Connect with us

U.E.

Capitalele europene consideră nejustificată cererea Theresei May privind extinderea Brexitului, nefiind sprijinită de un plan real, așa cum a cerut UE27, ci mai degrabă de promisiuni ,,de mai bine”

Published

on

@ European Commission/ Facebook

Franța și Austria au reacționat la cererea premierului britanic Theresa May de a cere o nouă prelungire a termenului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, considerând-o nejustificată în condițiile în care nu este sprijinită de un plan real, ci de alte promisiuni de rezolvare a impasului politic în care guvernul de la Londra este prins alături de Parlament.

,,Nu există absolut niciun motiv pentru o prelungire, deoarece haosul din Marea Britanie nu s-a schimbat. Nu există un Plan B capabil să fie susținut de o majoritate în Camera Inferioară a parlamentului britanic “, a declarat Kurz într-o conferință de presă după o ședință săptămânală a cabinetului, în urmă cu două zile, scrie News.com

Poziția Austriei rămâne neschimbată chiar și după scrisoarea Theresei May.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că nu există niciun motiv pentru ca Uniunea Europeană să acorde o nouă amânare pentru ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cât timp situaţia din această ţară rămâne neschimbată, transmite Reuters.

,,Noi, ca Uniune Europeană, am stabilit termene foarte clare şi nu există niciun motiv să prelungim suplimentar aceste termene”, a declarat Kurz pentru publicaţia germană Straubinger Tagblatt, reitereându-şi poziţia exprimată anterior, citează Agerpres. ,,Cu excepţia cazului în care situaţia se schimbă în Marea Britanie. Dar nu am ajuns încă în acel punct”, a adăugat cancelarul austriac.

Pe aceeași linie de gândire, Franţa consideră ,,un pic prematură” o ,,prelungire” a Brexitului şi aşteaptă ca Theresa May să vină cu un ,,plan credibil” până la summitul european din 10 aprilie.

Preşedinţia franceză răspunde la solicitarea britanică de a amâna ieşirea din UE până la 30 iunie spunând că ,,UE27 a pus drept condiţie clară ca această cerere să fie justificată de un plan concret”, relatează Agerpres. Potrivit Palatului Elysee, ,,o extindere (a termenului) este un instrument, nu soluţia în sine”. ,,De aceea aşteptăm un plan credibil până la summitul din 10 aprilie, iar cererea va fi examinată în acea zi’, a subliniat anturajul preşedintelui Emmanuel Macron.

Şeful statului francez a menţionat marţi că ,,prioritatea sa este buna funcţionare” a Uniunii Europene, care ,,nu poate fi ostatica pe termen lung a rezolvării crizei politice din Marea Britanie’. Macron a făcut această declarație într-o conferință de presă comună cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, care a spus, la rândul său, că ar putea fi de acord cu o extindere doar dacă ar exista o motivație bună în spatele acesteia, transmite Agerpres.

Theresa May i-a trimis astăzi o scrisoare lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, în vederea extinderii Articolului 50 privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană până la 30 iunie, pentru a permite guvernului de la Londra ratificarea Acordului și transpunerea în legislația națională a angajamentelor prevăzute de acesta, un proces care, în opinia premierului, va necesita mai mult timp. Prevăzut iniţial pentru 29 martie, Brexitul a fost amânat pentru 12 aprilie în speranţa că până atunci parlamentul de la Londra va aproba un acord pentru o ieşire ordonată a Marii Britanii din UE, însă probabilitatea ca acest lucru să se întâmple a scăzut foarte mult în ultimele zile. 

Amintim faptul că după cea de-a treia respingere a acordului Theresei May, Parlamentul a preluat controlul de la guvern asupra procesului de găsire a unor soluții alternative la înțelegerea negociată de premier cu UE. Prin urmare, opt opțiuni au fost puse la dispozitia deputaților, săptămâna trecută, dar niciuna nu a reușit să obțină majoritate; ulterior, luni noaptea, au fost respinse alte patru alternative, adâncind criza în care se află acum Marea Britanie care încearcă să evite retragerea din UE fără un acord sau, altfel spus, un Brexit ,,dur”.

În momentul de față șansele ca Theresa May să obțină de la UE27 o nouă prelungire nu sunt în favoarea sa. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker atenționa zilele trecute că Regatul Unit nu va mai beneficia de nicio extindere pe perioadă scurtă dacă nu ratifică acordul de retragere până la 12 aprilie. De asemenea, negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier avertiza miercuri că o ,,extindere ar ridica riscuri serioase la adresa UE”, atât din punct de vedere al procesului decizional, dar și economic, scrie The Telegraph. O prelungire după data de 22 mai ar presupune implicarea Regatului Unit în alegerile pentru Parlamentul European și chiar implicarea în negocierile inter-instituționale pe dosare majore cum ar fi viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dar și adâncirea incertitudinii economice în rândul companiilor care nu știu la ce să se aștepte în continuare. În acest caz, Michel Barnier este și el de acord că o altă extindere a Brexitului ar avea nevoie de o justificare puternică, iar negocierea altor condiții decât cele prevăzute în acordul retragere nu vor fi luate în calcul, fiind ,,singurul tratat disponibil”, a afirmat înaltul oficial în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European în timp ce flutura acordul, relatează BBC.

Cu toate acestea, la nivel european, circulă zvonuri potrivit cărora Donald Tusk ar dori să propună statelor membre să acorde Marii Britanii o extindere a Articolului 50 pentru încă 12 luni, în regim flexibil, ceea ce ar însemna că aceasta ar putea părăsi UE oricând, cu condiția ca acordul de retragere să fie ratificat de Parlamentul de la Londra, informează BBC, care citează, sub anonimat, un înalt oficial al instituțiilor de la Bruxelles. 

Liderii UE27 se vor întâlni, miercuri, 10 aprilie, la Bruxelles pentru a-și da acordul asupra noii cerei a Theresei May. Cu excepția cazului în care aceștia ar accepta o prelungire suplimentară, premierul britanic recunoaște în scrisoarea sa că, în lipsa unui consens politic în țara sa, Regatul Unit va părăsi UE la ora locală 23:00, pe 12 aprilie fără o înțelegere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending