Connect with us

FONDURI EUROPENE

Care este diferenta dintre Polonia si Romania in cadrul absortiei de fonduri comunitare?

Published

on

Pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare economica locala, regionala sau nationala, trebuie sa luam in considerare diferiti factori economici, socio-culturali si politici. Dezvoltarea economica nu este de natura economica tot timpul. Este clar ca societatea si capitalul social au un impact major asupra economiei si implicit asupra dezvoltarii si cresterii economice. Pe langa influenta pe care o are capitalul social, demonstrata de autori celebrii precum Putnam, Granovetter si Fukuyama, alti factori care influenteaza dezvoltarea unei zone sunt pozitia geografica a acesteia, nivelul increderii intre actorii publici si privati implicati in acest proces, patrimoniu cultural  si obiceiurile inradacinate intr-o anumita comunitate si probabil cel mai important factor suportul politic si al institutiilor publice.

In ultimul timp, este recunoscut faptul ca o economie de piata este incorporata in societate, in alte cuvinte o economie poate functiona daca este sustinuta de o intreaga societate. Teoria si practica au demonstrat deja impactul pozitiv pe care politica de coeziune a UE o are asupra cresterii economice. Mergand mai departe, prin extrapolare, putem spune ca fenomenul de absorbtie al fondurilor europene, este incorporat in societate si este influentat de factorii social-politici.

In articolul de fata voi sublinia rolul institutional dar in principiu ma voi focusa pe impactul pe care il are politica si politicienii asupra acestui fenomen, analizand la nivel macro evolutia absortiei de fonduri in Romania si Polonia.  De ce o analiza politica a fenomenului? Este ceea ce Webber numea “capitalismul politic” si anume în absenţa statului de drept şi cu un sistem instituţional slab aparatul birocratic  nu functioneaza in conformitate cu normele universale si este influentat de relatii dependente de puterea politica. Exista factori socio-economici ca si lipsa de eficienta, management defectuos, inertia birocratica si coruptia care au un impact major asupra economiei de piata si mai ales asupra absorbtiei de fonduri europene. Acesti factori pot fi priviti ca trasaturi ale  unui popor sau ale unei anumite regiuni ce  au radacini în istoria si patrimoniul cultural. Comunitatiile locale si institutiile locale formeaza o stransa relatie influentandu-se reciproc. Actiunile dintr-o  comunitate genereaza functionarea institutiilor locale şi acestea stau la baza relatiilor (sociale, culturale, religioase şi familiale), care „lipesc” o comunitate.

Daca vorbim despre dezvoltare la nivel local si regional, conceptul trebuie sa ia in considerare institutiile economice, socio-culturale si politice ale acelui loc. Chiar daca EU accentueaza importanta politicii de coeziune, (in special al obiectivului european de cooperare teritoriala), care prevede o sumă importantă de bani pentru diferite activitati de dezvoltare regionala cum ar fi infrastructura, inovare şi antreprenoriat, turism, şi alte tipuri de actiuni care duc la  crestere economica, trebuie sa luam în considerare că rezultatele sunt diferite de la tara la tara şi de la regiune la regiune. La nivel european schimbul de cunostinte si bune practici este  apreciat si multe proiecte transnationale sau interregionale sunt promovate in scopul de a sublinia buna colaborare intre regiuni cu un PIB mare pe cap de locuitor si regiunile mai putin dezvoltate. Dar pentru a reusi în acest proces de dezvoltare intre cele mai bogate regiuni din Europa si regiunile mai putin dezvoltate ar trebui sa luam in considerare factorii sociologici care au o influenta directa asupra acest lucru: mentalitatea, cultura, birocratia şi coruptia. Ce poate fi dovedit a fi un proiect de succes pentru o regiune din Polonia, poate fi considerat ca un esec intr-o regiune din Romania. Relatiile si aspectele competitionale ale unui anumite regiuni nu sunt universale, nu le gasim pretudindeni si nu sunt egal distribuite.

ROMANIA SI POLONIA

Chiar daca ambele tari au similaritati privind pozitia geografica, marime si divizia administrativa teritoriala, impactul fondurilor a avut efect diferit, Polonia fiind una dintre tariile cu o relativ buna absorbtie (in comparatie cu Romania), dupa primii ani de le aderare 2004-2006.

Chiar daca Polonia nu a facut parte din topul acestui clasament, trebuie sa luam in considerare faptul ca spre deosebire de celelate tari Polonia, este cea mai mare tara din Estul Europei. Laudabil este faptul ca dupa prima perioada (2004-2006) Polonia a invatat din greselile comise si guvernul impreuna cu societatea civila au creat climatul propice pentru perioada 2007-2013. In aceasta comparatie intre cele doua tari, trebuie sa luam insa in consideratie, nivelul de dezvoltare si economia de piata inainte de 1989. In Polonia, piata a fost mult mai libera si schimburile economice cu Vestul mult mai intensive decat in Romania, unde regimul lui Ceausescu era foarte strict. Alt factor care trebuie luat in calcul, este cel legat de politicile aplicate imediat dupa 1989, in ambele tari. In Polonia, politicile au fost mai liberale, interventia statului fiind minora, marile intreprinderi industriale fiind privatizate la inceputul anilor 90, spre deosebire de Romania, unde politica protectionista a statului a ingreunat dezvoltarea economica rapida. Si un ultim factor care trebuie luat in considerare, si probabil cel mai important este nivelul de descentralizare al Poloniei. Pentru fiecare regiune dintre cele 16 NUTS II, a fost creat cate un Program Operational specific cu nevoile regiunii respective.

Romania dupa patru ani de la aderare se confruntă inca, cu diverse probleme care influenţează procesul de absorbţie al fondurilor comunitare: incapacitatea administraţiei publice, lipsa de personal calificat, lipsa de măsuri legislative care pot încuraja parteneriatul public-privat, mari perioade de evaluare a proiectelor, un sistem instituţional cu eficienţă scăzută, lipsa unei  strategii locale sau regionale de absorbţie a fondurilor  UE şi politizarea excesivă a fondurilor. Pe langa toate aceste probleme, coruptia prezenta  la toate nivelurile societăţii este un alt factor care influenţează procesul de absorbţie al banilor europeni.

În 2008, România a fost din nou evaluata de Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27 cu un Indicele de Percepţie al Corupţiei (IPC) scor de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă de corupţie. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţii români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor (Comisia Europeană, 2008). Toti acesti factori sunt factori socio-politici care au un impact major asupra procesului de dezvoltare regionala.

In parlamentul romanesc

În februarie 2011, Daniel Befu, un jurnalist de la ziarul România Liberă, a trimis mesaje SMS la 460 de români MP, pretinzând a fi un om de afaceri care reprezintă un fond de investitii din Emiratele Arabe Unite, care doreste să facă afaceri cu ei. Un sfert din cei 460 de membri ai parlamentului român, au  răspuns într-un mod pozitiv, chiar dacă legea le  interzice să se implice în activităţi economice.

In parlamentul european

În luna martie, 2011, Parlamentul European a fost zguduită de un scandal de coruptie, in care a fost implicat una dintre cele mai importante figuri ale delegaţiei române la Bruxelles, Adrian Severin, fostul vice-cancelar şi ministru de externe al României în anii 1990. Jurnalisti de la Sunday Times, au pretins ca reprezinta o organizaţie de Lobby din sectoarul bancar şi au contact 60  de deputaţi europeni pentru a testa etica lor. În cursul anchetei de opt luni, jurnalistii au gasit politicieni dispusi „sa isi vanda serviciile”, pentru a crea amendamente in schimbul unor sume de bani. Editia din 20 Martie a Sunday Times, a publicat numele celor trei europarlamentari care au cazut in capcana: Ernst Strasser din Austria, Zoran Thaler din Slovenia si Adrian Severin din Romania. Dar ceea ce a fost mai interesant, a fost scandalul care a urmat acestui articol si inversunarea cu care Adrian Severin a tinut piept clasei politice romanesti, mass-mediei si societatii civile, refuzand sa renunte la pozitia de europarlamentar.

In guvernul Romaniei

Cel mai recent caz de “conflict de interese” este cel al  ministrului Muncii, Ioan Botis care a demisionat în 20 aprilie 2011, după ce a aparut in presa o informatie conform careia ONG-ul pentru care  soţia sa a lucrat, a primit 500.000 de euro în subvenţii de la  UE. Soţia domnului Botis a lucrat ca si consilier pentru un ONG care a primit finantare din partea Ministerului Municii in valoare de peste 2 milioane de Ron, finantare oferita de prin AMPOSDRU.Chiar dacă la început a avut sprijinul partidului de guvernământ, şi de sprijinul prim-ministrului Emil Boc, domnul Botis a decis sa demisioneze.

În opinia mea, cele  mai importante elemente care trebuie luate in considerare in Romania sunt legate de intarirea sistemului institutional si a statului de drept, factori care reprezinta conditii esentiale in  procesul de realizare al politicilor. Transparenta, responsabilitate, eficienta, competitivitate, multi-level governance reprezintă factorii principali care ar trebui să fie pilonii oricarui sistem.  In Romania toti acesti factori sunt in faza incipienta. Apoi, putem merge mai departe si discuta despre lipsa de resurse umane, lipsa de infrastructura si inovatie, distanta si accesibilitatea pietelor externe,etc. Dar, inainte de aceste lucruri, trebuie sa ne asiguram  ca acei factori care alcatuiesc pilonii de baza ai unui sitem functioneaza într-un mod sanatos.

Cand vorbim despre performanta economica, cheia succesului o reprezinta buna guvernanta. Dacă nu exista imbunatatiri si  responsabilitati pentru  reducerea coruptiei alte reforme vor avea doar un impact limitat. Dupa 20 de ani de economie de piata, Romania este inca la coada clasamentului, in spatele tuturor tarilor post-comuniste, cand vine vorba de performanta institutionala sau economica. Coruptia, care apare ca  o reflectare a cadrului institutional slab, continua sa fie un impediment serios pentru competitivitatea economiei romanesti. Lupta impotriva coruptiei, reducerea acesteia printr-o reforma de succes administratiei publice este un subiect care a fost în mod constant o prioritate in relatia dintre Romania si UE.

Gratian Mihailescu

Consultant Afaceri Europene

FONDURI EUROPENE

MIPE a încheiat consultările și dezbaterile publice privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Documentul actualizat va fi trimis Comisiei Europene

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene/ Facebook

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a finalizat seria de consultări interministeriale și dezbateri publice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces demarat la finalul lunii ianuarie, imediat după aprobarea de către Guvernul României a Memorandumului „Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Actualizarea PNRR urmărește să integreze criteriile stabilite recent prin Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență, precum și contribuția tuturor părților implicate în identificarea, conturarea și elaborarea de proiecte care să țintească reformarea celor mai importante sectoare din România.

„Am notat în toată această perioadă o serie de idei atât din mediul public cât și din cel privat care se pot transforma în reforme și investiții care să răspundă priorităților celor 6 piloni ai PNRR. Urmează partea de structurare și integrare a acestora într-un document coerent care să contureze reforme esențiale pentru România. Interesul participanților care au venit în număr impresionant arată că putem fi optimiști și mizăm pe implicarea reală al tuturor la implementarea acestor inițiative”, a spus Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

După stabilirea calendarului consultărilor, primele runde au vizat schimbul interministerial de idei și informații tehnice, fiind organizate grupuri de lucru pe fiecare domeniu tematic.

Tot în prima parte a lunii au fost organizate dezbaterile publice cu partenerii din mediul de afaceri și ONG-uri, în scopul identificării și centralizării  tuturor ideilor de reformă propuse pentru a fi incluse în PNRR.

La cele 13 dezbateri publice s-au înscris peste 3.900 de persoane, iar 78% dintre acestea s-au înscris la cel puțin două evenimente.

Dezbaterile au fost transmise live pe pagina de Facebook a MIPE. Acestea au adunat un total de 80.000 de vizionări în mediul online. De asemenea, în această perioadă au fost înregistrați peste 13.000 de noi utilizatori ai website-ului www.mfe.gov.ro.

La consultările și dezbaterile organizate pe parcursul a trei săptămâni au avut intervenții Dan Barna (viceprim-ministru), Raluca Turcan (ministrul Muncii și Protecției Sociale), Claudiu Năsui (ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului), Vlad Voiculescu (ministrul Sănătății), Nechita-Adrian Oros (ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), Dragoș Pîslaru (europarlamentar și raportor PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență), Elena Tudose (secretar de stat cabinet viceprim-ministru), Cristian Bușoi (președinte Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European), Silvia Dinică (senator), Raed Arafat (secretar de stat Ministerul Afacerilor Interne și şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă), Gabriel Carnariu (președinte Consiliul Tineretului din România), Ciprian Păsăilă (secretar general Ministerul Tineretului și Sportului), Radu Szekely (secretar de stat Ministerul Educației), Andrei Popescu (coordonator Corpul European de Solidaritate), Emil Boc (președinte AMR) și alții.

„Avem o comunicare continuă cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a ne asigura că fiecare componentă și reformă propusă se încadrează în condiționalitățile cerute și de asemenea că toate propunerile respectă obligațiile de verde, digital precum și principiul de a nu afecta semnificativ mediul; totodată lucrăm împreună cu reprezentanții Comisiei și cu cei ai Ministerului de Finanțe la definitivarea mecanismului financiar și de implementare precum și la cel de control ale PNRR”, a declarat Marius Vasiliu, secretar de stat MIPE.

Pe parcursul următoarelor două săptămâni, echipa MIPE dedicată pregătirii PNRR va integra propunerile primite în toată această perioadă iar documentul actualizat va fi transmis Comisiei Europene.

Reamintim faptul că, pentru a facilita transmiterea de propuneri pentru actualizarea PNRR, MIPE a pus la dispoziția tuturor celor interesați o fișă pentru reforme și investițiiDocumentul este disponibil aici: www.mfe.gov.ro/pnrr.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministerul Proiectelor Europene a lansat în consultare publică Ghidul de finanțare pentru spitale prin care acestea pot primi 50 de milioane de euro, fonduri europene, pentru creșterea siguranței pacienților

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică Ghidul solicitantului pentru spitale, prin care acestea pot primi fonduri UE pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor ce asigură creșterea siguranței pacientului în spitalele din România.

Potrivit unui comunicat al MIPE, acest apel prin care sunt alocate 50 de milioane de euro prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM) vizează infrastructura de energie și gaze medicinale.

Ghidul solicitantului va sta în consultare publică timp de 15 zile, până la data de 7 martie, după care va fi pregătit și lansat apelul de finanțare.

Amintim că la începutul lunii februarie Guvernul României a aprobat un Memorandum propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene împreună cu Ministerul Sănătății prin care se urgenta alocarea a 50 de milioane de euro, fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), pentru creșterea siguranței pacienților în spitale.

Menționăm că o Ordonanță de Urgență care aborda o parte dintre aspectele acoperite de Memorandum a fost inițiată în noiembrie 2020, fiind ulterior blocată pe circuitul de avizare după două restituiri ale documentului de la Ministerul Sănătății către Ministerul Fondurilor Europene (din 23.11.2020 și din 09.12.2020).

Memorandumul aprobat la 3 februarie în guvern reprezenta astfel soluția necesară și suficientă pentru demararea proiectului care va pune la dispoziția spitalului fonduri semnificative.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis: Până în aprilie vom depune un plan național coerent la Comisia Europeană. Imediat după aprobare, vom implementa proiecte în spitale, școli, locuri de muncă și mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că discuţiile avute în ultima perioadă cu membri ai Guvernului au vizat pregătirea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, arătând că aceste proiecte vor viza în principal spitalele, şcolile, mediul şi locurile de muncă și subliniind că până în luna aprilie România va avea “un plan național coerent care va fi depus la Comisia Europeană”.

“Am avut în ultimele zile o serie întreagă de discuții foarte importante și foarte bune cu premierul, cu miniștrii din Guvern, pentru a lămuri câteva chestiuni și pentru a găsi soluții, soluții pentru România, soluții pentru români. Tema principală a fost cum pregătim cel mai bine, rapid, bine gândit, proiecte pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, unde, știm cu toții, putem să obținem fonduri europene semnificative. Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile”, a spus președintele.

Iohannis a avut marți o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul căruia va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Miercuri, șeful statului a avut două întâlniri de lucru cu premierul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna, cu ministrul sănătății Vlad Voiculescu, cu ministrul muncii Raluca Turcan și cu ministrul economiei Claudiu Năsui.

Președintele a punctat că sunt necesare investiții în domeniile sănătății, locurilor de muncă, școlilor și mediului.

Este nevoie de investiții semnificative în spitalele din România, în sistemul de sănătate publică din România”, a declarat șeful statului.

“O a doua zonă pe care am discutat-o și unde sunt foarte hotărât să găsim împreună soluțiile cele mai bune este zona locurilor de muncă. Foarte mulți români și-au pierdut deja locul de muncă, din cauza pandemiei sau a crizei economice generate de pandemie, și unii, din păcate, sunt și acum în pericol în continuare să-și piardă locul de muncă, deci, este vital pentru noi toți să dezvoltăm mecanisme prin care dezvoltăm locuri de muncă, încurajăm antreprenorii să creeze locuri de muncă pentru românii loviți de pandemie”, a completat el.

Klaus Iohannis s-a referit și la investițiile în sistemul educațional, el abordând acest subiect și într-o declarație de presă susținută săptămâna trecută după o întâlnire cu ministrul Sorin Cîmpeanu.

“Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de școli noi, avem nevoie de școli verzi, școli care sunt exemple pentru alții cum putem să ne implicăm pentru mediu”, a arătat președintele.

Șeful statului a mai subliniat că România are nevoie de programe serioase, sustenabile pentru un mediu sănătos, dând ca exemplu programe de împădurire.

“Aceste teme ne preocupă și, până în aprilie, vom avea un Plan Național coerent, care va fi depus la Comisia Europeană și, imediat după ce se primesc toate aprobările necesare, vom începe implementarea – în spitale, în școli, în locuri de muncă și pentru mediu. Sunt doar câteva, vom avea în cadrul acestui Plan și multe alte zone, care sunt extrem de importante pentru români și, la momentul respectiv, voi relua aceste chestiuni”, a completat președintele.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi32 seconds ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE: Producția vaccinurilor COVID-19 reprezintă astăzi o povocare industrială

MAREA BRITANIE1 hour ago

Ministerul britanic de Interne: Peste 830.000 de români s-au înregistrat pentru a rămâne în Regatul Unit după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii pe termen lung în UE va trebui să crească cu 11 milioane de lucrători până în 2030 pentru a gestiona nevoile unei populații în curs de îmbătrânire

S&D1 hour ago

Raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind educația digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație din Parlamentul European

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vom reuși să învingem diabetul dacă vom folosi fondurile alocate prin programele Orizont Europa și EU4Health și dacă vom profita de oportunitățile pe care ni le oferă digitalizarea

Dan Motreanu3 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu atrage atenția că UE s-ar putea confrunta în următorii zece ani cu ”abandonul efectiv a 5 milioane de hectare de teren” agricol: România, printre țările cele mai afectate

RENEW EUROPE3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Gheorghe a depus o serie de amendamente prin care solicită ca modificarea kilometrajului la mașini să fie infracțiune pedepsită în toate statele UE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

INTERNAȚIONAL4 hours ago

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Corina Crețu4 hours ago

Corina Crețu salută propunerea CE de a prelungi cu 10 ani măsura privind eliminarea taxelor de roaming, astfel încât românii aflați la muncă în străinătate să poată comunica fără povara unor costuri suplimentare

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA2 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL3 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu i-a transmis omologului slovac intenția României de aprofundare a schimburilor comerciale cu Slovacia și a investițiilor reciproce

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, solicită Comisiei Europene să evalueze centrala nucleară de la Ostrovets pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde internaționale de securitate ecologică și nucleară

ENGLISH2 weeks ago

EPP Local Dialogue: Emil Boc and Markku Markkula pledge their commitment to employing the local innovation potential of their communities to build stronger regional cohesion post-COVID19 pandemic

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Josep Borrell ar fi trebuit să se urce în avion și să plece la Bruxelles când a aflat despre expulzarea diplomaților europeni la Moscova

PPE2 weeks ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Vizita lui Josep Borrell la Moscova este umilitoare pentru UE, pentru standardele democratice pe care trebuie să le apere în lume

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării

Advertisement
Advertisement

Trending