Connect with us

NATO

“Carpathian Vipers”: Patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost dislocate în Lituania pentru misiuni de poliție aeriană NATO în țările baltice

Published

on

© Daniel Petrescu/ Facebook

Detaşamentul “Carpathian Vipers” al Forţelor Aeriene Române va participa, în perioada aprilie – iulie, la misiuni aliate de Poliţie Aeriană Întărită în Ţările Baltice.

“Urez succes detaşamentului ‘Carpathian Vipers’ al Forţelor Aeriene, care, în perioada aprilie – iulie, va participa la misiuni aliate de Poliţie Aeriană Întărită în Ţările Baltice. Cele patru avioane româneşti de luptă multirol F-16, dislocate astăzi în Lituania, vor contribui, alături de capabilităţi aeriene portugheze, la protejarea integrităţii spaţiului aerian din regiune, prin asigurarea avertizării timpurii şi a intervenţiei pentru clarificarea situaţiei de zbor. De asemenea, pe durata misiunii, detaşamentele vor fi angajate în exerciţii comune cu structuri aliate şi partenere”, a scris şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, marţi, pe pagina sa de Facebook.

Serviciul NATO de Poliţie Aeriană este parte a efortului comun pentru apărare colectivă.

După prezenţa din 2007, Armata României contribuie din nou la asigurarea acestui serviciu în Ţările Baltice, precizează generalul Petrescu.

“Implicarea susţinută a instituţiei apărării naţionale şi în acest demers operaţional aliat demonstrează determinarea României pentru aplicarea măsurilor de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic”, arată şeful SMAp.

Ministerul Apărării Naţionale informa, la începutul lunii martie, că un detaşament format din aproximativ 100 de militari şi patru aeronave F-16 Fighting Falcon aparţinând Forţelor Aeriene Române va participa la misiunea de Poliţie Aeriană Întărită în Ţările Baltice, în perioada aprilie – iulie.

Obiectivul principal al misiunii desfăşurate în spaţiul aerian al Lituaniei, Letoniei şi Estoniei este de a preveni încălcarea spaţiului aerian aliat şi de a oferi asistenţă aeronavelor militare şi civile în situaţii de urgenţă apărute în timpul zborului, preciza MApN.

Personalul care va fi dislocat în Lituania, la baza aeriană din Siauliai, provine majoritar din cadrul Escadrilei 53 Vânătoare “Warhawks” a Bazei 86 Aeriană “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă”.

Comandantul detaşamentului, care poartă simbolic denumirea de “Carpathian Vipers”, este comandorul Cosmin Vlad. Acesta este un pilot experimentat, face parte din echipa Statului Major al Forţelor Aeriene şi a reprezentat Forţele Aeriene în numeroase misiuni naţionale şi internaţionale.

Misiunea de Poliţie Aeriană Întărită în Ţările Baltice sub comandă NATO – Baltic Air Policing (BAP), ca parte a supravegherii militare a spaţiului aerian al statelor baltice, se desfăşoară pe baza unui sistem de rotaţie a sarcinilor efectuate de ţările aliate începând din 2004. În 2007, Forţele Aeriene Române au mai participat la această misiune cu patru aeronave MiG-21 LanceR ale Bazei 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© U.S. Department of State / Facebook

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, va merge săptămâna viitoare în Franţa unde se va întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a discuta în special despre sprijinul acordat Ucrainei, a anunţat miercuri Departamentul de Stat de la Washington.

Vizita are loc în plină intensificare a loviturilor ruseşti în Ucraina şi într-un moment în care Kievul le cere aliaţilor săi occidentali mai multe sisteme moderne de apărare aeriană Patriot, scrie AFP, potrivit Agerpres.

De partea americană, ajutoare militare de zeci de miliarde de dolari pentru Ucraina sunt blocate în prezent de opoziţia republicană din Congres.

“La Paris, secretarul de stat se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, pentru a discuta despre sprijinul acordat Ucrainei şi pentru a preveni escaladarea conflictului din Fâşia Gaza”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Aceasta va fi o rară vizită la Paris a secretarului de stat american, un vorbitor perfect de franceză, care nu a mai fost acolo de aproape doi ani.

Preşedintele francez, la rândul său, a efectuat o vizită de stat la Washington în decembrie 2022.

După Paris, Blinken se va afla miercuri și joi la Bruxelles pentru a participa la o reuniune a miniștrilor de externe din țările NATO cu ocazia celei de-a 75-a aniversări de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, pe 4 aprilie, a adăugat Miller.

Reuniunea urmează să pregătească summitul liderilor celor 32 de state euro-atlantice de la Washington, din perioada 9-11 iulie.

Antony Blinken va participa, de asemenea, la un Consiliu SUA-UE pentru comerţ şi tehnologie la Louvain, în Belgia.

Continue Reading

NATO

NATO poate disloca în România Forța de reacție rapidă dacă va fi cazul, anunță Parlamentul după aprobarea din partea președintelui Klaus Iohannis

Published

on

© XVIII Airborne Corps/ Twitter

Plenul reunit al Parlamentului a luat act, în şedinţa de marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Legislativul este informat că Forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.

“Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului, potrivit Agerpres.

Potrivit documentului citat, “în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

“În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.

Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, “pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.

“În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Forţa NATO de reacţie rapidă, denumită ”Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat” (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost constituită în anul 2014 după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a fost desfăşurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianţei după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022.

Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este activată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe – VJTF -, condus în 2022 de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie 2022, în România.

În 2024, Forța de reacție rapidă a NATO este condusă de Marea Britanie, care conduce și Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO după Războiul Rece, în care 90.000 de soldați vor consolida apărarea Europei, punând în aplicare noile planuri de apărare regională.

Cel mai important exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece – Steadfast Defender 24 – va avea o componentă care se va desfășura și în România, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, în luna februarie, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro acordat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Țările baltice sunt “lideri în NATO” privind bugetele apărării și sprijinirea Ucrainei, afirmă Blinken la 20 de ani de la aderarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei la Alianță

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a lăudat țările baltice pentru bugetele lor de apărare și pentru sprijinul acordat Ucrainei, numindu-le “lideri în NATO” în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Departamentul de Stat cu miniștrii de externe din Lituania, Letonia și Estonia, menită să marcheze împlinirea a 20 de ani de la aderarea celor trei țări la Alianța Nord-Atlantică.

“Acești trei aliați au fost lideri în NATO, contribuind în mod semnificativ la bugetele lor de apărare, fiind lideri în NATO și, de asemenea, lideri în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina într-un moment în care acest sprijin este absolut vital”, a declarat Blinken înainte de întâlnirea de la Washington, relatează presa din republicile baltice.

“Și cred că este o recunoaștere din partea tuturor celor trei țări, precum și a Statelor Unite, a mizelor care există atunci când vine vorba de sprijinul nostru pentru Ucraina”, a mai spus el, marcând aniversarea a două decenii de la aderare a celor trei țări după ce președintele Joe Biden a făcut același lucru în urmă cu două săptămâni în cazul Poloniei, primindu-i la Casa Albă pe președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk la 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.

 

Țările baltice plănuiesc să își majoreze cheltuielile militare la 3% din PIB anul viitor și se numără, de asemenea, printre cei mai mari susținători materiali ai Ucrainei în ceea ce privește ponderea bugetelor lor alocate în acest scop.

Potrivit raportului anual al NATO, în 2023, un număr de 11 state membre ale NATO au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,24% din PIB) au fost detronate de Polonia, cu un procent de 3,92% din PIB reprezentând cheltuieli ale bugetului pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

În replică, ministrul de externe leton Krišjānis Kariņš a declarat că “suntem profund uniți în ceea ce privește valorile noastre fundamentale – libertate, democrație, statul de drept”.

“Și vedem că valorile noastre fundamentale, pe care societățile noastre le împărtășesc, sunt direct contestate în întreaga lume. În special în regiunea noastră, este vorba de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – intrăm în al treilea an – și depinde de noi, cu eforturile noastre combinate, cu eforturile combinate ale NATO, să ne opunem acestui lucru și nu doar să spunem “Acest lucru este rău”, ci să ne asigurăm că acest rău nu are șansa de a se răspândi”, a continuat el.

La întâlnirea cu Blinken, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a mulțumit SUA pentru prezența militară în regiune, afirmând că “legătura transatlantică este un factor-cheie în asigurarea securității europene și a unei ordini internaționale bazate pe reguli”.

“Prezența pe termen lung a trupelor americane în Lituania și în regiune este cel mai puternic și de neînlocuit factor de descurajare. Suntem recunoscători pentru batalionul american desfășurat în Lituania și pentru investiția în dezvoltarea capacităților comune de apărare”, a declarat ministrul lituanian de externe, citat într-un comunicat de presă.

Miniștrii de externe baltici și omologul lor american au discutat despre “probleme de securitate regională, continuitatea asistenței acordate Ucrainei și obiectivele-cheie ale summitului NATO de la Washington”, se arată în comunicat.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, secretarul Blinken și miniștrii de externe din țările baltice au afirmat forța Alianței NATO și rolul acesteia în asigurarea securității și prosperității în Europa, menționând în special importanța securizării flancului estic al NATO.

Secretarul i-a felicitat, de asemenea, pe cei trei miniștri de externe cu ocazia celei de-a 20-a aniversări în cadrul Alianței.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL43 mins ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA2 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.2 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Siegfried Mureșan, vice-liderul grupului PPE: Susținem ca profiturile din activele înghețate ale rușilor să fie utilizate pentru ca ucrainenii să scoată agresorul din țară

CHINA4 hours ago

Mark Rutte a discutat cu Xi Jinping despre ”preocupările” UE potrivit cărora Beijingul ”pune obstacole nedrepte companiilor europene care doresc să facă afaceri” pe piața chineză

NATO4 hours ago

Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței

U.E.5 hours ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA21 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.22 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending