Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, prima după cea din 2011 privind Parteneriatul Strategic, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis drept miză a discuțiilor în cadrul celei de-a doua vizite pe care a efectuat-o la Casa Albă în actualul mandat, tema eliminării vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în SUA și-a făcut loc deopotrivă în documentul comun adoptat și în declarațiile celor doi lideri.

Întrebat în Biroul Oval dacă sprijină includerea României în programul Visa Waiver, Donald Trump a răspuns: ”Este o chestiune la care ne gândim“, a spus preşedintele american cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în SUA”.

Ulterior, Declarația Comună a stipulat în paragraful final că ”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA”.

Mai mult decât atât, în comunicatul de presă dat publicității de Casa Albă pentru a marca vizita președintelui României la Washington este precizat că ”președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre cele două țări prin sprijinirea eforturilor României de a deveni eligibilă în programul Visa Waiver, în concordanță cu rigorile legilor SUA”.

La conferința de presă care a organizat-o la Ambasada României la Washington după întâlnirea cu Donald Trump, președintele Klaus Iohannis a spus că omologul său american ”este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte”.

Anterior vizitei în Statele Unite, șeful statului și-a anunțat ca obiectiv aducerea în discuție a acestui subiect. ”Aici lucrurile trebuie să miște un pic”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu o săptămână.

La precedenta sa vizită la Washington, în perioada 5-9 iunie 2017, președintele Iohannis a avut o serie de întâlniri cu senatori și cu membri ai Camerei Reprezentanților din SUA cu care a discutat includerea României în programul Visa Waiver, în condițiile în care o decizie în acest sens trebuie luată de Congresul Statelor Unite.

În plus, la finalul anului trecut, Comisia Europeană și-a reluat mesajul de sprijin pentru România și celelalte țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver în vederea realizării reciprocității depline în materie de vize cu SUA. În prezent, cetățenii din cinci țări membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România) au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul american în condițiile în care între SUA și UE funcționează principiul reciprocității eliminării vizelor.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

Declarația Comună adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. 

Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

”Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele american Donald Trump a anunţat într-o postare pe Twitter că şi-a amânat vizita programată în Danemarca la începutul lunii septembrie după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris Trump marţi seară pe Twitter.

Denmark is a very special country with incredible people, but based on Prime Minister Mette Frederiksen’s comments, that she would have no interest in discussing the purchase of Greenland, I will be postponing our meeting scheduled in two weeks for another time….

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 20, 2019

….The Prime Minister was able to save a great deal of expense and effort for both the United States and Denmark by being so direct. I thank her for that and look forward to rescheduling sometime in the future!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 20, 2019

”Primul-ministru a scutit o grămadă de cheltuială şi efort din partea ambelor ţări exprimându-se atât de direct în această chestiune. Îi mulţumesc pentru asta şi aştept cu nerăbdare să programez o altă vizită în viitorul apropiat”, a mai spus Trump.

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.