Șeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard, a declarat vineri că Franța este considerată de Rusia drept „principalul său inamic în Europa”. Declarația a fost făcută în cadrul unei rare conferințe de presă organizate la Paris, pe fondul unui climat global din ce în ce mai tensionat, pe care Palatul Élysée îl descrie ca fiind „marcat de agravarea amenințărilor internaționale”, transmite France24.

Potrivit generalului Burkhard, percepția Moscovei se datorează în mare parte sprijinului constant pe care Franța l-a acordat Ucrainei de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă. „A fost [Vladimir] Putin cel care a spus acest lucru”, a subliniat el, făcând referire la declarații anterioare ale liderului de la Kremlin.

Deși Franța nu se confruntă în prezent cu riscul unui atac militar direct asupra teritoriului său, Burkhard a avertizat că președintele rus dispune de „multe alte opțiuni” pentru a purta un război hibrid. Acestea includ, printre altele, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și activități de spionaj.

„Toate aceste acțiuni sunt în desfășurare. Rusia este o amenințare puternică și reală”, a declarat generalul. El a oferit exemple concrete, menționând sabotajul infrastructurii submarine, campaniile de manipulare informațională desfășurate pe teritoriul Franței și operațiunile clandestine de spionaj.

Burkhard a avertizat că Franța trebuie să fie pregătită să se apere „pe mai multe fronturi”.

În spațiu, a explicat el, manevrele sateliților rusești au ca scop „perturbarea traiectoriilor noastre, apropierea de sateliții noștri pentru a-i bruia sau a-i spiona”.

Pe mare, submarinele nucleare rusești patrulează frecvent în Atlanticul de Nord și în Marea Mediterană, „urmărind, evident, să supravegheze zone de interes atât pentru noi, cât și pentru britanici”, a spus el.

În aer, generalul s-a referit la „interacțiuni și fricțiuni frecvente” cu avioane rusești în spațiul aerian al Mării Negre, în Siria, în Marea Mediterană și „uneori” în Atlanticul de Nord.

Declarațiile vin în contextul în care președintele Emmanuel Macron urmează să rostească duminică un discurs adresat forțelor armate, cu ocazia tradiționalei alocuțiuni din ajunul Zilei Naționale a Franței (14 iulie). Potrivit Palatului Élysée, discursul va conține „concluzii legate de eforturile de apărare ale Franței” și va include „anunțuri importante” din partea președintelui.

La împlinirea a 30 de ani de la genocidul de la Srebrenica, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj solemn de comemorare, reafirmând angajamentul Uniunii Europene față de păstrarea memoriei acestei tragedii și sprijinul continuu pentru Bosnia și Herțegovina.

„Unele evenimente istorice aruncă o umbră care se întinde peste generații. Genocidul de la Srebrenica este unul dintre ele. Acesta se numără printre cele mai întunecate capitole din memoria colectivă a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen, evocând suferința profundă a celor peste 8.300 de băieți și bărbați bosniaci uciși în iulie 1995, dar și a familiilor care continuă să poarte povara pierderii.

Lidera Executivului European a reamintit că masacrul a avut loc într-o „zonă sigură” desemnată de ONU, unde civilii se adăposteau cu speranța că vor fi protejați de ororile războiului din Bosnia și Herțegovina: „Este datoria noastră să ne amintim și să păstrăm adevărul, astfel încât generațiile viitoare să știe exact ce s-a întâmplat”, a subliniat înaltul oficial european.

În declarația sa, președinta Comisiei Europene a condamnat ferm glorificarea criminalilor de război și a cerut liderilor politici din Bosnia și Herțegovina și din întreaga regiune a Balcanilor de Vest să își asume un rol activ în procesul de reconciliere.

„Ei trebuie să dea exemplu prin recunoașterea faptelor stabilite și prin onorarea sinceră a victimelor. Este singura cale către un viitor mai luminos și mai prosper pentru generația următoare.”

Von der Leyen a încheiat printr-un mesaj direct adresat poporului din Bosnia și Herțegovina: „Uniunea Europeană vă susține. Rămânem pe deplin angajați să sprijinim țara dumneavoastră pe calea către aderarea la UE. Liderii dumneavoastră politici ar trebui să își facă datoria, astfel încât țara dumneavoastră să își găsească locul în inima Uniunii noastre, acolo unde îi este locul.”

Genocidul de la Srebrenica, recunoscut oficial de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, rămâne cea mai gravă crimă comisă în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Comisia Europeană anunță inițiativa BraveTech EU, care vizează accelerarea inovării în domeniul apărării prin cooperare mai strânsă. Bazându-se pe inovațiile testate pe câmpul de luptă din Ucraina, BraveTech EU va consolida capacitățile de apărare ale UE și ale Ucrainei și va aprofunda integrarea cu industria de apărare a Ucrainei.

„Aceasta este mai mult decât un parteneriat tehnologic – este o investiție strategică în securitatea europeană. BraveTech EU subliniază angajamentul UE de a învăța de la Ucraina, consolidând în același timp propria bază industrială de apărare. BraveTech EU reprezintă un efort comun de a stimula inovarea în domeniul apărării, consolidând atât securitatea, cât și capacitățile tehnologice ale Ucrainei și ale UE. Acțiunile comune ale BraveTech EU vor sprijini noile tehnologii de apărare în UE și Ucraina, într-un spirit de parteneriat egal”, transmite Executivul European într-un comunicat oficial.

Anunțul coincide cu Conferința pentru redresarea Ucrainei de la Roma. Inițiativa conectează platforma tehnologică de apărare BRAVE 1 a Ministerului Transformării Digitale cu programe ale UE precum Fondul european de apărare (EDF) și Programul de inovare în domeniul apărării al UE (EUDIS). Aceasta vizează stimularea inovării prin sprijinirea acțiunilor comune, a hackathonurilor, a testării rapide și a colaborării directe între întreprinderile europene și ucrainene, în special între start-up-uri și IMM-uri.

BraveTech EU sprijină obiectivele Cărții albe pentru apărarea europeană – Pregătire 2030 și noul grup de lucru UE-Ucraina pentru cooperarea industrială în domeniul apărării. Aceasta contribuie la alinierea ecosistemelor de apărare ale UE și Ucrainei, valorificând în același timp potențialul de inovare al unei colaborări mai strânse între UE și

De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, Ucraina a dat dovadă de o reziliență remarcabilă și a demonstrat o capacitate excepțională de a transforma inovațiile revoluționare în capacități de luptă. Într-adevăr, Ucraina și-a mărit producția în domeniul apărării de 35 de ori din 2022 și a construit un ecosistem complet integrat de companii din domeniul apărării și organisme guvernamentale într-un sistem de inovare agil, cu dezvoltare rapidă și desfășurare pe câmpul de luptă.

În paralel, EUDIS al UE, lansat în 2021, a sprijinit inovarea în domeniul apărării prin măsuri precum hackathoane și provocări tehnologice și a încurajat implicarea start-up-urilor și a IMM-urilor.

BraveTech EU va fi implementat în două faze. O primă fază „inițială”, care va începe în toamna anului 2025, se va baza pe activitățile existente ale EDF, consolidând colaborarea cu ecosistemul de inovare în domeniul apărării din Ucraina.

Acțiunile includ hackathoane în domeniul apărării axate pe Ucraina, punerea în contact a firmelor și investitorilor ucraineni și europeni, finanțarea cercetării și dezvoltării pentru start-up-urile europene și ucrainene și testarea oportunităților de sprijinire a dezvoltării tehnologice în Ucraina pentru companiile europene din domeniul apărării.

O a doua fază, denumită „Scale Up”, va extinde acțiunile din faza „Seed”, utilizând resurse suplimentare din FED și din Instrumentul de sprijin pentru Ucraina (USI) în cadrul viitorului Program industrial european de apărare (EDIP).

Activitățile implică integrarea start-up-urilor și scale-up-urilor ucrainene în EUDIS Business Accelerator alături de companii europene, potențiale subvenții și sprijin pentru capitaluri proprii, precum și dezvoltarea tehnologică.

Inițiativa BraveTech EU se bazează pe succesul EUDIS, finanțat de FED, pentru a stimula inovarea în industria europeană de apărare. Activitățile inițiale din cadrul BraveTech EU vor beneficia de sprijin prin FED/EUDIS, cu adaptări propuse la programele de lucru ale FED care ar putea mobiliza până la 50 de milioane de euro. Această finanțare se va adăuga la cele 50 de milioane de euro alocate de guvernul ucrainean, creând un efect combinat semnificativ.

Extinderea inițiativei va avea loc prin Instrumentul de sprijin pentru Ucraina (USI) odată ce EDIP va fi adoptat.

Biroul de inovare în domeniul apărării al Uniunii Europene (EUDIO) din Kiev va sprijini punerea în aplicare, aliniindu-și resursele la activitățile inițiativei.

BraveTech EU își propune să accelereze adoptarea inovării în domeniul apărării în întreaga UE și Ucraina, oferind potențial noi oportunități în cadrul instrumentului SAFE. De asemenea, va contribui la viitoarea foaie de parcurs pentru accelerarea transformării apărării, care urmează să fie publicată până la sfârșitul anului 2025, stabilind un cadru pentru o cooperare sporită în domeniul apărării între UE și Ucraina, incorporând noi platforme tehnologice și cunoștințe din Ucraina.

Concentrându-se pe întreprinderile mici și mijlocii și pe start-up-urile din ambele regiuni, inițiativa va promova schimbul de bune practici în materie de reglementare. Aceasta va sprijini dezvoltarea inovării, extinderea și achiziționarea rapidă de noi tehnologii în domeniul apărării.