Connect with us

#RO2019EU

Ministrul Carmen Dan, despre aderarea României la spațiul Schengen: Președinția română la Consiliul UE a testat poziția statelor membre, iar Olanda nu susține aderarea

Published

on

© Carmen Dan Facebook

Ministrul de Interne, Carmen Dan, participă astăzi la ultimul Consiliu JAI sub egida președinției române a Consiliului Uniunii Europene, iar într-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, minstrul român a dorit să aducă mai multe clarificări privind implicarea președinției române în demersul aderării României la spațiul Schengen. 

Se precizează în textul postat de Carmen Dan că un vot pentru extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și Bulgariei se ia cu unanimitate de voturi în Consiliul JAI. „Din păcate, acum nu există această unanimitate.” În acest context ministrul subliniază că Prim-ministrul olandez, la Summitul de la Sibiu,  în fața jurnaliștilor români a declarat că „nu suntem pregătiți pentru aderare” și că subiectul Schengen a lipsit de pe agendă, fiind astfel evident „că marile puteri europene nu sunt nici interesate și nici pregătite pentru o extindere a spațiului Schengen.”

Ea menționează că Președinția României pe Justiție și Afaceri Interne a testat poziția statelor membre referitoare la extinderea spațiului Schengen atât la Consiliul informal din Bucuresti, dar și în formatul COREPER (organismul politic în care ambasadorii statelor membre discută subiectele care vor intra pe agenda Consiliului). 3 state nu susțin aderarea. Unul este Olanda, scrie Carmen Dan pe Facebook.

„În prezent, spațiul Schengen nu mai functionează în întregime.” a adăugat aceasta. 

„Forțarea unui vot în Consiliu ar fi condus in mod evident la un deznodământ negativ și ar fi putut genera închiderea procesului de aderare. Din acel moment s-ar fi putut cere României și Bulgariei să reia întregul proces de evaluare, adică să se piardă efectiv tot ce s-a câștigat în ultimii ani.
Acest lucru a fost adus la cunoștința tuturor factorilor decidenți (presedintie, guvern, ministerul afacerilor externe, ministerul afacerilor europene) de către Ambasada noastră de la Bruxelles.”

„România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderare, iar MAI acționează acum ca un membru de facto al spațiului Schengen, adică face controale la frontieră respectând aceleași regulamente, are acces la baze de date și introduce în acestea semnalări, face schimb de informații, participă la misiuni Frontex etc.” a conchis Carmen Dan. 

Carmen Dan susține că „decizia aderării este exclusiv politică, iar rezolvarea nu poate fi decât rezultatul unor demersuri politice la toate nivelurile – Președinție și Guvern.”

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk, un “vechi prieten al României și un adevărat european”, rememorând “discursurile inspiratoare” ale acestuia în limba română

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi, la Bruxelles, pe Donald Tusk, actualul președinte al PPE și fostul președinte al Consiliului European, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019, amintind că “în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european”.

Ceremonia în cadrul căreia Tusk a primit cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce a avut loc la sediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, în marja summit-ului liderilor PPE și a reuniunii Consiliului European.

“Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European. (…) Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român“, a spus Iohannis în cadrul alocuțiunii susținute cu prilejul înmânării distincției.

Șeful statului a afirmat că Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor UE.

“Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani. De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis a rememorat că Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie “la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”.

“Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene. În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu”, a detaliat acesta.

Președintele a reamintit că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

Apoi, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, Donald Tusk a susținut în martie 2020, la București, discursul de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

Continue Reading

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.11 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA12 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA12 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending