna, cu speranța că Ialomița va oferi lumii un campion olimpic la atletism, că printre probele la care s-au întrecut micuții au fost oina, săritura în lungime și rezistență.

Foto: Guraialomitei.com

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Cine au fost cei mai activi eurodeputați români în mandatul 2014-2019 în funcție de apartenența la grupurile politice din Parlamentul European

Published

on

Eurodeputații Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan și Cristian Preda sunt membrii români ai Parlamentului European cu cele mai multe rapoarte coordonate în legislatura 2014-2019, conform unei analize realizată de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și cuprinsă în ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”. În ce privește distribuția dosarelor coordonate în raport cu apartenența la marile grupuri politice, cei mai activi eurodeputați români sunt Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Norica Nicolai (ALDE România/ ALDE Europa) și Emilian Pavel (PSD, S&D).

Primele două locuri sunt ocupate de europarlamentarii PNL Marian-Jean Marinescu (cu 15 rapoarte coordonate) și de Siegfried Mureșan (cu 14 rapoarte). Marinescu este, totodată, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, în vreme ce Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete și a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2018. Pe poziția a treia se clasează Cristian Preda, membru al grupului PPE în PE, coordonator al grupului pentru politică externă și actualmente membru PLUS la nivel național, cu 12 rapoarte, urmat de eurodeputatul ECR Monica Macovei (8 rapoarte) și de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai (7 rapoarte).

Eurodeputatul PSD cu cele mai multe rapoarte este Emilian Pavel, cu 6 rapoarte coordonate, la egalitate cu europarlamentarul Ramona Mănescu, membru al grupului PPE în Parlamentul European.

Informațiile analizate de Europuls au fost extrase din datele Parlamentului European.

În ce privește distribuția rapoartelor coordonate la nivel de partide sau grupuri politice, Emilian Pavel (foto) este urmat în top-ul eurodeputaților PSD de Maria Grapini (5 rapoarte) și de Ioan Mircea Pașcu (4 rapoarte).

©️ European Parliament

La nivelul PNL, Marian-Jean Marinescu (foto, 15) și Siegfried Mureșan (14) sunt urmați de Adina Vălean (5 rapoarte), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

© European Parliament

Cu privire la ALDE, Norica Nicolai (foto) este urmată de Renate Weber (2 rapoarte coordonate).

Iuliu Winkler (foto) și Csaba Sogor de la UDMR au coordonat, în legislatura 2014-2019, trei rapoarte, respectiv un raport.

La nivelul eurodeputaților care figurează ca independenți politic din punct de vedere național, Monica Macovei a coordonat 8 rapoarte, Ramona Mănescu 6, Mircea Diaconu 2, Sorin Moisă 2, Damian Drăghici 1.

În legislatura 2014-2019, România a fost reprezentată în Parlamentul European de 32 de eurodeputați, număr pe care țara noastră și-l va păstra și după alegerile europene din 23-26 mai în condițiile în care Marea Britanie va lua parte la acest scrutin.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”

Ghidul este disponibil aici.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis, mesaj pe Twitter pentru cetățenii europeni: ”Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”

Published

on

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a făcut un îndemn luni, pe Twitter, către cetățenii europeni să meargă la urne la scrutinul de la finalul acestei săptămâni și să voteze pentru viitorul Europei.

În această săptămână, cetățenii europeni sunt așteptați să voteze la alegerile europene. Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”, a scris șeful statului, într-un mesaj însoțit și de hashtag-urile #ThisTimeImVoting și #EUelections2019.

Alegerile pentru Parlamentul European, ce se desfășoară în perioada 23-26 mai și care au o miză crucială, vor avea loc la două săptămâni distanță după ce liderii europeni s-au reunit, în premieră de Ziua Europei, la summitul de la Sibiu, unde și-au luat angajamentul să apere ”o singură Europă” și să fie împreună ”la bine și la rău”, reuniunea fiind găzduită de președintele Klaus Iohannis.

În România, alegerile europene se vor desfășura pe 26 mai, concomitent având loc și un referendum național pe tema justiției inițiat de Klaus Iohannis.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a lansat ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”

Published

on

©️ European Parliament

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”, transmite organizația într-un comunicat de presă.

”Prin aceste alegeri, cetățenii români sunt invitați să își exprime opinia asupra viitorului Uniunii Europene. (…) Fiecare cetățean este chemat să decidă, iar noi ne-am dorit să vă oferim un instrument de informare, pentru ca fiecare să ia decizia în cunoștință de cauză. Alegerile nu sunt un lucru ușor. (…) Sperăm ca toată această informație să vă fie utilă pentru alegerile pe care le aveți de făcut, nouă sigur ne-a fost de folos atunci când am redactat-o pentru voi!”, transmite Europuls.

Ghidul este disponibil aici.

Ghidul cuprinde informații despre Parlamentul European, despre atribuțiile și funcționarea acestei importante instituții europene, despre forțele politice din Parlamentul European și obiectivele lor, precum și despre activitatea delegației române din Parlamentul European în ultima legislatură. 

Ghidul prezintă și programele partidelor aflate în cursă pentru delegația română în Parlamentul European.

Potrivit Europuls, printre concluziile importante care pot fi extrase din analiza programelor electorale este numărul surprinzător de domenii de politică europeană unde partidele politice identifică aceleași probleme care trebuie rezolvate și propun chiar soluții similare. 

Printre teme se regăsesc cea a nevoii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare apare la toate partidele, cea a dublului standard în domeniul alimentar, altă temă pe care am regăsit-o la majoritatea partidelor, și unde soluțiile sunt relativ similare, aderarea la Spațiul Schengen sau la zona euro, integrarea Republicii Moldova în UE, nevoia de a apăra drepturile românilor plecați la muncă în statele membre UE, sprijinirea agricultorilor prin aducerea subvențiilor la un nivel similar celui primit de alți fermieri din UE sau nevoia de a aduce cât mai mult fonduri europene în domenii precum sănătatea, educația, cercetare sau domeniul antreprenoriatului. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending