Ministerul Afacerilor Externe precizează, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro, că, potrivit informațiilor obținute de către reprezentanții misiunii diplomatice a României în Regatul Unit atât de la autoritățile britanice, cât și de la cetățeni români care au solicitat asistență consulară, începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până în prezent, autoritățile britanice de frontieră nu au permis intrarea în acest stat pentru un număr de aproximativ 150 de cetățeni români, pentru motive care priveau, în general, lipsa vizei de muncă sau nerespectarea măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19.

“Din totalul persoanelor cărora le-a fost refuzată intrarea, MAE menționează că Ambasada României la Londra a fost notificată de către 5 cetățeni români sau/și familiile acestora cu privire la plasarea acestora în centre de imigrări de către autoritățile britanice, până la identificarea unei soluții de revenire în România. MAE precizează că, în prezent, niciuna dintre persoanele în cauză nu se mai regăsește în centrele de imigrări britanice“, informează MAE în răspunsul citat.

Poziția MAE a fost solicitată în urma unui articol publicat de Politico Europe la data de 6 mai și care relata că au apărut 30 de cazuri în care cetățeni germani, greci, italieni, români și spanioli au fost reținuți de autoritățile britanice.

Totodată, cu privire la situația a 80 de cetățeni români din totalul de 150 cărora autoritățile britanice nu le-au permis intrarea în acest stat, MAE menționează că reprezentanții misiunii diplomatice s-au autosesizat, în luna martie a.c., cu privire la refuzul permiterii accesului pe teritoriul britanic, la punctul de trecere a frontierei Dover, a două autovehicule care transportau cetățenii români pentru muncă sezonieră, fără a deține vizele necesare sau dreptul de muncă conform EU Settlement Scheme. 

MAE subliniază că în toate cazurile semnalate sau în care misiunea diplomatică s-a autosesizat, reprezentanții acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgență și de permanență, pe lângă autoritățile britanice competente, pentru a obține informații referitoare la motivele pentru care cetățenilor români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Regatului Unit, acordând totodată asistența consulară necesară, conform competențelor legale.

De asemenea, MAE precizează că în dialogul cu reprezentanții ambasadei, autoritățile britanice au invocat dispozițiile legale privind protecția datelor cu caracter personal și au subliniat că, în astfel de cazuri, informarea misiunii diplomatice cu privire la situația cetățenilor români poate fi efectuată numai în baza acordului prealabil al persoanelor în cauză, prin completarea și semnarea unei declarații în acest sens. Cu toate acestea, autoritățile britanice au comunicat că refuzul permiterii intrării s-a datorat, în marea majoritate a cazurilor, lipsei documentelor necesare, solicitate atât în contextul legislației aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2021 (spre exemplu, viza de muncă pentru persoanele care se deplasează în scop lucrativ), cât și în contextul măsurilor adoptate pe fondul situației generate de pandemia de COVID-19 (prezentarea unui test negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2).

Totodată, pe fondul semnalărilor privind nepermiterea intrării în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și urmare demersurilor ambasadei, la data de 3 februarie a.c., a avut loc o întâlnire în format online, la care au participat reprezentanții misiunii diplomatice române și ai Poliției britanice de Frontieră. Scopul acestei întâlniri a fost clarificarea cazurilor aflate în atenția misiunii diplomatice, a procedurii pe baza căreia se adoptă deciziile de refuz al intrării, precum şi a procedurii de contestare a măsurilor anterioare de nepermitere a accesului în Regatul Unit. De asemenea, în continuarea tuturor demersurilor întreprinse, Ambasada României la Londra participă în mod constant la consultări cu reprezentanții misiunilor diplomatice ale altor state membre UE acreditate la Londra, pentru o mai bună coordonare cu privire la demersurile care pot fi întreprinse în astfel de situații.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin intermediul Secției Consulare, al Biroului Atașatului pentru afaceri interne și al Biroului Atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale, are în atenție prioritară asigurarea respectării drepturilor cetățenilor români rezidenți sau care călătoresc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în special în contextul încheierii perioadei de tranziție a ieșirii acestui stat din Uniunea Europeană, intrării în vigoare a reglementărilor privind imigrația, la data de 1 ianuarie 2021, precum și a finalizării, la data de 30 iunie 2021, a perioadei de grație pentru înregistrarea în EU Settlement Scheme. În același timp, Ambasada României la Londra menține în atenție evoluțiile în acest domeniu, continuă dialogul cu autoritățile britanice și este pregătită să acorde, în continuare, asistența consulară necesară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a legislației britanice și a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: +44 20 76027328; +44 20 7602 9833​; +44 20 7603 6694​;+44 20 76025193; +44 20 7603 0572; +44 20 7602 2065, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României la Londra: +44 7738716335.

MAE folosește acest prilej pentru a reitera recomandarea adresată cetățenilor români de a se informa, în prealabil, anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prin consultarea informațiilor privind condițiile de călătorie în acest stat, disponibile pe pagina de internet a MAE, secțiunea Brexit: http://www.mae.ro/brexit și secțiunea Atenționări călătorie COVID-19: http://www.mae.ro/node/51935.

Într-o convorbire telefonică, miercuri, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele american Joe Biden  i-a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra, informează un comunicat al Casei Albe.

Șeful de la Casa Albă a condamnat atacurile cu rachete lansate de Hamas și de alte grupări teroriste, inclusiv împotriva Ierusalimului și a Tel Avivului.

El a transmis sprijinul său de neclintit pentru securitatea Israelului și pentru dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a-și apăra poporul, protejând în același timp civilii. A transmis, de asemenea, încurajarea Statelor Unite pentru o cale spre restabilirea unui nivel durabil de liniște.

El și-a împărtășit convingerea că Ierusalimul, un oraș atât de important pentru credincioșii din întreaga lume, trebuie să fie un loc al păcii.

Totodată, l-a informat pe prim-ministru cu privire la implicarea diplomatică a Statelor Unite cu țările din regiune, inclusiv cu Egiptul, Iordania și Qatar, precum și cu oficialii palestinieni.

Cei doi lideri au convenit să mențină consultările strânse între echipele lor, care au inclus implicarea consecventă a miniștrilor de externe, miniștrilor apărării, șefilor apărării și consilierilor de securitate națională, și să păstreze legătura personal în zilele următoare.

Tensiunile și violențele dintre israelieni și palestinieni s-au intensificat după ce militanții celor din urmă au lansat rachete asupra Israelului luni seara, iar Israelul a răspuns lovind ținte în teritoriu. Au fost efectuate sute de atacuri aeriene și atacuri cu rachete.

Netanyahu a spus că guvernul își va folosi toată puterea pentru a proteja Israelul de dușmani din exterior și de cei care provoacă revolte în interior. Autoritatea Palestiniană a condamnat „agresiunea militară” a Israelului într-un tweet, spunând că „traumatizează o populație deja asediată de 2 milioane de oameni”, relatează Digi24.

Miercuri, militanții din Gaza au declarat că au lansat 130 de rachete asupra Israelului după ce avioanele de luptă israeliene au distrus a doua cea mai mare clădire din orașul Gaza. Aceasta avea 17 etaje și găzduia numeroase instituții media, magazine și apartamente.

Ministerul sănătății din Gaza, condus de gruparea militantă Hamas, susține că peste 360 ​​de persoane au fost rănite acolo de la începerea conflictului, și că 65 au murit.

Aproape jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene care locuiesc în Marea Britanie sunt îngrijorați de perspectiva nerespectării drepturilor lor și se tem că nu vor mai fi trataţi la fel ca cetăţenii britanici în viitor, conform unui sondaj dat publicităţii joi, informează Agerpres.

Deşi majoritatea celor intervievaţi consideră că sunt trataţi identic cu cetăţenii britanici, 44% dintre aceştia nu sunt siguri că vor fi trataţi în mod egal în viitor, spune studiul realizat de Autoritatea Independentă de Monitorizare (IMA), o organizaţie specializată în protejarea drepturilor lor.

De asemenea, studiul indică și o lipsă de încredere în instituţii, exprimată de o minoritate semnificativă de cetăţeni europeni, a declarat Kathryn Chamberlain, directoarea generală a IMA.

Printre drepturile mai puţin cunoscute se numără şi recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale, de care doar 48% sunt conştienţi, iar unul din zece respondenţi (11%) intenţionează să părăsească Marea Britanie după 30 iunie 2021, la sfârşitul perioadei de graţie pentru înregistrare.

Cetăţenii UE îşi păstrează aceleaşi drepturi de a trăi, a munci şi a beneficia de securitate socială în Marea Britanie după Brexit dacă au locuit în această ţară înainte de 31 decembrie 2020 şi se înregistrează într-un program, „Schema de soluţionare a UE”, înainte de 30 iunie.

În decembrie anul trecut, Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial, ce vizează garantarea unei serii de drepturi pentru cetățenii europeni și britanici, făcând trimitere la cetățenii europeni care lucrează, călătoresc sau se mută în Regatul Unit, precum și la cetățenii britanici care lucrează, călătoresc sau se mută într-un stat membru UE după data de 1 ianuarie 2021.

Studiul a fost realizat online, pe un eşantion de aproximativ 3.000 de persoane din 27 de ţări.