Connect with us

U.E.

Capitalele europene consideră nejustificată cererea Theresei May privind extinderea Brexitului, nefiind sprijinită de un plan real, așa cum a cerut UE27, ci mai degrabă de promisiuni ,,de mai bine”

Published

on

@ European Commission/ Facebook

Franța și Austria au reacționat la cererea premierului britanic Theresa May de a cere o nouă prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, considerând-o nejustificată în condițiile în care nu este sprijinită de un plan real, ci de alte promisiuni de rezolvare a impasului politic în care guvernul de la Londra este prins alături de Parlament.

,,Nu există absolut niciun motiv pentru o prelungire, deoarece haosul din Marea Britanie nu s-a schimbat. Nu există un Plan B capabil să fie susținut de o majoritate în Camera Inferioară a parlamentului britanic “, a declarat Kurz într-o conferință de presă după o ședință săptămânală a cabinetului, în urmă cu două zile, scrie News.com

Poziția Austriei rămâne neschimbată chiar și după scrisoarea Theresei May.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că nu există niciun motiv pentru ca Uniunea Europeană să acorde o nouă amânare pentru ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cât timp situaţia din această ţară rămâne neschimbată, transmite Reuters.

,,Noi, ca Uniune Europeană, am stabilit termene foarte clare şi nu există niciun motiv să prelungim suplimentar aceste termene”, a declarat Kurz pentru publicaţia germană Straubinger Tagblatt, reitereându-şi poziţia exprimată anterior, citează Agerpres. ,,Cu excepţia cazului în care situaţia se schimbă în Marea Britanie. Dar nu am ajuns încă în acel punct”, a adăugat cancelarul austriac.

Pe aceeași linie de gândire, Franţa consideră ,,un pic prematură” o ,,prelungire” a Brexitului şi aşteaptă ca Theresa May să vină cu un ,,plan credibil” până la summitul european din 10 aprilie.

Preşedinţia franceză răspunde la solicitarea britanică de a amâna ieşirea din UE până la 30 iunie spunând că ,,UE27 a pus drept condiţie clară ca această cerere să fie justificată de un plan concret”, relatează Agerpres. Potrivit Palatului Elysee, ,,o extindere (a termenului) este un instrument, nu soluţia în sine”. ,,De aceea aşteptăm un plan credibil până la summitul din 10 aprilie, iar cererea va fi examinată în acea zi’, a subliniat anturajul preşedintelui Emmanuel Macron.

Şeful statului francez a menţionat marţi că ,,prioritatea sa este buna funcţionare” a Uniunii Europene, care ,,nu poate fi ostatica pe termen lung a rezolvării crizei politice din Marea Britanie’. Macron a făcut această declarație într-o conferință de presă comună cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, care a spus, la rândul său, că ar putea fi de acord cu o extindere doar dacă ar exista o motivație bună în spatele acesteia, transmite Agerpres.

Theresa May i-a trimis astăzi o scrisoare lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, în vederea extinderii Articolului 50 privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană până la 30 iunie, pentru a permite guvernului de la Londra ratificarea Acordului și transpunerea în legislația națională a angajamentelor prevăzute de acesta, un proces care, în opinia premierului, va necesita mai mult timp. Prevăzut iniţial pentru 29 martie, Brexitul a fost amânat pentru 12 aprilie în speranţa că până atunci parlamentul de la Londra va aproba un acord pentru o ieşire ordonată a Marii Britanii din UE, însă probabilitatea ca acest lucru să se întâmple a scăzut foarte mult în ultimele zile. 

Amintim faptul că după cea de-a treia respingere a acordului Theresei May, Parlamentul a preluat controlul de la guvern asupra procesului de găsire a unor soluții alternative la înțelegerea negociată de premier cu UE. Prin urmare, opt opțiuni au fost puse la dispozitia deputaților, săptămâna trecută, dar niciuna nu a reușit să obțină majoritate; ulterior, luni noaptea, au fost respinse alte patru alternative, adâncind criza în care se află acum Marea Britanie care încearcă să evite retragerea din UE fără un acord sau, altfel spus, un Brexit ,,dur”.

În momentul de față șansele ca Theresa May să obțină de la UE27 o nouă prelungire nu sunt în favoarea sa. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker atenționa zilele trecute că Regatul Unit nu va mai beneficia de nicio extindere pe perioadă scurtă dacă nu ratifică acordul de retragere până la 12 aprilie. De asemenea, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier avertiza miercuri că o ,,extindere ar ridica riscuri serioase la adresa UE”, atât din punct de vedere al procesului decizional, dar și economic, scrie The Telegraph. O prelungire după data de 22 mai ar presupune implicarea Regatului Unit în alegerile pentru Parlamentul European și chiar implicarea în negocierile inter-instituționale pe dosare majore cum ar fi viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dar și adâncirea incertitudinii economice în rândul companiilor care nu știu la ce să se aștepte în continuare. În acest caz, Michel Barnier este și el de acord că o altă extindere a Brexitului ar avea nevoie de o justificare puternică, iar negocierea altor condiții decât cele prevăzute în acordul retragere nu vor fi luate în calcul, fiind ,,singurul tratat disponibil”, a afirmat înaltul oficial în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European în timp ce flutura acordul, relatează BBC.

Cu toate acestea, la nivel european, circulă zvonuri potrivit cărora Donald Tusk ar dori să propună statelor membre să acorde Marii Britanii o extindere a Articolului 50 pentru încă 12 luni, în regim flexibil, ceea ce ar însemna că aceasta ar putea părăsi UE oricând, cu condiția ca acordul de retragere să fie ratificat de Parlamentul de la Londra, informează BBC, care citează, sub anonimat, un înalt oficial al instituțiilor de la Bruxelles. 

Liderii UE27 se vor întâlni, miercuri, 10 aprilie, la Bruxelles pentru a-și da acordul asupra noii cerei a Theresei May. Cu excepția cazului în care aceștia ar accepta o prelungire suplimentară, premierul britanic recunoaște în scrisoarea sa că, în lipsa unui consens politic în țara sa, Regatul Unit va părăsi UE la ora locală 23:00, pe 12 aprilie fără o înțelegere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Europenii sunt invitați pe o plajă din vestul Olandei să își ia ”rămas bun” de la Marea Britanie, în ziua în care aceasta va părăsi Uniunea Europeană

Published

on

© Event Facebook: Gezellig op het strand de Brexit kijken

Un cetățean olandez, pe nume Ron Toekook, a realizat un eveniment pe Facebook prin care invită toți europenii pe o plajă din vestul Olandei să spună ”la revedere” Regatului Unit, chiar în ziua în care este prevăzut ”divorțul” dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, și anume 31 octombrie.

Potrivit evenimentului, luarea de rămas bun de la Regatul Unit se va face „cu chipsuri olandeze, vin franţuzesc şi bere germană pe un șezlong”. 

În materie de muzică, se va ascult melodia ”We’ll Meet Again”- un cântec britanic despre al Doilea Război Mondial ce vorbeşte despre un loc nedeterminat, cu soare, cu un cer albastru, dar organizatorul britanic este deschis și alte propuneri.

Într-un interval de câteva zile, 10.000 de persoane și-au confirmat participarea și peste 64.000 sunt interesate de eveniment.

Olandezul, activ în lumea reţelelor de socializare, nu se aştepta la un asemenea succes.

„Trebuie să fie un rămas bun frumos pentru un amic bun care se lansează într-o aventură captivantă, dar poate că nu foarte inteligentă”, a declarat el pentru agenţia de presă ANP, potrivit Agerpres, relatează Digi24.

Cultura britanică este importantă în Olanda, mi se pare normal să organizăm o petrecere prietenoasă şi distractivă cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a explicat Ron Toekook pentru aceeaşi agenţie de presă.

Continue Reading

U.E.

52% dintre britanici susțin că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus unui referendum (sondaj)

Published

on

52% dintre britanici sunt de părere că orice acord cu privire la Brexit trebuie să fie supus referendumului, arată un sondaj de opinie dat publicității miercuri, cu numai 10 săptămâni înainte ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat de Kantar, arată că 52% dintre britanici sprijină organizarea unui referendum cu privire la acord, în vreme ce 29% sunt împotriva acestei idei. 19% dintre cetățenii Regatului Unit au răspuns că ”nu știu”.

În ceea ce privește proferințele electorale, Partidul Conservator, aflat la guvernare, ar fi votat de 42% dintre britanici, în vreme ce Partidul Laburist se află printre preferințele electorale a 28% dintre britanici.

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu doar 72 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”.

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending