Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a fost un candidat proeminent în ultimele luni pentru funcția de secretar general al NATO, însă reputația sa fermă împotriva Rusiei i-a redus șansele pentru ocuparea acestei poziții. Statele membre NATO, în special cele din Uniunea Europeană, au considerat că numirea unui lider baltic ar transmite un mesaj prea puternic președintelui rus Vladimir Putin. În plus, posibilitatea unei schimbări în conducerea SUA și impactul potențial al revenirii lui Donald Trump au fost factori suplimentari care au influențat decizia finală. Kallas a acceptat situația și l-a susținut pe olandezul Mark Rutte pentru poziția de șef al NATO. Observatorii cred că această retragere a fost parte a unui acord care i-a deschis calea pentru a deveni Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, relatează DW.
Prioritățile de politică externă ale Kajei Kallas
Experții consideră că Kallas este potrivită pentru perioada actuală, având în vedere accentul pe întărirea apărării împotriva Rusiei. Fiind prim-ministru al Estoniei, o fostă republică sovietică, și având o mamă deportată în copilărie în Siberia, Kallas este conștientă de consecințele unei înfrângeri a Ucrainei în fața Rusiei. Prioritatea sa principală va fi pregătirea Europei pentru a preveni incursiunile teritoriale viitoare ale Rusiei.
Războiul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile Europei, cum ar fi producția insuficientă de muniție și lacunele legate de capabilitățile de supraveghere prin satelit. În acest sens, Kallas a propus împrumuturi comune ale UE pentru a finanța extinderea capabilităților de apărare. Deși Franța susține ideea, va fi mai dificil să convingă statele fiscal prudente, precum Germania.
Provocări și viziuni de politică externă
Există îngrijorări legate de posibile conflicte de competențe în cadrul blocului și dacă concentrarea noului Înalt Reprezent pe Rusia ar putea umbri activitatea viitorului șef al NATO, Mark Rutte. În martie, Kallas a clarificat că, în termeni de criză militară, NATO este responsabilă cu gestionarea situației, dar îmbunătățirea industriei de apărare este și un domeniu în care UE are un rol de jucat.
Provocarea majoră a Kajei Kallas va fi definirea viziunii sale de politică externă în relațiile cu Iran, China și Orientul Mijlociu. Kristi Raik, director adjunct la ICDS, a declarat că Kallas va avea o viziune critică asupra Chinei și Iranului, evaluându-le în funcție de legăturile lor cu Moscova. Raik a adăugat că aceasta va pune accent pe promovarea unei ordini mondiale multilaterale și bazate pe reguli, ceea ce este de așteptat pentru cineva dintr-un stat mic. „Ea provine dintr-un stat mic, așa că este foarte firesc să pună un accent puternic pe o ordine bazată pe reguli, în care acordurile internaționale sunt valide și normele respectate.”
În mai, Estonia a votat pentru o rezoluție a ONU care a promovat statutul Palestinei la membru cu drepturi depline. „Kallas personal nu a fost vehementă cu privire la alte chestiuni de politică externă în afară de Rusia”, a adăugat Merili Arjakas de la ICDS. „În orice caz, totul se va reduce la ceea ce decide UE în ansamblu cu privire la chestiunile majore de politică externă.”
