FONDURI EUROPENE
Care este diferenta dintre Polonia si Romania in cadrul absortiei de fonduri comunitare?
Pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare economica locala, regionala sau nationala, trebuie sa luam in considerare diferiti factori economici, socio-culturali si politici. Dezvoltarea economica nu este de natura economica tot timpul. Este clar ca societatea si capitalul social au un impact major asupra economiei si implicit asupra dezvoltarii si cresterii economice. Pe langa influenta pe care o are capitalul social, demonstrata de autori celebrii precum Putnam, Granovetter si Fukuyama, alti factori care influenteaza dezvoltarea unei zone sunt pozitia geografica a acesteia, nivelul increderii intre actorii publici si privati implicati in acest proces, patrimoniu cultural si obiceiurile inradacinate intr-o anumita comunitate si probabil cel mai important factor suportul politic si al institutiilor publice.
In ultimul timp, este recunoscut faptul ca o economie de piata este incorporata in societate, in alte cuvinte o economie poate functiona daca este sustinuta de o intreaga societate. Teoria si practica au demonstrat deja impactul pozitiv pe care politica de coeziune a UE o are asupra cresterii economice. Mergand mai departe, prin extrapolare, putem spune ca fenomenul de absorbtie al fondurilor europene, este incorporat in societate si este influentat de factorii social-politici.
In articolul de fata voi sublinia rolul institutional dar in principiu ma voi focusa pe impactul pe care il are politica si politicienii asupra acestui fenomen, analizand la nivel macro evolutia absortiei de fonduri in Romania si Polonia. De ce o analiza politica a fenomenului? Este ceea ce Webber numea “capitalismul politic” si anume în absenţa statului de drept şi cu un sistem instituţional slab aparatul birocratic nu functioneaza in conformitate cu normele universale si este influentat de relatii dependente de puterea politica. Exista factori socio-economici ca si lipsa de eficienta, management defectuos, inertia birocratica si coruptia care au un impact major asupra economiei de piata si mai ales asupra absorbtiei de fonduri europene. Acesti factori pot fi priviti ca trasaturi ale unui popor sau ale unei anumite regiuni ce au radacini în istoria si patrimoniul cultural. Comunitatiile locale si institutiile locale formeaza o stransa relatie influentandu-se reciproc. Actiunile dintr-o comunitate genereaza functionarea institutiilor locale şi acestea stau la baza relatiilor (sociale, culturale, religioase şi familiale), care „lipesc” o comunitate.
Daca vorbim despre dezvoltare la nivel local si regional, conceptul trebuie sa ia in considerare institutiile economice, socio-culturale si politice ale acelui loc. Chiar daca EU accentueaza importanta politicii de coeziune, (in special al obiectivului european de cooperare teritoriala), care prevede o sumă importantă de bani pentru diferite activitati de dezvoltare regionala cum ar fi infrastructura, inovare şi antreprenoriat, turism, şi alte tipuri de actiuni care duc la crestere economica, trebuie sa luam în considerare că rezultatele sunt diferite de la tara la tara şi de la regiune la regiune. La nivel european schimbul de cunostinte si bune practici este apreciat si multe proiecte transnationale sau interregionale sunt promovate in scopul de a sublinia buna colaborare intre regiuni cu un PIB mare pe cap de locuitor si regiunile mai putin dezvoltate. Dar pentru a reusi în acest proces de dezvoltare intre cele mai bogate regiuni din Europa si regiunile mai putin dezvoltate ar trebui sa luam in considerare factorii sociologici care au o influenta directa asupra acest lucru: mentalitatea, cultura, birocratia şi coruptia. Ce poate fi dovedit a fi un proiect de succes pentru o regiune din Polonia, poate fi considerat ca un esec intr-o regiune din Romania. Relatiile si aspectele competitionale ale unui anumite regiuni nu sunt universale, nu le gasim pretudindeni si nu sunt egal distribuite.
ROMANIA SI POLONIA
Chiar daca ambele tari au similaritati privind pozitia geografica, marime si divizia administrativa teritoriala, impactul fondurilor a avut efect diferit, Polonia fiind una dintre tariile cu o relativ buna absorbtie (in comparatie cu Romania), dupa primii ani de le aderare 2004-2006.
Chiar daca Polonia nu a facut parte din topul acestui clasament, trebuie sa luam in considerare faptul ca spre deosebire de celelate tari Polonia, este cea mai mare tara din Estul Europei. Laudabil este faptul ca dupa prima perioada (2004-2006) Polonia a invatat din greselile comise si guvernul impreuna cu societatea civila au creat climatul propice pentru perioada 2007-2013. In aceasta comparatie intre cele doua tari, trebuie sa luam insa in consideratie, nivelul de dezvoltare si economia de piata inainte de 1989. In Polonia, piata a fost mult mai libera si schimburile economice cu Vestul mult mai intensive decat in Romania, unde regimul lui Ceausescu era foarte strict. Alt factor care trebuie luat in calcul, este cel legat de politicile aplicate imediat dupa 1989, in ambele tari. In Polonia, politicile au fost mai liberale, interventia statului fiind minora, marile intreprinderi industriale fiind privatizate la inceputul anilor 90, spre deosebire de Romania, unde politica protectionista a statului a ingreunat dezvoltarea economica rapida. Si un ultim factor care trebuie luat in considerare, si probabil cel mai important este nivelul de descentralizare al Poloniei. Pentru fiecare regiune dintre cele 16 NUTS II, a fost creat cate un Program Operational specific cu nevoile regiunii respective.
Romania dupa patru ani de la aderare se confruntă inca, cu diverse probleme care influenţează procesul de absorbţie al fondurilor comunitare: incapacitatea administraţiei publice, lipsa de personal calificat, lipsa de măsuri legislative care pot încuraja parteneriatul public-privat, mari perioade de evaluare a proiectelor, un sistem instituţional cu eficienţă scăzută, lipsa unei strategii locale sau regionale de absorbţie a fondurilor UE şi politizarea excesivă a fondurilor. Pe langa toate aceste probleme, coruptia prezenta la toate nivelurile societăţii este un alt factor care influenţează procesul de absorbţie al banilor europeni.
În 2008, România a fost din nou evaluata de Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27 cu un Indicele de Percepţie al Corupţiei (IPC) scor de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă de corupţie. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţii români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor (Comisia Europeană, 2008). Toti acesti factori sunt factori socio-politici care au un impact major asupra procesului de dezvoltare regionala.
In parlamentul romanesc
În februarie 2011, Daniel Befu, un jurnalist de la ziarul România Liberă, a trimis mesaje SMS la 460 de români MP, pretinzând a fi un om de afaceri care reprezintă un fond de investitii din Emiratele Arabe Unite, care doreste să facă afaceri cu ei. Un sfert din cei 460 de membri ai parlamentului român, au răspuns într-un mod pozitiv, chiar dacă legea le interzice să se implice în activităţi economice.
In parlamentul european
În luna martie, 2011, Parlamentul European a fost zguduită de un scandal de coruptie, in care a fost implicat una dintre cele mai importante figuri ale delegaţiei române la Bruxelles, Adrian Severin, fostul vice-cancelar şi ministru de externe al României în anii 1990. Jurnalisti de la Sunday Times, au pretins ca reprezinta o organizaţie de Lobby din sectoarul bancar şi au contact 60 de deputaţi europeni pentru a testa etica lor. În cursul anchetei de opt luni, jurnalistii au gasit politicieni dispusi „sa isi vanda serviciile”, pentru a crea amendamente in schimbul unor sume de bani. Editia din 20 Martie a Sunday Times, a publicat numele celor trei europarlamentari care au cazut in capcana: Ernst Strasser din Austria, Zoran Thaler din Slovenia si Adrian Severin din Romania. Dar ceea ce a fost mai interesant, a fost scandalul care a urmat acestui articol si inversunarea cu care Adrian Severin a tinut piept clasei politice romanesti, mass-mediei si societatii civile, refuzand sa renunte la pozitia de europarlamentar.
In guvernul Romaniei
Cel mai recent caz de “conflict de interese” este cel al ministrului Muncii, Ioan Botis care a demisionat în 20 aprilie 2011, după ce a aparut in presa o informatie conform careia ONG-ul pentru care soţia sa a lucrat, a primit 500.000 de euro în subvenţii de la UE. Soţia domnului Botis a lucrat ca si consilier pentru un ONG care a primit finantare din partea Ministerului Municii in valoare de peste 2 milioane de Ron, finantare oferita de prin AMPOSDRU.Chiar dacă la început a avut sprijinul partidului de guvernământ, şi de sprijinul prim-ministrului Emil Boc, domnul Botis a decis sa demisioneze.
În opinia mea, cele mai importante elemente care trebuie luate in considerare in Romania sunt legate de intarirea sistemului institutional si a statului de drept, factori care reprezinta conditii esentiale in procesul de realizare al politicilor. Transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să fie pilonii oricarui sistem. In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Apoi, putem merge mai departe si discuta despre lipsa de resurse umane, lipsa de infrastructura si inovatie, distanta si accesibilitatea pietelor externe,etc. Dar, inainte de aceste lucruri, trebuie sa ne asiguram ca acei factori care alcatuiesc pilonii de baza ai unui sitem functioneaza într-un mod sanatos.
Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta. Dacă nu exista imbunatatiri si responsabilitati pentru reducerea coruptiei alte reforme vor avea doar un impact limitat. Dupa 20 de ani de economie de piata, Romania este inca la coada clasamentului, in spatele tuturor tarilor post-comuniste, cand vine vorba de performanta institutionala sau economica. Coruptia, care apare ca o reflectare a cadrului institutional slab, continua sa fie un impediment serios pentru competitivitatea economiei romanesti. Lupta impotriva coruptiei, reducerea acesteia printr-o reforma de succes administratiei publice este un subiect care a fost în mod constant o prioritate in relatia dintre Romania si UE.
Gratian Mihailescu
Consultant Afaceri Europene
FONDURI EUROPENE
MIPE a încheiat consultările și dezbaterile publice privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Documentul actualizat va fi trimis Comisiei Europene
FONDURI EUROPENE
Ministerul Proiectelor Europene a lansat în consultare publică Ghidul de finanțare pentru spitale prin care acestea pot primi 50 de milioane de euro, fonduri europene, pentru creșterea siguranței pacienților
FONDURI EUROPENE
Klaus Iohannis: Până în aprilie vom depune un plan național coerent la Comisia Europeană. Imediat după aprobare, vom implementa proiecte în spitale, școli, locuri de muncă și mediu
Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială
Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană
Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire
Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European
Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea
Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate
Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE
Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția
18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA
Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”
Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor
Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID
Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență
Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa
Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce
Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară
EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic
Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova
Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume
Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării
-
PPE1 week agoRareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE: Cerem ferm Comisiei Europene să oprească umilirea transportatorilor români
-
Corina Crețu1 week agoCorina Crețu solicită Parlamentului României să ratifice de urgență decizia privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene
-
NATO4 days agoRomânia, primul aliat NATO dotat cu rachete HIMARS: Elementele primului sistem lansator HIMARS au ajuns în Portul Constanța
-
ROMÂNIA1 week agoO echipă de experți ai Comisiei Europene, din DG Regio și Move, este pregătită să ajute România în vederea absorbției de fonduri pentru transporturi
-
Daniel Buda3 days agoEurodeputatul Daniel Buda îi invită pe tineri să aplice pentru programul de stagii al Consiliului UE: Aveți șansa să aduceți o schimbare în Europa
Romanian
Arabic
Bulgarian
Chinese (Simplified)
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
French
German
Greek
Hebrew
Hindi
Hungarian
Italian
Japanese
Korean
Latvian
Lithuanian
Luxembourgish
Norwegian
Polish
Portuguese
Russian
Serbian
Slovak
Slovenian
Spanish
Swedish
Ukrainian