Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic sau mai relevant, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, care l-a primit joi la Pentagon pe ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, context în care demnitarul român a precizat că actuala prezență militară a SUA în Europa și în România ar trebui să reprezinte baza de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA în România.

România este un aliat neclintit al NATO și unul dintre statele din prima linie în timp ce Rusia își continuă invazia brutală și neprovocată a Ucrainei, a transmis Pentagonul într-un comunicat ce a urmat întâlnirii.

Austin a declarat că invazia Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității în regiune. Atacul asupra Ucrainei este, de asemenea, un atac asupra “principiilor fundamentale și a valorilor comune care ne fac pe toți mai siguri”, a spus el.

În urma invaziei rusești, România a făcut un pas înainte pentru a găzdui o prezență sporită a forțelor americane și NATO. “Am văzut la fața locului relația remarcabilă dintre cele două armate ale noastre atunci când am vizitat, am vizitat baza aeriană Mihail Kogălniceanu, iar sprijinul dumneavoastră generos a consolidat descurajarea de-a lungul flancului estic al NATO”, a spus secretarul apărării.

“De asemenea, suntem foarte recunoscători poporului român pentru că a primit peste 3 milioane de refugiați ucraineni și a contribuit la furnizarea de asistență umanitară”, a adăugat el.

La rândul său, Tîlvar a declarat că Rusia președintelui Vladimir Putin este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității europene, euro-atlantice și regionale. “Președintele Putin a sperat să ne divizeze, dar a eșuat”, a spus ministrul apărării. “Răspunsul nostru a fost ferm”.

Pe lângă invazia rusă, cei doi oficiali au discutat despre securitatea în zona Mării Negre și despre programul de modernizare a apărării României, aflat în desfășurare, context în care secretarul Austin a salutat angajamentul ferm al României de a cheltui 2,5% din produsul intern brut pentru apărare și investițiile sale continue în echipamente militare moderne, interoperabile cu cele ale NATO.

De asemenea, cei doi demnitari au discutat despre viitorul summit NATO care va avea loc la Vilnius, în Lituania, în luna iulie.

În baza deciziilor luate anul trecut, în condițiile invaziei armate a Rusiei, în Ucraina, Statele Unite și-au dublat inițial prezența militară în România, de la aproximativ 1.000 de soldați la 2.000

La începutul lunii februarie a anului trecut, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele Joe Biden a aprobat trimiterea a 3.000 de militari americani în Europa de Est, dintre care 1.000 în România, pentru a întări flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia, evocând obligația sacră a Statelor Unite conform articolului 5 din Tratatul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat. 

În iunie 2022, la începutul summitului NATO de la Madrid, Biden a anunțat că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se aflau până în februarie 2022 în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație.

“O altă dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de securitatea regiunii Mării Negre este prezența militară americană robustă în România, completată în 2022 cu echipa Brigăzii 2 de luptă a infanteriei din cadrul Comandamentului Diviziei 101 Aeropurtate. Așteptăm cu nerăbdare să găzduim Echipa Brigăzii 1 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate și elementele de comandă ale Diviziei 10 Munte”, a spus Tîlvăr, în acest context.

“În plus, având în vedere situația de securitate foarte complicată de astăzi în partea noastră de lume, dar cu mare impact asupra întregii stabilități euro-atlantice, evaluăm actuala amprentă a SUA în Europa și care ar trebui să reprezinte noua bază de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA în Europa și în România. Avem deja suficiente dovezi că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră“, a insistat ministrul român al apărării.

Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.

Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.

Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.

Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.

O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.

Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.

Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a discutat cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, despre acceptarea României în Programul Visa Waiver, care ”ar reprezenta o recunoaștere a statutului de partener strategic al SUA și ar reflecta solidaritatea care există între cetățenii noștri”.

Oficialul român a ”apreciat în mod deosebit deschiderea partenerilor americani pentru a avansa în acest dosar”, ocazie cu care i-a ”mulțumit ambasadoarei pentru sprijinul personal oferit în vederea includerii României în Programul Visa Waiver”.

”SUA este principalul partener strategic al României și un aliat deosebit de important pentru noi. În domeniul afacerilor interne, sub auspiciile Parteneriatului Strategic, România și SUA au relații bilaterale foarte bune și un dialog aprofundat, iar coordonarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile de aplicare a legii din SUA se derulează cu rezultate foarte bune”, a evidențiat ministrul de Interne.

Acesta a transmis și dorința țării noastre de a extinde această colaborare ”în domeniile care ne preocupă, deoarece coordonarea transatlantică, mai ales în actualul context internațional de securitate, este deosebit de importantă”.

Senatorii americani Richard Durbin, numărul doi în eşalonul conducerii democrate din Senatul SUA, şi Jeanne Shaheen, preşedintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului Statelor Unite, au introdus miercuri un proiect de lege care recomandă includerea României în Programul Visa Waiver.

Citiți și

Un proiect de lege depus în Senatul SUA recomandă ridicarea vizelor pentru români. Nicolae Ciucă: Vom continua să lucrăm pentru îndeplinirea criteriilor

Gestul a fost salutat de premierul României, Nicolae Ciucă, care a reiterat că Guvernul va continua să lucreze pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice privind accederea României la acest program.