Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Candidatul PPE la şefia Comisiei Europene: “Criza a divizat Europa. Vreau sa construiesc poduri”

Published

on

Fostul prim-ministru luxembrughez, actualul candidat al popularilor europeni la sefia Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a sustinut astazi o conferinta de presa in care a prezentat prioritatile UE, in viziunea sa. Sub titlul “30 de zile pana la alegeri. De data aceasta este diferit”, Juncker a abordat teme importante, precum somajul, criza economica, dependenta energetica si relatiile cu SUA si Rusia.

J.C. JunckerJuncker a amintit faptul ca cetatenii vor fi cei care vor alege indirect presedintele CE, intrucat eurodeputatii votati de ei vor valida o noua Comisie Europeana, iar PE va alege presedintele Comisiei, la propunerea Consiliului Uniunii Europene.

“Cred ca este timpul ca cetatenii sa vada Comisia Europeana condusa de cetateni alesi, nu numiti”, a sustinut.

De ce a ales Juncker sa candideze

Potrivit candidatului PPE, unul dintre motivele ce l-au determinat sa candideze a fost nevoia de a face cat mai cunoscut cetatenilor proiectul european. Juncker a amintit ca doar 29% dintre cetatenii UE cred ca vocea lor este importanta in luarea deciziilor de catre UE, in timp ce “aici, in Belgia, 47% dintre cetateni simt ca au un cuvant de spus in domeniul afacerilor europene, iar in Grecia aceasta cifra se ridica la numai 13%”. “Acesta este motivul pentru care am decis sa fiu candidatul PPE pentru presedintia Comisiei Europene (…) si imi doresc ca in urmatorii cinci ani sa lucrez zi si noapte pentru a scoate Europa din criza in care se afla”, a declarat acesta.

Juncker a abordat si tema somajului, tot mai prezenta in campania electorala. “Vreau sa ma asigur ca cetatenii tinerii au un loc de munca, si nu orice loc de munca, ci unul decent”, a subliniat fostul premier.

Sunt convins ca am experienta necesara pentru a re-uni Europa dupa aceasta criza

In opinia sa, criza economica nu a afectat doar financiar statele membre, ci a dus la o dezbinare a Uniunii Europene.

“In cadrul PPE, am fost nominalizat in calitate de candidat la propunerea partidului meu din Luxemburg, dar si de catre crestin-democratii germani si de catre partidul Noua Democratie din grecia. Acest lucru are o importanta mai mult decat simbolica”, a punctat Juncker.

“Criza a divizat Europa: nordul impotriva sudului si estul impotriva vestului, saracii impotriva bogatilor (…) In urmatorii cinci ani vreau sa construiesc poduri acolo unde criza le-a destramat”, a declarat acesta, reluand ideea cu care a pornit in campania electorala, la inceputul lunii martie. Dupa summitul de la Dublin in care Juncker a fost desemnat candidatul PPE la presedintia Comisiei Europene, acesta s-a declarat un om al consensului, ce vrea sa “construiasca poduri peste Europa”.

Fostul sef al Eurogrupului si-a prezentat principalele sale prioritati pentru Europa, pe primul loc situandu-se problema locurilor de munca. Politicile privind crearea de  locuri de munca trebuie sa fie un punct central in viitoarea agenda a Comisiei Europene, a declarat Juncker, amintind si de crearea unei piete digitale unice in Europa care sa aduca beneficii nu doar prin reducerea somajului, ci si un aport de peste 500 mld euro.

UE, independenta energetic

O alta prioritate avuta in vedere de candidatul PPE este reformarea politicii energetice a UE. “Trebuie sa ne diversificam sursele si sa reducem dependenta” (n.r. de Rusia), a declarat Juncker, completand ca piata trebuie mentinuta deschisa pentru parteneri, dar in cazul unor fluctuatii de preturi, fie ele datorate unor crize economice sau politice, Europa sa aiba o alternativa viabila.  Totodata, el a declarat ca isi doreste ca UE sa devina lider mondial in producerea de energie regenerabila.

Relatiile cu SUA

Juncker a adus in prim-plan relatiile Uniunii Europene cu SUA si importanta semnarii unui acord comercial care sa faciliteze schimbul de bunuri intre SUA si UE, dar si crearea de locuri de munca.

“Cred ca putem face pasi importanti in recunoasterea reciproca a standardelor privind bunurile sau produsele”, a sustinut fostul sef al Eurogrupului.

Cu toate acestea, a precizat Juncker, “voi fi foarte clar, nu voi sacrifica siguranta, sanatatea sau standardele de protectie a datelor ale Europei pe altarul comertului liber. Siguranta alimentelor pe care le vom consuma, dar si protectia datelor cu caracter personal ale europenilor, vor fi de ne-negociat pentru mine, in calitate de presedinte al Comisiei Europene”.

Prioritara este si reforma uniunii monetare, a sustinut Juncker, salutand aprobarea supravegherii bancare care da siguranta faptului ca “cetatenii nu vor mai plati pentru speculatii bancare”. Luxemburghezul  considera ca urmatorii 5 ani sunt foarte importanti pentru viitorul UE, iar masurile deja luate impotriva crizei trebuie consolidate, insa propune ca acestea sa fie “mai legitime din punct de vedere social”.

Juncker a cerut ca “urmatoarele programele de ajutor ce implica reforme sa vina cu o evaluare a impactului social”.

In opinia lui Juncker, UE trebuie sa “gaseasca solutii pentru ingrijorarile politice ale Marii Britanii pentru a-i pastra in UE” si pentru a ajunge la un “acord corect”. “Uniunea Europeana a mai puternica cu Marea Britanie alaturi si viceversa”, a sustinut candidatul PPE. “Marea Britanie trebuie sa inteleaga ca zona euro are nevoie de mai multa Europa, nu de mai putina (…) iar UE trebuie sa inteleaga ca sunt decizii politice clare luate de Marea Britanie care trebuie respectate”, a comentat Juncker, adaugand ca si-ar dori sa discute cu premierul britanic David Cameron despre cele patru libertati fundamentale ale UE.

“Ca presedinte al Comisiei Europene, vreau sa reunesc Europa, dar mai ales europenii”, a conchis Juncker.

Intrebare: Ati adus in discutie uniunea energetica, cat va dura sa realizati asta?

Juncker: Trebuie sa continuam sa intarim acest proces (…) nu stiu cati ani va dura exact, dar masuri trebuie luate in acest sens. Am invatat din criza din Ucraina, ca situatia actuala nu este benefica din punct de vedere politic si economic. Este ceva ce trebuie realizat, nu este alta optiune valabila.

Cine este Jean Claude Junckerjean claude juncker

Luxemburghezul Jean Claude Juncker este candidatul Partidului Popular European la presedintia Comisiei Europene, potrivit votului din cadrul summit-ul de la Dublin.

In timpul discursului de multumire, Juncker s-a declarat “alergic” la ideea diviziunii in cadrul UE intre nord si statele din sud si s-a prezentat ca un om al consensului, oferindu-se sa contruiasca “poduri” de-a lungul Europei. El a sustinut ca alegerile pentru Parlamentul European au fost o oportunitate de a vorbi despre “Europa reala” din nou, “Europa cea care a fost conceputa dupa al Doilea Razboi Mondial”.

Jean-Claude Juncker a ocupat functia de prim-ministru al Luxemburgului in perioada 1995-2013, la momentul incheierii mandatului fiind cel mai longeviv premier din Uniunea Europeana. Unul dintre artizanii monedei euro, el a fost si primul presedinte permanent al Eurogrupului (in perioada 2005-2013), care reuneste ministrii de Finante din tarile zonei euro.

Jean-Claude Juncker a intrat in politica la varsta de 20 de ani, in Partidul Popular Crestin Social, caruia avea sa-i ramana fidel si dupa aproape 4 decenii. Juncker este asadar un politician de centru-dreapta, dar a fost numit de-a lungul timpului “cel mai socialist crestin-democrat”.

Un pro-euopean convins, Juncker are o lunga si bogata experienta in administratie si politica. Nascut in 1954, intr-un orasel de 1.000 de locuitori din vestul Luxemburgului, Juncker a patruns in administratie, parcurgand drumul de la “Junior”, cum ii spunea marele cancelar al Germaniei Helmut Kohl acum cu 30 de ani, la “Mister Euro”, asa cum este numit acum.

De-a lungul timplului, Jean-Claude Juncker a primit zeci de distinctii, printre care si Steaua Romaniei in Grad de Mare Cruce, conferita in anul 2003, de catre presedintele de atunci, Ion Iliescu.

 

Alexandra Ariton

 

.

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending