Connect with us

SUA

Casa Albă anunță că ajutorul pe care îl oferea Ucrainei ”a încetat complet” din cauza lipsei unui acord în Congresul SUA pentru a continua sprijinul

Published

on

© The White House/ Flickr

Casa Albă a anunțat joi că asistența americană acordată Ucrainei pentru a stăvili invazia rusă a ”încetat complet” din cauza lipsei unui acord în Congres pentru a continua acest sprijin destinat Kievului, anunță EFE și Reuters, citate de Agerpres.

”Asistenţa pe care le-o ofeream a încetat acum”, a declarat într-o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Consiliului Securităţii Naţionale al Casei Albe, John Kirby.

Congresul american s-a împotmolit în a aproba cererea președintelui american de suplimentare a bugetului, deoarece legislatorii se întrec în a lega  această cerere de un acord privind securitatea frontierelor SUA.

Pachetul suplimentar conține un ajutor de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, mai mult de 14 miliarde de dolari pentru Israel, precum și fonduri pentru Taiwan.

Mai mult, administrația Biden a încercat să convingă publicul american să cheltuiască mai mulți bani pentru Ucraina, subliniind beneficiile pentru producătorii americani și pentru piața muncii, dublând acest demers cu reiterarea avertismentelor de către liderul american Joe Biden.

Acest gest a fost reluat joi și de Kirby, care a profitat de conferința de presă pentru a-i îndemna încă o dată pe republicani să aprobe ajutorul pentru Ucraina, în special după ce serviciile de informaţii americane au concluzionat că Rusia a folosit rachete balistice nord-coreene în unele dintre ultimele sale atacuri împotriva Ucrainei.

”Atacurile pe care le desfăşoară ruşii sunt în creştere. Iar acum folosesc rachete balistice nord-coreene pentru a efectua aceste atacuri”, a afirmat Kirby.

Citiți și: SUA, UE, România, Ucraina și alte peste 40 de țări condamnă ”în cei mai fermi termeni posibili” transferul de arme între Coreea de Nord și Rusia pentru a întreține războiul din Ucraina

Accesul la cantități uriașe de muniție este vital în războiul crâncen de-a lungul a sute de kilometri de tranșee în estul și sudul Ucrainei și există îngrijorări că Ucraina nu va putea să țină linia dacă nu va primi mult mai mult sprijin din partea Occidentului. Doar că acesta este furnizat într-un ritm redus, deși Kievul va primi o gură de oxigen din partea Londrei, care va anunța prin premierul Rishi Sunak un nou sprijin militar în valoare de 2,5 miliarde de lire sterline și care va semna alături de Volodimir Zelenski un”nou acord de securitate istoric”, după ce acesta din urmă a obținut promisiuni în acest domeniu din partea țărilor baltice, în urma unui turneu-fulger în zonă.

Situația pare fără ieșire și pentru că ajutorul UE destinat Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro care ar ajuta Kievul să reziste din punct de vedere macrofinanciar este încă blocat ca urmare a veto-ului exprimat de premierul ungar Viktor Orban, în vreme ce Congresul SUA este în continuare împărțit cu privire la trimiterea de ajutor militar suplimentar în Ucraina.

Politico Europe relatează că prim-ministrul de la Budapesta pare dispus să-și reconsidere poziția, cu o condiție: ca sprijinul pentru Ucraina să fie supus anual votului unanim al liderilor, și nu o dată la patru ani. 

Mecanismul pentru Ucraina  urmează să fie discutat de liderii UE la summitul care va avea loc la începutul lunii februarie, reuniune pe agenda căreia se află și consolidarea posturii militare a UE prin creșterea producției interne de arme și muniții finanțată printr-un fond uriaș de 100 de miliarde de euro, fapt benefic și pentru Kiev. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

În încercarea de a consolida cooperarea transatlantică în ceea ce privește problemele globale de importanță majoră, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană au încheiat vineri discuții la nivel înalt privind China și Indo-Pacificul. Declarația comună publicată de subsecretarul de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland și de secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă,  Stefano Sannino, a evidențiat o serie de subiecte, de la menținerea dialogului diplomatic cu China până la securitatea maritimă și preocupările legate de drepturile omului.

Cea de-a șasea reuniune la nivel înalt a Dialogului SUA-UE privind China și cea de-a cincea reuniune a Consultărilor la nivel înalt SUA-UE privind Indo-Pacificul, care au avut loc în perioada 7-8 februarie 2024, au subliniat angajamentul comun al celor două entități de a aborda provocările presante din regiune.

Gestionarea responsabilă a concurenței cu China

În timpul discuțiilor, subsecretarul Nuland și secretarul general Sannino au subliniat importanța menținerii unor canale deschise de comunicare cu China pentru a gestiona în mod responsabil concurența. Aceștia au subliniat semnificația recentelor schimburi la nivel înalt și și-au reafirmat angajamentul de a colabora cu China în domenii de interes comun, abordând în același timp divergențele.

Contracararea agresivității Rusiei și asigurarea echității economice

Ambele părți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la entitățile care sprijină industria de apărare a Rusiei prin eludarea sancțiunilor, în special pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au afirmat necesitatea unei alinieri transatlantice pentru a exercita presiuni asupra Chinei să joace un rol pozitiv în ceea ce privește încheierea conflictului din Ucraina.

Pe plan economic, SUA și UE au recunoscut necesitatea unor condiții de concurență echitabile pentru lucrătorii și companiile lor în relațiile cu China. Ambele părți și-au confirmat intenția de a continua să aplice strategia de reducere a riscurilor prin investiții în reziliența lor și prin reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice.

Preocupări legate de drepturile omului și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan

Încălcările drepturilor omului în China au fost un punct central al discuțiilor, ambele părți solicitând o mai mare sensibilizare la nivel mondial și acțiuni decisive. Acestea au evidențiat cazuri de detenție nejustificată și s-au angajat să contracareze tacticile de represiune transnațională ale Chinei.

Subliniind importanța păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan, SUA și UE au făcut apel la o rezolvare pașnică a chestiunilor din cealaltă parte a strâmtorii și și-au exprimat sprijinul pentru procesul democratic din Taiwan și pentru participarea internațională.

Cooperarea Indo-Pacific și securitatea maritimă

În ceea ce privește zona Indo-Pacific, ambele părți și-au reiterat sprijinul pentru un Indo-Pacific liber și deschis, punând accentul pe incluziune, prosperitate și statul de drept. Acestea au discutat despre eforturile în curs de desfășurare pentru a proteja securitatea maritimă și a susține drepturile de navigație, în special în zone precum Marea Roșie și Marea Chinei de Sud.

De asemenea, au fost evidențiate eforturile de îmbunătățire a conectivității regionale și a infrastructurii energetice curate, cu accent pe inițiative precum Parteneriatul pentru infrastructură și investiții globale (PGI) și Global Gateway al UE.

Angajamentul de a continua cooperarea

Subsecretarul Nuland și secretarul general Sannino și-au reafirmat angajamentul de a se coordona îndeaproape în ceea ce privește China și Indo-Pacificul, plănuind să organizeze următoarea rundă de discuții la Bruxelles în cursul acestui an.

Declarația comună reflectă efortul concertat al SUA și al UE de a aborda provocările comune din regiunea Indo-Pacific, subliniind în același timp importanța susținerii drepturilor omului și a promovării stabilității și prosperității.

Continue Reading

SUA

SUA vor impune „cea mai mare tranșă de sancțiuni” de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Iranul, vizat, de asemenea, pentru ajutorul militar oferit Moscovei

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Statele Unite intenționează să impună sancțiuni împotriva a peste 500 de entități implicate în războiul Rusiei din Ucraina, în contextul în care luptele continuă să se desfășoare la doi ani de la invazia Moscovei, a anunțat joi Departamentul Trezoreriei, informează AFP, preluat de Agerpres.

Acțiunea care va fi lansată vineri va lovi „Rusia, pe cei care o susțin și mașina sa de război”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Trezoreriei.

Oficialul a adăugat că aceste sancțiuni vor fi introduse atât de la Departamentul Trezoreriei, cât și de la Departamentul de Stat.

Aceasta va fi „cea mai mare tranșă unică de la începutul noii invazii a lui Putin în Ucraina”, a precizat Trezoreria, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin.

De când Rusia a invadat Ucraina vecină în februarie 2022, Washingtonul și aliații săi au impus o serie de sancțiuni, vizând veniturile și complexul militar industrial al Moscovei.

Printre eforturi s-a numărat un plafon de prețuri promulgat de Statele Unite și aliați, menit să taie veniturile Moscovei din exporturile de petrol și produse petroliere.

Pentru a reduce finanțarea războiului, asigurând în același timp aprovizionarea pieței globale, o coaliție care implică principalele economii ale G7, Uniunea Europeană și Australia stabilise un plafon de preț de 60 de dolari pe barilul de țiței rusesc.

Din cauza acestui plafon, Rusia a avut de ales între a vinde petrol la preț redus țărilor din coaliție sau a investi în construirea unui ecosistem alternativ.

În ultimele luni, coaliția a anunțat planuri de înăsprire a respectării plafonului de preț.

Noile sancțiuni care vor fi dezvăluite vineri survin după ce liderul opoziției de la Kremlin, Alexei Navalnîi, a murit săptămâna trecută într-o închisoare din Arctica.

Președintele SUA, Joe Biden, a reafirmat anterior planurile de sancțiuni, spunând că acestea vor fi „împotriva lui Putin, care este responsabil pentru moartea sa”.

Joi, Biden a declarat că s-a întâlnit în privat, în California, cu văduva și fiica lui Navalnîi.

El a declarat reporterilor, după întâlnirea cu Iulia și Dasha Navalnaya în San Francisco, că regretatul adversar al lui Putin a fost „un om cu un curaj incredibil”.

Autoritățile ruse au anunțat pe 16 februarie că Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit subit în arest.

De atunci, o serie de guverne europene au convocat, de asemenea, diplomați ruși.

Joi, guvernul american a marcat și el apropiata aniversare de doi ani de la invazia Rusiei, desecretizând acuzațiile împotriva unei serii de ruși bogați pentru a contribui la reducerea „fluxului de fonduri ilegale care alimentează” războiul Moscovei.

Procurorul general Merrick Garland a declarat că Departamentul de Justiție „este mai angajat ca niciodată” să taie aceste fonduri și să îi tragă la răspundere pe cei care continuă să permită războiul.

Casa Albă a declarat, de asemenea, că Washingtonul va impune în curând noi sancțiuni împotriva Iranului din cauza susținerii sale pentru invazia Rusiei.

„Ca răspuns la sprijinul continuu al Iranului pentru războiul brutal al Rusiei, vom impune sancțiuni suplimentare asupra Iranului în zilele următoare”, a declarat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby.

El a precizat că autoritățile sunt pregătite să meargă și mai departe dacă Iranul vinde rachete balistice Rusiei.

Forțele ucrainene duc lipsă de muniție în lupta cu trupele rusești invadatoare, finanțarea suplimentară pentru Kiev fiind blocată în Congresul american.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar și a Iranului: „Suntem gata să mergem mai departe dacă Iranul furnizează rachete balistice Rusiei”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite vor anunţa vineri noi sancţiuni împotriva Rusiei ce vizează peste 500 de entităţi legate de „susţinătorii săi şi maşina sa de război”, a declarat joi pentru AFP o purtătoarea de cuvânt a Departamentului Apărării, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Aceasta va fi cea mai mare tranşă de la începutul invadării Ucrainei de către Putin”, a spus ea, subliniind că aceste sancţiuni vor fi luate atât de Departamentul Trezoreriei, cât şi de Departamentul de Stat.

Casa Albă indicase în cursul zilei de joi că vineri vor fi anunţate sancţiuni „majore” împotriva Rusiei ca răspuns la moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dar şi pentru a marca doi ani de când a început invazia Ucrainei.

Administraţia Biden asigură în mod regulat Ucraina de sprijinul său, dar ajutorul militar de 60 de miliarde de dolari este blocat în prezent în Congres.

La rândul său, Regatul Unit a anunţat joi sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, ce vizează peste 50 de personalităţi şi companii, în special în sectoare ce permit armatei ruse să se aprovizioneze cu muniţie, rachete şi explozibili, precum şi „surse cheie de venit pentru Rusia”, cum ar fi comerţul cu metale, diamante şi resurse energetice. Londra a anunţat, de asemenea, noi livrări de rachete către Kiev.

De asemenea, Marea Britanie a anunțat miercuri sancțiuni și împotriva a șase persoane din conducerea coloniei penitenciare din Arctica, unde opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit săptămâna trecută.

În context, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat luni că țările membre UE vor aborda chestiunea impunerii unor noi sancțiuni contra Rusiei în contextul morții opozantului Aleksei Navalnîi.

Mai mult, SUA vor adopta „sancţiuni suplimentare” și împotriva Iranului din cauza sprijinului Teheranului pentru ofensiva militară rusă în Ucraina, a anunţat joi un purtător de cuvânt al Casei Albe.

„Vom adopta sancţiuni suplimentare împotriva Iranului în zilele următoare şi suntem gata să mergem mai departe dacă Iranul furnizează rachete balistice Rusiei. Deocamdată nu avem nicio confirmare a livrărilor de rachete din Iran către Rusia”, a declarat John Kirby presei.

Purtătorul de cuvânt a estimat însă că, potrivit SUA, Teheranul are intenţia de a face astfel de livrări. În acest caz, „răspunsul comunităţii internaţionale va fi rapid şi sever”, a dat el asigurări.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA7 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA7 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO7 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA19 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO7 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending