Connect with us

INTERNAȚIONAL

Casa Albă anunță pozițiile cu care Donald Trump merge la summitul NATO și la cel cu Vladimir Putin. SUA nu mai vor să fie exploatate financiar de către aliați și nu vor recunoaște anexarea Crimeei

Published

on

La summitul NATO de la Bruxelles și la întrevederea pe care urmează să o aibă cu omologul rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump va transmite că Statele Unite nu sunt dispuse să fie exploatate financiar de către aliați și că Washington-ul nu va recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

FOTO: Flickr/NATO

Ceea ce va face preşedintele va fi să meargă la aceste întâlniri cu mentalitatea de a proteja poporul american, de a fi alături de partenerii şi aliaţii noştri – dar, aşa cum a mai spus de multe ori, America este considerată adesea puşculiţa lumii. Iar asta trebuie să înceteze“, a declarat marţi presei Hogan Gidley, purtător de cuvânt al Casei Albe, potrivit Agerpres.

Clarificările Casei Albe privind mesajul cu care Donald Trump va merge la summitul aliat exprimă menținerea unei poziții ferme pe care liderul american a avut-o încă din cursa electorală pentru alegerea sa ca președinte. Donald Trump a profitat inclusiv de întrevederea simbolică cu aliații europeni – din 25 mai 2017  cu ocazia inaugurării noului sediu al NATO, când i-a criticat pentru faptul că nu își sporesc contribuțiile financiare pentru apărarea colectivă.

Presa a speculat zilele trecute că liderul de la Casa Albă a trimis o scrisoare de avertismente către 9 țări aliate, inclusiv Germania, în care le solicită să își păstreze angajamentul de a-şi creşte cheltuielile militare

Urmăriți și Discurs dojenitor al lui Donald Trump la adresa aliaților din NATO: ”23 de state din cele 28 de țări membre încă nu plătesc. Doi la sută este un prag minim având în vedere cu ce ne confruntăm astăzi”. Reacțiile liderilor aliați (FOTO&VIDEO)

Statele NATO au decis în cadrul summitului din Țara Galilor din anul 2014 să pună capăt tăierilor bugetare în dimensiunea apărării și să reia creșterea cheltuielilor militare până la atingerea a 2% din PIB pentru Apărare, având ca orizont de timp anul 2024. Opt dintre cei 29 de membri NATO îşi vor respecta acest angajament în 2018 – Statele Unite, Regatul Unit, Grecia, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia şi România. Luna trecută, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat al patrulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare în țările europene și Canada.

Donald Trump nu va recunoaște anexarea Crimeei de către Rusia

În ceea ce privește primul summit al lui Donald Trump cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a reafirmat şi poziţia preşedintelui american înaintea summitului cu liderul de la Kremlin, din 16 iunie.

Nu recunoaştem deloc încercările Rusiei de a anexa Crimeea“, a spus Gidley, conform sursei menționate.

FOTO: en.kremlin.ru

Anterior, Sarah Huckabee Sanders, un alt purtător de cuvânt al Casei Albe, a precizat că Statele Unite nu recunosc anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, iar sancţiunile referitoare la intervenţia militară a Moscovei în Ucraina nu vor fi eliminate până când regiunea nu este restituită Kievului.

Preşedintele american sugerase vineri că recunoaşterea de către SUA a anexării peninsulei Crimeea și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea fi un subiect al întrevederii sale cu omologul său rus. Ulterior, Kremlinul a dezmințit acest fapt, precizând că peninsula Crimeea nu va constitui subiect de discuţie între Putin și Trump și subliniind că peninsula este „o parte inalienabilă a Rusiei”.

Donald Trump și Vladimir Putin vor participa pe 16 iulie, la Helsinki, la primul lor summit bilateral de la instalarea președintelui american în funcție. Reuniunea va avea loc la câteva zile după ce Donald Trump va participa la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, acolo unde liderii euro-atlantici sunt așteptați să agreeze noi măsuri pentru contracarea agresiunilor, inclusiv cea provenită dinspre Est prin anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit va distribui în sistemul public de sănătate aproximativ 6 milioane de teste rapide care pot diferenția între noul coronavirus și virusul gripal

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit va dota spitalele și faciliățile de îngrijire cu teste de 90 de minute care pot detecta noul coronavirus și virusul gripal  începând de săptămâna viitoare, a anunțat ministrul sănătății Matt Hancock, potrivit BBC

Potrivit guvernului britanic, testul cu tampon nazo-faringian  „la fața locului” și testele ADN vor ajuta la distincția dintre Covid-19 și alte boli sezoniere, un lucru „extrem de benefic” peste iarnă.

„Faptul că aceste teste pot detecta şi gripa, şi COVID-19 va fi extrem de util pe măsură ce se apropie iarna, astfel că pacienţii vor putea urma recomandările corecte pentru protecţia proprie şi a altora”, a explicat oficialul, citat de Agerpres

În prezent, o treime din teste durează mai mult de 24 de ore pentru procesare.

Anunțul vine în condițiile în care guvernul a amânat atingerea unui prag stabilit pentru luna iulie privind testarea în mod regulat a întregului personal din facilitățile de îngrijire și rezidenții acestora – o mișcare cheie pentru identificarea persoanelor asimptomatice.

Cu toate acesta, este puțin probabil ca obiectivul să fie atind până în septembrie, deoarece numărul truselod de testare a devenit mai limitat.

Guvernul a declarat că aproape jumătate de milion din noile teste rapide cu tampon nazo-faringian, numite LamPORE, vor fi disponibile începând de săptămâna viitoare în facilitățile de îngrijire pentru adulți și laboratoare, alte 5,8 milioane urmând a fi distribuite în lunile următoare.

În plus, mii de aparate de testare a ADN-ului, care au fost deja folosite în opt spitale londoneze și care pot analiza tampoanele nazale, vor fi distribuite în spitalele publice din septembrie.

Deși în prezent nu există date disponibile publicului cu privire la acuratețea noilor teste, Sir John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford, care a sfătuit guvernul în legătură cu testarea în timpul pandemiei, a asigurat că au aceeași „sensibilitate” ca testele actuale prelucrate în laborator.

Sistemul de sănătate britanic a fost intens solicitat în timpul vârfurilor epidemiei de coronavirus în urma căreia au murit 46.000 de oameni – al patrulea bilanţ ca gravitate din lume conform datelor actualizate de Reuters duminică.

Continue Reading

SUA

NASA: Prima misiune comercială SpaceX cu echipaj uman către Stația Spațială Internațională, încheiată cu succes: Este doar începutul!

Published

on

© NASA Twitter screenshot

Capsula SpaceX Dragon care îi transporta pe astronauții Doug Hurley și Bob Behnken în prima prima misiune comercială cu echipaj uman către Stația Spațială Internațională  a amerizat cu succes duminică, 2 august, în Golful Mexic, chiar la sud de Pensacola, pe coasta Golfului Florida, informează Space.com, preluat de Agerpres.

Evenimentul de ieri marchează prima aterizare pe apă la bordul unui vehicul spațial cu echipaj din SUA de la ultima ieșire în spațiu a unui modul de comandă Apollo-Soyuz în urmă cu 45 de ani.

Capsula lui Hurley și Behnken a atins apa la aproximativ 14:48 EDT (ora 19:48 BST; 18:48 GMT), după care o navă de recuperare s-a deplasat pentru a ridica vehiculul spațial și a-i extrage pe cei doi astronauți.

Barcile private care s-au apropiat de capsulă au fost somate să se îndepărteze de aceasta pe fondul îngrijorării cu privire la substanțele chimice periculoase care emană din sistemul de propulsie al capsulei.

„Bine ați venit acasă, Bob și Doug! Felicitări echipelor NASA și SpaceX pentru munca incredibilă care a făcut posibil acest zbor de testare”, a declarat administratorul NASA Jim Bridenstine. „Este o mărturie a ceea ce putem realiza atunci când lucrăm împreună pentru a realiza ceva ce odată credeam că este imposibil. Partenerii sunt esențiali pentru modul în care mergem mai departe ca niciodată și pentru a face următorii pași în misiuni îndrăznețe pe Lună și Marte”, a mai spus acesta, potrivit unui comunicat NASA.

SpaceX, compania spaţială privată a miliardarului Elon Musk, îi lansase pe cei doi pe orbită, sâmbătă, 30 mai, din Florida, într-o misiune care a marcat primul zbor spaţial al unor astronauţi americani de pe pământ american în aproape 10 ani.

O rachetă Falcon 9, aparţinând companiei SpaceX, s-a ridicat pe 30 mai, la ora 19:22 GMT (ora 22:22, ora României), de la Centrul Spaţial Kennedy, transportându-i pe orbită pe Doug Hurley şi Bob Behnken în capsula Crew Dragon.

Behnken și Hurley au participat la o serie de experimente științifice, ieșiri în spațiu și evenimente cu implicare publică pe parcursul a 62 de zile la bordul stației spațiale. În total, duo-ul de astronauți a petrecut 64 de zile pe orbită, a finalizat 1.024 de orbite în jurul Pământului și a călătorit 27.147.284 mile terestre, informează un comunicat NASA.

Astronauții au contribuit cu mai mult de 100 de ore la sprijinirea investigațiilor din laboratorul aflat pe orbită.

NASA a devenit primul client pentru serviciile de „taxi spaţial” oferite de SpaceX după ce agenţia a finanţat dezvoltarea şi testarea capsulei Crew Dragon prin intermediul Programului Commercial Crew, timp de 10 ani.

În 2014, NASA a oferit companiei lui Elon Musk un contract în valoare de 2,6 miliarde de dolari pentru a finaliza proiectul Crew Dragon şi pentru a desfăşura cel puţin 6 misiuni operative spre şi dinspre ISS folosind capsula Crew Dragon şi racheta Falcon 9.

„Azi a fost o mare victorie, dar este doar începutul”, a susţinut administratorul NASA, Jim Bridenstine într-o conferinţă de presă de după amerizare. „Intrăm într-o nouă eră a zborurilor spaţiale cu echipaj uman, în care NASA nu mai este singurul organism care achiziţionează, deţine şi operează toată tehnologia. Vom fi un client – un client dintre numeroşii clienţi pe o piaţă foarte robustă pentru transportul astronauţilor pe orbita terestră”, a mai susţinut el.

Misiunea comună NASA – Space X reprezintă o cotitură istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk şi fiind, de asemenea, pentru prima oară când NASA trimite în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private. Pentru Statele Unite reuşita acestei misiuni reprezintă un pas crucial pe drumul către independența de Rusia pentru accesarea Stației Spațiale şi un motiv de mândrie naţională.

Continue Reading

RUSIA

Nord Stream 2: Polonia amendează Gazprom cu 57 milioane de dolari din cauza lipsei de transparență privind lucrările de construcție a gazoductului

Published

on

© www.nord-stream2.com

Autoritatea de Concurenţă din Polonia (UOKiK) a anunţat luni că a amendat grupul rus Gazprom cu 57 milioane de dolari (213 milioane zloţi) din cauza lipsei de transparență privind lucrările la proiectul Nord Stream 2, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

UOKiK examinează proiectul de ani buni şi susține că societatea mixtă dintre Gazprom şi cele cinci companii europene subminează concurenţa.

„La începutul anului, am solicitat Gazprom să ne ofere contracte încheiate de filiala sa cu alte companii care finanțează construcția Nord Stream 2 … Compania nu a furnizat aceste informații”, a declarat șeful UOKiK într-un comunicat. „În opinia mea, este un act intenționat, al cărui obiectiv este de a obstrucționa procedura în curs”, a adăugat acesta.

De asemenea, în 2019 a amendat conglomeratul francez Engie cu 40 de milioane de euro pentru că nu a furnizat documente și informații referitoare la finanţarea proiectului gazoductului Nord Stream 2.

Polonia susţine că Nord Stream 2 este o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, avertizând că acest proiect va consolida şi mai mult poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa.

De altfel, gigantul energetic rus furnizează cea mai mare parte a gazului consumat în Polonia. Compania poloneză de stat de gaze PGNiG (PGN.WA) s-a plâns de multe ori că plătește mai mult decât alte state europene pentru gazul rusesc.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat la finele lunii decembrie că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa, după ce un important subcontractor şi-a suspendat lucrările ca reacţie la sancţiunile americane.

Preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie 2019 legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Astfel, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat în a doua jumătate a lunii decembrie suspendarea lucrărilor sale de instalare a conductelor de gaz. Factorii de decizie au amenințat să înghețe toate activele Allseas din SUA, să oprească toate tranzacțiile sale prin băncile americane și să retragă vizele tuturor angajaților, în cazul în care compania nu va înceta implicarea în Nord Stream 2.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Ca urmare, președintele rus Vladimir Putin anunța la finele lunii ianuarie că Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului. Este de așteptat ca Nord Stream 2 să devină operațională spre sfârșitul anului 2020. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending