Corespondență din Bulboaca
Insistența României de a sancționa, la nivelul UE, persoanele care întreprind acțiuni de destabilizare a situației din R. Moldova a avut rezultatul scontat în circa două luni, fapt apreciat la Chișinău, președinta Maia Sandu arătându-se “uimită” de viteza cu care au fost aplicate sancțiunile pe numele lui Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Marina Tauber Gheorghe Cvacaliuc și alții, și a apreciat aportul României în acest proces.
“Este un exemplu pe care nu l-am mai văzut în Uniunea Europeană, pentru că atunci când România a venit și a făcut această propunere să se creeze un mecanism de sancționare a celor care destabilizează R. Moldova, eu m-am gândit că asta o să ia vreo doi ani, pentru că știu cât durează procedurile în UE. Acum eu sunt uimită că s-a reușit în două luni de la momentul în care s-a făcut propunerea să se aprobe un mecanism de sancționare. Asta vorbește și despre insistența României și despre faptul că mecanismul a fost pregătit foarte bine și vorbește și despre o transformare la nivelul instituțiilor europene, când un asemenea mecanism a fost aprobat atât de rapid. E clar și de ce. În doi ani de zile, destabilizarea produce aici efecte și daune majore procesului democratic. Dar, în același timp, faptul că România a venit cu propunerea și că a reușit să insiste și să se aprobe așa repede este foarte și foarte util”, a declarat în președinta Maia Sandu miercuri seară la TVR Moldova, relatează Ziarul Național.
Șefa statului moldovean a adăugat că relațiile R. Moldova cu România “sunt mai bune ca oricând”.
“Relațiile între R. Moldova și România sunt mai bune ca oricând și apreciem acest lucru, vocea României este foarte și foarte puternică în susținerea R. Moldova pe calea integrării europene”, a continuat ea
Maia Sandu își dorește ca Republica Moldova să se poată mișcă mai repede pe anumite proiecte comune cu România.
“Avem proiecte pe poduri, avem alte proiecte de infrastructură, există totuși o oportunitate politică, care noi credem și sperăm că o să continue, dar trebuie să fim conștienți de moment – oricât de greu este, să folosim pe cât de mult se poate această oportunitate politică și să interconectăm pe cât de mult se poate. Aceasta este nu doar important din punct de vedere politic sau simbolic, aceasta este foarte important din punct de vedere economic. Agenții economici vorbitori de limbă rusă mă întreabă când o să se construiască celelalte poduri, e foarte important pentru noi ca să putem să ieșim pe piața europeană mai ușor și mai repede, pentru că altfel sunt costuri de producție, dacă stăm la vamă și asta înseamnă că și competitivitatea noastră se reduce. Dacă avem tranziție mai ușoară, dacă sunt mai multe poduri, mai multe drumuri, dacă avem conectare mai rapidă, atunci este mult mai ușor. Deci ceea îmi doresc ca și la Chișinău, și la București să reușim să ne mișcăm mai repede pe proiecte, chiar dacă știu că sunt proiecte mari, cu proceduri sofisticate”, a conchis Maia Sandu.
Republica Moldova găzduiește joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE).
47 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău, pentru a participa la acest eveniment.
Aceasta reprezintă o creștere față de cei 44 de lideri care au fost invitați la primul summit CPE din octombrie, la Praga. Acestora li se vor alătura șefii instituțiilor UE. Cu aproximativ 50 de lideri prezenți, summitul din această săptămână este una dintre cele mai mari reuniuni ale liderilor mondiali din acest an, după Adunarea Generală a ONU și COP.
Urmăriți și VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”
Summitul de joi a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.