Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2024

Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România

Published

on

© European Parliament

Seism politic în Europa fondatoare a Uniunii Europene cu fisuri compensate de Germania, Spania, Polonia și România. Alegerile europene din 2024, încheiate duminică noaptea cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere, câștigătoare în două dintre primele trei cele mai mari țări din UE – Franța și Italia și în top 2 în Germania, Olanda și Belgia.

La nivel european, Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii Europeni (S&D) își vor păstra statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului vor pune în scena politica de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii în care pro-europenii vor trebui să formeze un cordon sanitar în fața avansului extremei drepte

Câștigători și pierzătorii. Scurt sumar al tabloului

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează între 181 și 191 de mandate în Parlamentul European (cel puțin 10 mandate în plus față de acum cinci ani), reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei CDU-ului Ursulei von der Leyen în Germania, a popularilor în Spania, a coaliției centriste a lui Donald Tusk în Polonia și a marii coaliții PSD – PNL în România, unde liberalii afiliați la PPE sunt așteptați să câștige un număr similar de mandate ca în 2019. Va fi suficient pentru ca PPE să își adjudece poziția de președinte al Comisiei Europene și să dea tonul pentru celelalte poziții de leadership – președinte al Parlamentului European, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

Cu social-democrații într-un ușor recul, devansați de PPE în Germania și Spania, dar câștigători în România, și cu Renew Europe și Verzii europeni într-o substanțială cădere, ceilalți câștigători ai acestui scrutin european sunt forțele suveraniste, eurosceptice și de extremă-dreapta, câștigând alegerile în Franța (extrema-dreaptă), Italia (suveraniștii), Belgia (extrema-dreaptă), Austria (extrema-dreaptă, pentru prima dată), Ungaria (suveraniștii) și plasate pe locul al doilea în Germania (extrema-dreaptă), Polonia (suveraniștii), România (suveraniștii și extrema dreaptă), Olanda (extrema-dreaptă). 

Practic, țările de unde izvorăște forța propulsatoare a naționalismului, suveranismului și extremei-drepte au rămas Italia, Olanda și Ungaria și au devenit Franța, Belgia. Victoria Adunării Naționale a lui Marine Le Pen și Jordan Bardella în Franța cu aproximativ 30% din voturi transformă acest partid de extremă-dreapta în al doilea cel mai mare partid național din UE după Uniunea Creștin-Democrată din Germania care a dat Europei unite lideri precum Konrad Adenauer, Helmut Kohl și Angela Merkel. Deși câștigate de CDU, alegerile din Germania plasează formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania pe locul al doilea la nivel național și pe primul loc în fosta Germanie de Est.

Marii perdanți alegerilor europene sunt președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, care vor participa slăbiți politic la negocierile liderilor europeni privind posturile de conducere ale instituțiilor UE ce vor începe pe 17 iunie, la Bruxelles.

La ultimele alegerile europene din epoca prezidențială a lui Emmanuel Macron, extrema-dreaptă câștigă cu un scor dublu (32%) față de partidul Renaissance al liderului de la Eysee (16%), care a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri anticipate pentru 30 iunie și 7 iulie, care vor avea loc în pline negocieri pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE.

Coaliția Semafor SPD – Verzii și Liberalii, toate cele formațiuni clasându-se sub partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (1 și abia reușind să obțină, într-un scor agregat, procentul câștigătorilor de CDU/ CSU, care o susțin pe Ursula von der Leyen pentru șefia Comisiei Europene. De altfel, la primele alegeri europene după 20 de ani fără Angela Merkel la timonă, CDU revine pe primul loc în fruntea preferințelor electoratului german după înfrângerea în alegerile generale din 2021.

Aceste înfrângeri îi contabilizează în tabăra perdanților pe Renew Europe și pe Verzi și într-un ușor recul pe social-democrați (minus patru mandate), dar contrabalansat de scorurile bune ale social-democraților din Spania și Italia și de victoria social-democraților din România.

Un alt pierzător, dar parțial, este premierul maghiar Viktor Orban al cărui partid Fidesz a obținut cele mai multe mandate în noul Parlament European, dar în sumă egală cu ce au obținut forțele de opoziție pro-europene.

Cum va arăta configurația puterii în noul Parlament European

Pentru a doua oară, ca și în 2019, cele două mari partide europene – PPE (186) și S&D (135) – nu vor putea forma majoritatea pro-europeană fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 321 mandate din totalul celor 720 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 361 de eurodeputați.

A treia forță politică rămâne grupul centrist Renew Europe (79 de mandate) configurat în 2019 de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) și de Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron, dar aflat într-o vizibilă scădere (minus 23 de mandate), asemenea Verzilor (53), care nu mai vor mai fi a patra forță politică, ci a șasea. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.

Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

© European Parliament

O hartă interactivă realizată de Politico Europe și bazată pe rezultatele provizorii arată însă că formarea unei majorități pro-europene va fi un proces complicat. Majoritatea pro-europeană stabilă PPE – S&D – Renew Europe va fi una mai fragilă decât în 2019, fiind necesari Verzii pentru o majoritate mai solidă. Într-un Parlament cu 720 de mandate, majoritatea absolută înseamnă 361 de mandate.

O majoritate și mai solidă ar putea fi obținută prin cooptarea ECR, însă aceasta este o temă sensibilă pentru Renew Europe și S&D, care au atenționat-o pe Ursula von der Leyen, favorită la șefia Comisiei Europene, să nu bată palma cu suveraniștii și extrema dreaptă.

La fel ca în precedentele legislaturi, nu poate fi formată nicio majoritate pro-europeană fără PPE sau S&D, precum nici o altă majoritate anti-europeană.

© Politico Europe

La nivelul celor 27 de state de membre, rezultatele întregesc un peisaj politic perturbat de ”întâlnirea europenilor cu democrația”, scrutin organizat într-un climat de război al Rusiei împotriva Ucrainei, la porțile UE, cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic și ce dă startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional 2024-2029 pentru viitorul Uniunii Europene:

Care sunt rezultatele provizorii în cele 27 de țări membre ale UE în cadrul alegerilor desfășurate 

Austria – Extrema-dreaptă câștigă alegerile pentru prima dată

Partidul de extremă dreapta FPO s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică din Austria, marcând prima sa victorie într-un scrutin naţional. Cu 25,7%, FPO a devansat OVP-ul cancelarului Karl Nehammer, creditat cu 24,7%.

Austria trimite 20 de eurodeputați în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Belgia – Partidul flamand de extremă-dreapta, pe primul loc, în țara care deține președinția Consiliului UE. Premierul liberal De Croo își dă demisia

Belgia a organizat duminică trei tipuri de alegeri – federale, regionale și europene -, care riscă să-i aducă sfârșitul politic premierului liberal Alexander De Croo. El și-a anunțat duminică demisia după rezultatele slabe obţinute de formaţiunea sa la alegerile federale şi regionale din Belgia.

La alegerile europene, pe primul loc s-a clasat Vlaams Belang, un partid politic flamand, autodeclarat social-popular, catalogat drept extrema-dreaptă de către majoritatea, care a obținut 13,92% din voturi. 

Pe locul al doilea, cu 13,57% din sufragii, este clasat partidul Mouvement Reformateur al premierului De Croo, care ar urma să obțină 4 mandate în PE, la fel ca socialiștii.

În schimb, extrema dreaptă, cu trei mandate, și ultra-conservatorii, cu alte 3, obțin împreună cele mai multe mandate.

Belgia trimite în PE o delegație de 22 de europarlamentari.

Vedeți rezultate complete.

Bulgaria – PPE câștigă alegerile

Bulgaria a organizat duminică alegerile europene concomitent cu un scrutin legislativ anticipat.

Partidul populist de centru-dreapta GERB, al fostului premier Boiko Borisov, a câştigat alegerile generale din Bulgaria, al şaselea scrutin parlamentar anticipat din ultimii trei ani în această ţară balcanică, înaintea coaliţiei proeuropene şi reformiste PP-BD.

Potrivit rezultatelor parțiale, GERB a obținut 23% din voturi, urmat PP-BD cu 15,6%.

Bulgaria trimite 17 eurodeputați în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

CroațiaPPE câștigă alegerile

Cu 34,6% din sufragii, alegerile europene din Croația sunt câștigate de partidul de centru-dreapta al premierului Andrej Plenkovic, urmat de o coaliție social-democrată și liberală creditată cu 25,9% din voturi.

Croația trimite 12 eurodeputați în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

Cipru – PPE câștigă alegerile. Un independent, ales cu 19% din voturi

Cipru va trimite trei noi deputați și trei deputați în exercițiu în Parlamentul European la alegerile de duminică.

Cu mai mult de 75% din voturi numărate, Raliul Democrat (DISY) a obținut 24,78% din voturi, urmat de Partidul Progresist al Oamenilor care Muncesc (AKEL), din opoziția de stânga, cu 21.49%.  Cu toate acestea, cea mai mare surpriză a serii a fost candidatul independent Fidias Panagiotou, care va deveni unul dintre noii europarlamentari ciprioți, obținând 19,36% din voturi.

Cipru deține 6 mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

Cehia – Populiștii fostului premier liberal Babis câștigă alegerile

Mişcarea populistă de opoziţie ANO, condusă de fostul premier Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia cu 26,2% din voturi, urmată de alianţa guvernamentală SPOLU cu 22,3%.

Ţara central-europeană, care a aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi care a ales 21 de reprezentanţi în Parlamentul European, a înregistrat o prezenţă la vot de 36,6% la aceste alegeri, faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani.

Vedeți rezultate complete.

Danemarca – Verzii și social-democrații își împart victoria

În Danemarca, într-un peisaj politic foarte fragmentat, Partidul Popular Socialist ce aparține Verzilor Europeni este în frunte şi este în mod clar în creştere, cu 5,2 puncte procentuale faţă de 2019, cu 17,4%,

Partidul Social Democrat al premierului Mette Frederiksen, aflat în fruntea coaliţiei de guvernare, ar urma să scadă la 15,6%, urmat de liberali cu 14,7%. 

Danemarca trimite 15 europarlamentari în legislativul european.

Vedeți rezultate complete.

Estonia – Popularii europeni câștigă alegerile într-un scrutin echilibrat cu S&D și Renew Europe

În Estonia, partidul conservator naţionalist Patria (Isamaa) a obţinut 21,5%, urmat de social-democrații SDE cu 19,30% și de liberalii ER ai premierului Kaja Kallas cu 17,9%.

Estonia trimite în Parlamentul European 7 eurodeputați.

Vedeți rezultate complete.

Finlanda – PPE câștigă alegerile din republica scandinavă

Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând 24,8% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale.

Partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019.

Finlanda trimite în Parlamentul European 15 eurodeputați.

Vedeți rezultate complete.

Franța – Seism politic în Franța: La ultimele alegerile europene din epoca Macron, extrema-dreaptă câștigă, devenind al doilea cel mai mare partid național din UE. Macron convoacă alegeri anticipate

La ultimele alegeri europene din epoca prezidențială a președintelui francez Emmanuel Macron, formațiunea de extremă-dreapta Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din Franța, într-un seism politic care transformă facțiunea de extremă-dreapta în al doilea cel mai mare partid național din UE, după Uniunea Creștin-Democrată din Germania. Rezultatul l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să anunțe dizolvarea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului.

Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut între 31,36% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 14,6% din voturi (14 europarlamentari).

Franța deține 81 de mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

Germania – Cutremur prevenit: PPE câștigă alegerile prin CDU, partidul Ursulei von der Leyen, devansând extrema dreaptă, clasată pe locul al doilea în fața tuturor forțelor guvernamentale

La primele alegeri europene după 20 de ani fără Angela Merkel la timonă, Uniunea Creștin-Democrată a Ursulei von der Leyen, candidată la un nou mandat la șefia Comisiei Europene, a obținut în jur de 30%, urmând să revendice peste 30 de mandate din totalul de 96 care revin Germaniei. Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar urma să obțină 15,9% din voturi, o creștere de 5% față de 2019, devansând toate celelalte trei partide de la putere aflate în coaliția Semafor – social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Liberalii.

Social-democrații (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz ar urma să obțină aproximativ 14%, formațiunea social-democrată recunoscând o “înfrângere dură”, în timp ce AfD evocă un “rezultat istoric” după ce a devansat la vot toate formațiunile aflate la guvernare

Verzii sunt creditați cu 11,9%, iar Liberalii cu 5,2%.

Germania deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European – 96.

Vedeți rezultate complete.

Grecia – PPE câștigă din noul scrutinul european din Grecia

Partidul de dreapta al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie (ND), s-a clasat pe primul loc la alegerile europene din Grecia, cu 28,31% din sufragii, dar cu aproape cinci puncte procentuale mai puțin decât a obținut în 2019.

Şeful guvernului elen, reales cu majoritate absolută în urmă cu un an, îşi ratează însă obiectivul de a strânge 33% din voturi, aşa cum a insistat în campania electorală. Acesta era scorul înregistrat de partidul său Noua Democraţie (ND) în timpul ultimelor alegeri europene din 2019.

Partidul de stânga Syriza se află pe locul doi, cu 14,92% din voturi. În urma sa, partidul socialist Pasok a obţinut între 12,79% din voturi.

Grecia trimite 21 de eurodeputați în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

Ungaria – Partidul suveranistului Viktor Orban, victorie în declin

Partidul premierului naţionalist ungar Viktor Orban, care a descris alegerile europene ca fiind “istorice”, a ieşit duminică pe primul loc la scrutin, dar a înregistrat un declin net.

Fidesz a obţinut 44,3% din sufragii, comparativ cu un rezultat de 52,5% la alegerile anterioare din 2019. Deși își asigură zece mandate, cu trei mai puține ca acum cinci ani, aceasta ar putea fi cea mai slabă performanţă a lui Orban de la revenirea la conducerea ţării în 2010.

Acest recul este datorat ascensiunii mişcării TISZA, condusă de Peter Magyar, pe cale să câştige aproape 31% din voturi. Coaliția Democratica a ajuns pe locul al doilea cu 16,26%, iar Mișcarea liberală Momentum pe locul al treilea cu 9,92%.

21 este numărul de mandate de care beneficiază Ungaria în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

Irlanda – rezultatele finale se lasă așteptate

Irlanda a votat în acest final de săptămână atât pentru alegerile locale, cât și pentru alegerile europene și este singura țară din UE unde rezultatele nu sunt cunoscute până la ora publicării materialului.

Irlanda deține 14 mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultate complete.

Italia – A treia cea mai mare țară din UE, revendicată de suveraniștii premierului Meloni la alegerile europene

Partidul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, Fraţii Italiei (FdI), ar urma să se claseze pe primul loc în Italia la alegerile europene, cu 28,59% din voturi.

Partidul Democrat (PD), de centru-stânga, aflat în opoziţie, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 25,58%, iar Mişcarea 5 Stele (M5S), aflată în opoziţie, pe locul al treilea, cu 9,66%.

În cadrul alianţei de centru-dreapta aflate la guvernare, sondajul plasează Forza Italia (FI) a ministrului de externe Antonio Tajani cu 8,80%, aproape la egalitate cu Liga Nord a ministrului transporturilor Matteo Salvini cu 8,81%.

Italia trimite în Parlamentul European 76 de eurodeputați.

Vedeți rezultate complete.

Letonia – Forțele pro-europene liberale și centrist-conservatoare câștigă

În Letonia, partidul centrist-liberal Noua Unitate (JV) a obţinut 25,7% din voturi.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale din Letonia, Valdis Dombrovskis, actualul vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru comerţ, a fost reales în funcţia de europarlamentar JV.

A doua forţă în Letonia, cu 22,08%, este Alianţa Naţională (NA), naţionalist-conservatoare, cu o prezență la vot de 33,82%.

Lituania trimite în Parlamentul European 9 eurodeputați.

Vedeți rezultatele complete.

Lituania – Forțele pro-UE revendică victoria

În Lituania, partidul conservator Uniunea Patriei – Creştin-Democraţii lituanieni (TS-LKD) a obţinut 21,33% din voturi, urmat de social-democrați. Prezența la vot a fost de 28,35%.

Lituania trimite în Parlamentul European 11 eurodeputați.

Vedeți rezultatele complete.

Luxemburg – Rezultat echilibrat între principalele forțe politice pro-europene în cea mai mică țară fondatoare. Extrema-dreaptă intră în premieră în PE.

Alegerile europene din cea mai mică dintre țările fondatoare ale Uniunii Europene plaseasă partidul de centru-dreapta CVS al premierului Luc Frieden pe primul loc, cu 22,91% din voturi, urmat de social-democrații cu 21,72% din sufragii.

Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR) din Luxemburg, de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European după ce a obţinut aproape 12% din voturi la alegerile europene.

Luxemburg trimite 6 membri în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Malta – Socialiștii premierului Abela și popularii președintei PE, Roberta Metsola își împart mandatele

În cel mai mic membru al Uniunii Europene, Malta, Partidul Laburist, aflat la guvernare, și Partidul Naționalist al președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, își vor împărți mandatele după alegerile europene.

Laburiștii sunt creditați cu aproximativ 45% din voturi, iar Naționaliștii cu 42%.

Malta deține 6 mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Olanda – Alianța dintre laburiști și verzi înving la limită o extremă-dreapta în creștere

Alianţa Partidul Laburist Olandez şi Partidul Ecologist-Stânga s-a clasat pe primul loc în alegerile pentru Parlamentul European, conform rezultatelor finale provizorii.

Alianţa de stânga urmează să deţină opt din cele 31 de locuri ale ţării, cu un loc în scădere faţă de alegerile europene din 2019. Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, condus de Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea cu şase locuri. Partidul nu a reuşit să obţină niciun loc în 2019, dar i s-a alocat unul după Brexit.

Partidul premierului în exerciţiu Mark Rutte a reuşit să obţină trei-patru locuri în noul Parlament European.

Olanda deține 31 de mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Polonia – Coaliția pro-europeană a lui Donald Tusk câștigă cu un avans fragil în fața conservatorilor

Coaliţia Civică (KO) a premierului polonez Donald Tusk ar urma să câştige alegerile europene, dar la o distanță foarte scurtă de naționaliștii-conservatori de la Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare în perioada 2015 – 2023.

Potrivit rezultatelor provizorii, KO obține 37.06% din voturi, urmată de PiS cu 36,12%, și de Confederația cu 12.8%.

Polonia trimite 53 de eurodeputați în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Portugalia – S&D obține victoria la limită sau o împarte cu PPE

Opoziţia socialistă a ieşit învingătoare la alegerile europene din Portugalia, devansând cu puţin coaliţia guvernamentală moderată de dreapta, care a câştigat la limită scrutinul legislativ anticipat din martie.

Socialiștii sunt creditați cu 32,1%, iar coaliția de dreapta cu 31,12%.

Portugalia deține 21 de mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

România – Alianța PSD-PNL/ PES-PPE a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE

Alianța electorală a coaliției de guvernare PSD-PNL a câștigat alegerile europene din România, conform exit-poll-ului prezentat la finalul închiderii urnelor de vot, urmată fiind de partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor și Alianța Dreapta Unită alcătuit din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei.

Prezența la vot, de 52,42%, reprezintă cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană, devansând prezența record de 51% de la alegerile europene din 2019.

Potrivit exit-poll-urilor și rezultatelor provizorii, marea coaliție PSD-PNL a obținut 53%, urmată de AUR cu 15% și ADU cu 11%.

România trimite 33 de europarlamentari în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Slovacia – Liberalii câștigă scrutinul în fața partidului premierului Fico, victima unei tentative de asasinat

Slovacia Progresistă, un partid de opoziție pro-european, a câștigat alegerile europene. În ciuda atacului armat din 15 mai asupra premierului și liderului Smer, Robert Fico, tema principală a campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European (PE) din ultimele săptămâni, principalul partid de guvernământ, Smer, nu a câștigat alegerile europarlamentare.

Potrivit rezultatelor neoficiale, câștigătorul alegerilor este Slovacia Progresistă, principala forță de opoziție, cu 27,81% din voturi. Smer a obținut 24,76 la sută din voturi, urmat de formațiunea neparlamentară de extremă dreapta Republika cu 12,53 la sută, partidul minor de guvernământ Hlas cu 7,18 la sută și de opoziția Mișcarea Creștin-Democrată (KDH) cu 7,14 la sută.

Slovacia deține 15 mandate în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Slovenia – PPE câștigă alegerile

Partidul Democrat din Slovenia (SDS) a câștigat alegerile, lăsând pe locul al doilea partidul premierului, Mișcarea pentru Libertate, în urmă, iar liderul SDS, Janez Janša, a cerut coaliției de guvernare să facă “aceeași considerație ca și Macron” și să convoace alegeri anticipate.

Aproximativ 30,82% dintre sloveni au votat pentru naționalistul SDS – care face parte din PPE – în timp ce partidul ecologist al lui Robert Golob a obținut 22,1%.

Slovenia trimite 9 eurodeputați în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.

Spania – A patra cea mai mare țară din UE, revendicată de PPE

Dreapta spaniolă a câştigat alegerile europene de duminică, devansând Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez, într-un scrutin marcat de o ascensiune a extremei drepte.

Potrivit rezultatelor oficiale, Partidul Popular (PP), principala formaţiune spaniolă de opoziţie, a câştigat 34,18% din voturi şi 22 de locuri în Parlamentul European, faţă de aproximativ 30,19% din voturi şi 20 de locuri pentru socialişti.

În 2019, alegerile europene au fost câştigate cu o marjă largă de socialişti (21 de locuri), înaintea PP (13 locuri).

Extrema dreaptă Vox şi-a îmbunătăţit scorul din 2019, câştigând şase locuri, faţă de patru în urmă cu cinci ani, şi 9,62% din voturi faţă de 6,21%.

Spania trimite în Parlamentul European 61 de eurodeputați.

Vedeți rezultatele complete.

Suedia – Social-democrații, pe primul loc, urmați de PPE

În Suedia, social-democrații aflați în opoziție au obținut 24,9% din voturi, urmat de moderații afiliați PPE ai premierului Ulf Kristersson, cu 17,5%.

Verzii au făcut un progres şi au câştigat 13,8% din voturi. Partidul de Stânga a ajuns la 10,9%, în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au scăzut la 13,2%.

21 de eurodeputați sunt alocați Suediei în Parlamentul European.

Vedeți rezultatele complete.


Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”

Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a precizat marți, în prima reacție publică după rezultatele alegerilor europene, că Uniunea Europeană va merge înainte, întrucât nu vorbim despre o schimbare radicală, iar în ceea ce privește ambițiile României, a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.

“A fost o decizie bună să fie aduse împreună alegerile locale cu alegerile europarlamentare”, a spus şeful statului, susținând “faptul că aceste alegeri au fost puse împreună, au dus la o participare de peste 50%”.

Întrebat cum vede rezultatele alegerilor europene în România și noua configurație a Parlamentului European, Klaus Iohannis a precizat că “nu putem vorbi de o schimbare radicală”.

“La Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puțin numărul de parlamentari, la alții s-a micșorat puțin. În esență, partidele numite de centru reprezintă în continuare grosul Parlamentului European, dar sigur, în funcție de specificul național, au apărut, de exemplu în cazul Franței, au apărut modificări semnificative, dar pentru Parlamentul European în ansamblu, nu putem să vorbim de o schimbare radicală. Sunt schimbări, sigur, care vor influența felul în care se votează, care vor influența lobby-ul în Parlament pentru anumite părți de legislație, dar sunt convins că Uniunea va merge înainte și Parlamentul European va fi un partener și o instituție care rămâne constructivă”, a spus președintele.

Întrebat ce poziție ar trebui să vizeze România în conducerea instituțiilor UE, șeful statului s-a referit la mandatul de comisar european din partea României, încadrându-l în responsabilitatea Guvernului.

“În executivul european fiecare stat membru are un membru care se numește comisar european. Acesta este stabilit de Guvern și atunci să lăsăm Guvernul să ajungă în faza în care nominalizează o persoană și după aceea, sigur, o să și negocieze poziția pe care această persoană poate să o ocupe. Deci e un pic devreme pentru a discuta aceste spețe, care oricum sunt ale, repet, ale Guvernului”, s-a poziționat președintele, la o zi după ce premierul Marcel Ciolacu a precizat că România dorește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.

 

Anterior alegerilor europene, liderul PSD declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.

Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut 48,67% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR 14,95%, Alianţa Dreapta Unită 8,63%, UDMR 6,53%, Partidul S.O.S. România 5,04% și candidatul independent Nicu Ștefănuță 3,05%, conform datelor provizorii furnizate, marți dimineață, de Biroul Electoral Central.

Până la rezultatele finale și redistribuirea procentelor care nu au obținut pragul, Alianța PSD – PNL va trimite în Parlamentul European 19 eurodeputați, AUR – 6, ADU – 3, UDMR – 2, Partidul S.O.S. – 2 , cel de-al 33-lea mandat revenindu-i independentului Nicu Ștefănuță.

Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Cel de-al șaselea grup politic vor fi Verzii Europeni, cu 53 de mandate, urmați de Stânga radicală, cu 36 de locuri. UUn număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.

Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.

© European Parliament

Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%

Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.

La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.

© European Parliament

Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).

Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).

România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%

România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.

În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene. 

Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.

Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.

Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Juncker o sfătuiește pe von der Leyen să nu extindă majoritatea către extrema-dreaptă: Coaliția pro-europeană este suficientă în a garanta un nou mandat

Published

on

© European Union, 2019

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că marja de 40 de locuri a coaliției pro-europene în noul Parlament European “va fi suficientă” pentru a garanta realegerea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al executivului european, relatează Politico Europe.

Într-un interviu acordat cotidianului italian La Stampa, Juncker a declarat că von der Leyen “nu trebuie să meargă să caute sprijinul eurodeputaților din partea Fraților din Italia sau chiar pe cel al Giorgiei Meloni în Consiliu”.

Majoritatea nu ar trebui să fie extinsă la partidele de extremă dreapta”, a spus el, după ce în timpul campaniei electorale a avertizat Partidul Popular European și pe Ursula von der Leyen împotriva “virajului către dreapta” suveranistă și extremistă.

Oricine se apropie prea mult de dreapta riscă să cadă pe fereastră”, afirma Juncker, acum două săptămâni.

Duminică noaptea, după primele estimări ale rezultatelor alegerilor, Ursula von der Leyen a revendicat victoria în alegerile pentru Parlamentul European după ce familia sa politică, Partidul Popular European, și-a reconfirmat și consolidat postura de cea mai puternică forță politică din hemiciclu, la o distanță considerabilă de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni. Ea a prezentat PPE-ul drept “ancora de stabilitate” și a promis că va construi un “bastion” împotriva extremelor.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități în favoarea lui von der Leyen sau a oricărui alt candidat. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.

În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis).


Citiți și

Charles Michel vrea să o excludă pe Ursula von der Leyen de la negocierile privind șefia instituțiilor UE, în încercarea de a-i zădărnici un al doilea mandat

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte determină Franța să recunoască victoria PPE


La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.51 mins ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA4 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE7 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE3 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA3 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending