Connect with us

U.E.

Care sunt prioritățile în care președinția României la Consiliul UE poate conta 100% pe Ungaria: ”Preşedinţia română cu siguranţă nu va fi plictisitoare”

Published

on

Alegerile pentru Parlamentul European și Brexit, precum și celelalte provocări de pe agenda europeană arată o perioadă plină în care președinția română la Consiliul Uniunii Europene nu va fi una plictisitoare, a afirmat ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, într-un interviu pentru emisiunea Pașaport Diplomatic de la Digi24.

Vreau să spun că apreciem cu adevărat munca depusă până acum de preşedinţia română (n.r. la Consiliul UE), dacă luăm în calcul faptul că este cu adevărat o perioadă plină, deci preşedinţia voastră cu siguranţă nu va fi plictisitoare în următoarele luni, dacă luăm în calcul BREXIT şi alegerile europarlamentare. (…) Ne place cu adevărat faptul că preşedinţia României a pus sus pe agendă două chestiuni, pe care le susţinem şi noi foarte mult, adică programul Parteneriatului Estic şi extinderea UE. În aceste două cazuri, România, preşedinţia voastră, poate conta cu siguranţă pe susţinerea Ungariei 100%”, a susținut șeful diplomației maghiare, aflat la București în perioada 31 ianuarie – 1 februarie, acolo unde a participat la reuniunea informală de tip Gymnich a miniștrilor Afacerilor Externe din țările UE.

Szijjarto a făcut aceste precizări în contextul în care anul acesta sunt aniversați 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, dar și în condițiile în care la reuniunea de tip Gymnich au participat și omologii diplomaților europeni din țările candidate pentru aderarea la UE.

Până în prezent, dincolo de agenda preconizată anterior debutului președinției – Brexit, alegerile europene, viitorul buget multianual sau summitul de la Sibiu – în prima lună de mandat a României agenda europeană a fost marcată de respingerea acordului privind Brexit în Parlamentul de la Londra, criza din Venezuela sau suspendarea obligațiilor SUA din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În ce privește agenda legislativă, România a încheiat mai multe acorduri, inclusiv provizorii, cu Parlamentul European, iar cel mai recent președinția română a primit mandat să negocieze cu PE dosare sensibile precum directiva europeană privind gazele naturale și directiva dreptului de autor în contextul Pieței Unice Digitale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan: Consolidarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație reprezintă răspunsul ferm al UE privind combaterea introducerii ilegale de migranți

Published

on

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Astăzi, reprezentanți ai președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți”, a declarat Carmen Dan, ministrul român al afacerilor interne. 

Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba prezidează mâine Consiliul Afaceri Generale (CAG). CFM 2021-2027 și documentul privind o Europă durabilă până în 2030, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida marți, 19 ianuarie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe agenda miniștrilor se va afla o dezbatere de orientare privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Consiliul va discuta, de asemenea, despre proiectul adnotat de ordine de zi al următorului Consiliu European, care va avea loc în perioada 21-22 martie 2019.

Miniștrii vor avea un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecție intitulat ”Către o Europă durabilă până în 2030”, care a fost publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie 2019.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În cadrul CAG va fi abordat și stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 7 privind statul de drept în Polonia și privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kovesi, susținută de Guy Verhofstadt. Liderul ALDE din Parlamentul European îi cere lui Tajani să ”apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberal-Democraților Europeni (ALDE) din Parlamentul European, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Acesta i-a solicitat președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, printr-o scrisoare să respingă atacurile de la București care o vizează pe fosta șefă a DNA.

”Având în vedere atacurile Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, i-am trimis o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, în care îi solicităm să apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european şi să garanteze faptul că doamna Kovesi poate participa (n.r. la acest proces de selecţie) fără niciun fel de oprelişte”, a scris Guy Verhofstadt într-o postare pe Twitter căreia i-a atașat și scrisoarea transmisă lui Tajani.


Amintim faptul că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a anunțat săptămâna trecută, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de Procuror European, sprijin arătat și de miniștrii de Justiție ai Austriei, Olandei, dar și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending