FONDURI EUROPENE
Care este diferenta dintre Polonia si Romania in cadrul absortiei de fonduri comunitare?
Published
14 years agoon
By
REDACTIAPentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare economica locala, regionala sau nationala, trebuie sa luam in considerare diferiti factori economici, socio-culturali si politici. Dezvoltarea economica nu este de natura economica tot timpul. Este clar ca societatea si capitalul social au un impact major asupra economiei si implicit asupra dezvoltarii si cresterii economice. Pe langa influenta pe care o are capitalul social, demonstrata de autori celebrii precum Putnam, Granovetter si Fukuyama, alti factori care influenteaza dezvoltarea unei zone sunt pozitia geografica a acesteia, nivelul increderii intre actorii publici si privati implicati in acest proces, patrimoniu cultural si obiceiurile inradacinate intr-o anumita comunitate si probabil cel mai important factor suportul politic si al institutiilor publice.
In ultimul timp, este recunoscut faptul ca o economie de piata este incorporata in societate, in alte cuvinte o economie poate functiona daca este sustinuta de o intreaga societate. Teoria si practica au demonstrat deja impactul pozitiv pe care politica de coeziune a UE o are asupra cresterii economice. Mergand mai departe, prin extrapolare, putem spune ca fenomenul de absorbtie al fondurilor europene, este incorporat in societate si este influentat de factorii social-politici.
In articolul de fata voi sublinia rolul institutional dar in principiu ma voi focusa pe impactul pe care il are politica si politicienii asupra acestui fenomen, analizand la nivel macro evolutia absortiei de fonduri in Romania si Polonia. De ce o analiza politica a fenomenului? Este ceea ce Webber numea “capitalismul politic” si anume în absenţa statului de drept şi cu un sistem instituţional slab aparatul birocratic nu functioneaza in conformitate cu normele universale si este influentat de relatii dependente de puterea politica. Exista factori socio-economici ca si lipsa de eficienta, management defectuos, inertia birocratica si coruptia care au un impact major asupra economiei de piata si mai ales asupra absorbtiei de fonduri europene. Acesti factori pot fi priviti ca trasaturi ale unui popor sau ale unei anumite regiuni ce au radacini în istoria si patrimoniul cultural. Comunitatiile locale si institutiile locale formeaza o stransa relatie influentandu-se reciproc. Actiunile dintr-o comunitate genereaza functionarea institutiilor locale şi acestea stau la baza relatiilor (sociale, culturale, religioase şi familiale), care „lipesc” o comunitate.
Daca vorbim despre dezvoltare la nivel local si regional, conceptul trebuie sa ia in considerare institutiile economice, socio-culturale si politice ale acelui loc. Chiar daca EU accentueaza importanta politicii de coeziune, (in special al obiectivului european de cooperare teritoriala), care prevede o sumă importantă de bani pentru diferite activitati de dezvoltare regionala cum ar fi infrastructura, inovare şi antreprenoriat, turism, şi alte tipuri de actiuni care duc la crestere economica, trebuie sa luam în considerare că rezultatele sunt diferite de la tara la tara şi de la regiune la regiune. La nivel european schimbul de cunostinte si bune practici este apreciat si multe proiecte transnationale sau interregionale sunt promovate in scopul de a sublinia buna colaborare intre regiuni cu un PIB mare pe cap de locuitor si regiunile mai putin dezvoltate. Dar pentru a reusi în acest proces de dezvoltare intre cele mai bogate regiuni din Europa si regiunile mai putin dezvoltate ar trebui sa luam in considerare factorii sociologici care au o influenta directa asupra acest lucru: mentalitatea, cultura, birocratia şi coruptia. Ce poate fi dovedit a fi un proiect de succes pentru o regiune din Polonia, poate fi considerat ca un esec intr-o regiune din Romania. Relatiile si aspectele competitionale ale unui anumite regiuni nu sunt universale, nu le gasim pretudindeni si nu sunt egal distribuite.
ROMANIA SI POLONIA
Chiar daca ambele tari au similaritati privind pozitia geografica, marime si divizia administrativa teritoriala, impactul fondurilor a avut efect diferit, Polonia fiind una dintre tariile cu o relativ buna absorbtie (in comparatie cu Romania), dupa primii ani de le aderare 2004-2006.
Chiar daca Polonia nu a facut parte din topul acestui clasament, trebuie sa luam in considerare faptul ca spre deosebire de celelate tari Polonia, este cea mai mare tara din Estul Europei. Laudabil este faptul ca dupa prima perioada (2004-2006) Polonia a invatat din greselile comise si guvernul impreuna cu societatea civila au creat climatul propice pentru perioada 2007-2013. In aceasta comparatie intre cele doua tari, trebuie sa luam insa in consideratie, nivelul de dezvoltare si economia de piata inainte de 1989. In Polonia, piata a fost mult mai libera si schimburile economice cu Vestul mult mai intensive decat in Romania, unde regimul lui Ceausescu era foarte strict. Alt factor care trebuie luat in calcul, este cel legat de politicile aplicate imediat dupa 1989, in ambele tari. In Polonia, politicile au fost mai liberale, interventia statului fiind minora, marile intreprinderi industriale fiind privatizate la inceputul anilor 90, spre deosebire de Romania, unde politica protectionista a statului a ingreunat dezvoltarea economica rapida. Si un ultim factor care trebuie luat in considerare, si probabil cel mai important este nivelul de descentralizare al Poloniei. Pentru fiecare regiune dintre cele 16 NUTS II, a fost creat cate un Program Operational specific cu nevoile regiunii respective.
Romania dupa patru ani de la aderare se confruntă inca, cu diverse probleme care influenţează procesul de absorbţie al fondurilor comunitare: incapacitatea administraţiei publice, lipsa de personal calificat, lipsa de măsuri legislative care pot încuraja parteneriatul public-privat, mari perioade de evaluare a proiectelor, un sistem instituţional cu eficienţă scăzută, lipsa unei strategii locale sau regionale de absorbţie a fondurilor UE şi politizarea excesivă a fondurilor. Pe langa toate aceste probleme, coruptia prezenta la toate nivelurile societăţii este un alt factor care influenţează procesul de absorbţie al banilor europeni.
În 2008, România a fost din nou evaluata de Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27 cu un Indicele de Percepţie al Corupţiei (IPC) scor de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă de corupţie. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţii români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor (Comisia Europeană, 2008). Toti acesti factori sunt factori socio-politici care au un impact major asupra procesului de dezvoltare regionala.
In parlamentul romanesc
În februarie 2011, Daniel Befu, un jurnalist de la ziarul România Liberă, a trimis mesaje SMS la 460 de români MP, pretinzând a fi un om de afaceri care reprezintă un fond de investitii din Emiratele Arabe Unite, care doreste să facă afaceri cu ei. Un sfert din cei 460 de membri ai parlamentului român, au răspuns într-un mod pozitiv, chiar dacă legea le interzice să se implice în activităţi economice.
In parlamentul european
În luna martie, 2011, Parlamentul European a fost zguduită de un scandal de coruptie, in care a fost implicat una dintre cele mai importante figuri ale delegaţiei române la Bruxelles, Adrian Severin, fostul vice-cancelar şi ministru de externe al României în anii 1990. Jurnalisti de la Sunday Times, au pretins ca reprezinta o organizaţie de Lobby din sectoarul bancar şi au contact 60 de deputaţi europeni pentru a testa etica lor. În cursul anchetei de opt luni, jurnalistii au gasit politicieni dispusi „sa isi vanda serviciile”, pentru a crea amendamente in schimbul unor sume de bani. Editia din 20 Martie a Sunday Times, a publicat numele celor trei europarlamentari care au cazut in capcana: Ernst Strasser din Austria, Zoran Thaler din Slovenia si Adrian Severin din Romania. Dar ceea ce a fost mai interesant, a fost scandalul care a urmat acestui articol si inversunarea cu care Adrian Severin a tinut piept clasei politice romanesti, mass-mediei si societatii civile, refuzand sa renunte la pozitia de europarlamentar.
In guvernul Romaniei
Cel mai recent caz de “conflict de interese” este cel al ministrului Muncii, Ioan Botis care a demisionat în 20 aprilie 2011, după ce a aparut in presa o informatie conform careia ONG-ul pentru care soţia sa a lucrat, a primit 500.000 de euro în subvenţii de la UE. Soţia domnului Botis a lucrat ca si consilier pentru un ONG care a primit finantare din partea Ministerului Municii in valoare de peste 2 milioane de Ron, finantare oferita de prin AMPOSDRU.Chiar dacă la început a avut sprijinul partidului de guvernământ, şi de sprijinul prim-ministrului Emil Boc, domnul Botis a decis sa demisioneze.
În opinia mea, cele mai importante elemente care trebuie luate in considerare in Romania sunt legate de intarirea sistemului institutional si a statului de drept, factori care reprezinta conditii esentiale in procesul de realizare al politicilor. Transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să fie pilonii oricarui sistem. In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Apoi, putem merge mai departe si discuta despre lipsa de resurse umane, lipsa de infrastructura si inovatie, distanta si accesibilitatea pietelor externe,etc. Dar, inainte de aceste lucruri, trebuie sa ne asiguram ca acei factori care alcatuiesc pilonii de baza ai unui sitem functioneaza într-un mod sanatos.
Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta. Dacă nu exista imbunatatiri si responsabilitati pentru reducerea coruptiei alte reforme vor avea doar un impact limitat. Dupa 20 de ani de economie de piata, Romania este inca la coada clasamentului, in spatele tuturor tarilor post-comuniste, cand vine vorba de performanta institutionala sau economica. Coruptia, care apare ca o reflectare a cadrului institutional slab, continua sa fie un impediment serios pentru competitivitatea economiei romanesti. Lupta impotriva coruptiei, reducerea acesteia printr-o reforma de succes administratiei publice este un subiect care a fost în mod constant o prioritate in relatia dintre Romania si UE.
Gratian Mihailescu
Consultant Afaceri Europene
You may like
România investește 130 milioane de euro din bani europeni în trei linii de producție a semiconductorilor de ultimă generație
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost suspendat din funcție. UE se așteaptă la o „soluționare rapidă și ordonată” a crizei politice prin care trece partenerul său strategic
UE pregătește noi sancțiuni împotriva agenților ruși responsabili de organizarea unor atacuri hibride în Europa
România a încasat doar 1,9 mld de euro din fondurile structurale ale UE pentru perioada 2021-2027 dintr-un potențial de 31 mld. de euro. Rata de absorbție este de 6,11%
INTERVIU Oana Țoiu avertizează că “nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul că oamenii văd risipiți banii lor din taxe. Ne unește ca partide drumul european, dar nu e suficient, partidele trebuie să arate că au înțeles lecția”
Statele membre adoptă o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți în Uniunea Europeană
FONDURI EUROPENE
România a încasat doar 1,9 mld de euro din fondurile structurale ale UE pentru perioada 2021-2027 dintr-un potențial de 31 mld. de euro. Rata de absorbție este de 6,11%
Published
7 hours agoon
December 14, 2024Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că România a încasat până la 13 decembrie 2024 1,9 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune aferente exercițiului financiar 2021-2027. Gradul general de absorbție al țării noastre este de 6,11%, situându-se aproape de media Uniunii Europene de 6,19%.
Programele gestionate la nivel central, respectiv cele opt programe naționale administrate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Transporturilor, înregistrează o absorbție superioară, de 7,3%. Doar în ultimele zile, România a încasat peste 650 milioane de euro din aceste fonduri, iar ministrul estimează că rambursările de la Comisia Europeană vor continua într-un ritm susținut, datorită contractelor deja încheiate, care totalizează peste 31 miliarde de euro.
Ministrul a subliniat că există încă provocări în ceea ce privește Programele Regionale, opt la număr, gestionate descentralizat prin Agențiile de Dezvoltare Regională. Acestea au o rată de absorbție de doar 3,2%. Agențiile, care funcționează sub coordonarea Consiliilor Județene, vor necesita o mai bună coordonare și sprijin pentru a îmbunătăți performanțele.
Adrian Câciu și-a exprimat convingerea că modelul actualei coaliții de guvernare în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene va fi continuat și de viitoarea administrație, astfel încât să fie repetat succesul înregistrat în absorbția fondurilor din exercițiul financiar anterior (2014-2020), care este de peste 99% la finele lunii septembrie.
„România demonstrează că are capacitatea să gestioneze eficient fondurile europene, iar descentralizarea acestora va contribui la un ritm de absorbție și mai susținut în perioada următoare,” a concluzionat ministrul.
Pentru exercițiul financiar 2021-2027, România are o alocare totală de peste 44 miliarde de euro prin Politica de Coeziune, dintre care aproximativ 31 miliarde de euro reprezintă fonduri europene.
Tot în septembrie, ministrul Adrian Câciu prevedea că până la finele anului vom atinge un grad de absorbție de 10% din fondurile structurale și de coeziune pentru perioada antemenționată.
Pentru mai multe detalii legate de situația absorbției fondurilor europene 2021-2027, AICI.
FONDURI EUROPENE
Investiții directe de 1,2 mld. de euro din fonduri europene, în 2024, pentru viitorul agriculturii și al comunităților rurale din România
Published
3 days agoon
December 11, 2024Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit 1,2 miliarde de euro (1.170.410.582,92 euro) în perioada ianuarie – decembrie 2024 pentru proiectele de investiții și pentru măsurile de mediu și climă finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Din întreaga sumă plătită de AFIR, 1,02 miliarde de euro reprezintă finanțarea Comisiei Europene acordate prin FEADR, iar 152 milioane de euro provin de la Bugetul Național, potrivit unui comunicat.
Fondurile nerambursabile au fost acordate pentru finanțarea proiectelor și pentru acordarea plăților directe derulate prin programele de finanțare gestionate de AFIR, respectiv: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, inclusiv Tranziția 2021 – 2022 și Planul Strategic 2023 – 2027.
„Până în acest moment avem aproximativ 1,2 miliarde de euro fonduri nerambursabile care au ajuns în acest an la fermieri, procesatori, forme asociative și autorități publice din România. Acești bani nu sunt doar o simplă cifră – sunt motorul care pune în mișcare dezvoltarea agriculturii, sprijină fermele să prospere și creează un viitor mai bun pentru comunitățile rurale. Munca noastră reflectă un angajament ferm: să transformăm resursele europene în oportunități reale pentru toți cei care muncesc pământul. Împreună, construim o agricultură puternică, sustenabilă și plină de speranță pentru generațiile viitoare.” a precizat Dan-Florin Scarlat, directorul general al AFIR.
Prin intermediul Programului Național de Dezvoltarea Rurală 2014 – 2020 și în perioada de tranziție 2021 – 2022, AFIR a efectuat plăți în valoare de 709,9 milioane de euro în conturile beneficiarilor FEADR.
La acestea se adaugă și plățile pentru intervențiile finanțate din Planul Strategic 2023 – 2027, pe care AFIR le-a demarat începând din acest an. Astfel, prin acest program, Agenția a plătit până în prezent 460,5 milioane de euro, fonduri aferente proiectelor de investiții în agricultură și mediul rural, precum și intervențiilor de mediu și climă.
FONDURI EUROPENE
Nicolae Ciucă i-a propus Ursulei von der Leyen extinderea PNRR: Dacă voi fi ales președinte, voi solicita prelungirea planului României cu cel puțin doi ani
Published
2 months agoon
October 17, 2024Corespondență din Bruxelles
Președintele PNL Nicolae Ciucă a anunțat joi, la Bruxelles, că dacă va fi ales președinte al României va solicita prelungirea Planului Național de Redresare și Reziliență cu cel puțin doi ani, până în 2028, pentru ca România să poată atrage fondurile de aproape 30 de miliarde de euro.
Ciucă a participat joi la lucrările summitului Partidului Popular European înainte de Consiliul European de toamnă, unde România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, și pe agenda căruia se află și subiectul competitivității economice europene și a modelului european în acest sens. Liderul liberal a fost prezent la summitul PPE alături de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlamentul European.
Întrebat în cadrul unor declarații de presă despre discuții purtate cu oficialii europeni despre implementarea PNRR în România, Nicolae Ciucă a precizat că discuțiile au fost unele “de principiu”.
“În acest moment se discută politic nevoia de revedere a planurilor de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU ţinând cont de faptul că faţă de 2021 când a fost luată decizia pentru punerea în aplicare a acestor planuri, astăzi situaţia este total diferită şi în perioada următoare sunt mai multe ţări care solicită revederea anumitor ţinte şi jaloane şi România poate şi eu sunt convins că va face acest demers, cel puţin pentru mine ca lider al Partidului Naţional Liberal în calitate de candidat la Preşedinţie şi dacă voi reuşi să ajung să fiu ales de către români voi solicita inclusiv prelungirea termenului pentru PNRR cu cel puţin doi ani“, a declarat președintele PNL.
Întrebat suplimentar dacă este necesară o decizie în cadrul coaliției de guvernare, Ciucă a replicat: “Tocmai am anunţat în momentul de faţă o propunere politică foarte înţeleaptă, care poate fi analizată în coaliţie la stafful tehnic”.
Propunerea anunțată și asumată de Ciucă reprezintă un plan asumat și la nivelul Partidului Național Liberal, după ce prim-vicepreședintele formațiunii și eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) dincolo de anul 2026.
Precizările lui Ciucă legate de PNRR vin după ce Comisia Europeană a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă pentru 62 din cele 68 de jaloane incluse în cea de-a treia cerere de plată a României, în valoare de 2 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, șase jaloane esențiale nu au fost îndeplinite, ceea ce ar putea duce la suspendarea parțială a plății, evaluată de PNL la 1,1 miliarde de euro.
Subiectul a generat o dispută politică între Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, liderul liberal amintind că în timpul mandatului său de premier au fost atrase 6,3 miliarde de euro, iar cel social-democrat precizând că lucrează inclusiv cu miniștrii din partea PNL pentru a corecta greșelile din trecut, menționând perioada mandatului lui Ciucă în fruntea Guvernului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
România investește 130 milioane de euro din bani europeni în trei linii de producție a semiconductorilor de ultimă generație
Parlamentarii georgieni îl aleg președinte pe fostul fotbalist Mihail Kavelașvili, aliat al partidului de guvernământ pro-rus Visul Georgian
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost suspendat din funcție. UE se așteaptă la o „soluționare rapidă și ordonată” a crizei politice prin care trece partenerul său strategic
UE pregătește noi sancțiuni împotriva agenților ruși responsabili de organizarea unor atacuri hibride în Europa
Pași concreți spre eliminarea vizelor: România, în dialog cu SUA și Comisia Europeană
Alte trei aeronave F-16, achiziționate de România, au aterizat la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii
România a încasat doar 1,9 mld de euro din fondurile structurale ale UE pentru perioada 2021-2027 dintr-un potențial de 31 mld. de euro. Rata de absorbție este de 6,11%
INTERVIU Oana Țoiu avertizează că “nu doar extremismul ne îndepărtează de calea europeană, ci și lipsa reformelor și faptul că oamenii văd risipiți banii lor din taxe. Ne unește ca partide drumul european, dar nu e suficient, partidele trebuie să arate că au înțeles lecția”
Dan Cărbunaru: NU SUNTEM PREGĂTIȚI
Performanțele Concrete&Design Solutions, premiate în cadrul Galei Star Construct, organizată de FPSC
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
România investește 130 milioane de euro din bani europeni în trei linii de producție a semiconductorilor de ultimă generație
Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece
“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”
Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă
România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO1 week ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
- EDITORIALE3 days ago
“ROEXIT”: Ce pierd românii, din țară și din diaspora, dacă România iese din Uniunea Europeană și NATO
- ROMÂNIA1 week ago
Oficial: Robert F. Kennedy “nu îl susține pe Călin Georgescu” în cursa pentru Cotroceni și nu s-a pus niciodată problema să vină în România (Euronews)
- SCHENGEN2 days ago
BREAKING Țările UE au decis: România și Bulgaria vor adera complet la Schengen la 1 ianuarie 2025 prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre