Seism politic în Europa fondatoare a Uniunii Europene cu fisuri compensate de Germania, Spania, Polonia și România. Alegerile europene din 2024, încheiate duminică noaptea cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar care vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere, câștigătoare în două dintre primele trei cele mai mari țări din UE – Franța și Italia și în top 2 în Germania, Olanda și Belgia.
La nivel european, Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii Europeni (S&D) își vor păstra statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului vor pune în scena politică de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii în care pro-europenii vor trebui să formeze un cordon sanitar în fața avansului extremei drepte.
Câștigători și perdanții. Scurt sumar al tabloului
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 190 de mandate în Parlamentul European (cu 14 mandate în plus față de acum cinci ani), reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei CDU-ului Ursulei von der Leyen în Germania, a popularilor în Spania, a coaliției centriste a lui Donald Tusk în Polonia și a marii coaliții PSD – PNL în România, unde liberalii afiliați la PPE sunt așteptați să câștige un număr similar de mandate ca în 2019. Va fi suficient pentru ca PPE să își adjudece poziția de președinte al Comisiei Europene și să dea tonul pentru celelalte poziții de leadership – președinte al Parlamentului European, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
Cu social-democrații într-un ușor recul, devansați de PPE în Germania și Spania, dar câștigători în România, și cu Renew Europe și Verzii europeni într-o substanțială cădere, ceilalți câștigători ai acestui scrutin european sunt forțele suveraniste, eurosceptice și de extremă-dreapta, câștigând alegerile în Franța (extrema-dreaptă), Italia (suveraniștii), Belgia (extrema-dreaptă), Austria (extrema-dreaptă, pentru prima dată), Ungaria (suveraniștii) și plasate pe locul al doilea în Germania (extrema-dreaptă), Polonia (suveraniștii), România (suveraniștii și extrema dreaptă), Olanda (extrema-dreaptă).
Practic, țările de unde izvorăște forța propulsatoare a naționalismului, suveranismului și extremei-drepte au rămas Italia, Olanda și Ungaria și au devenit Franța, Belgia. Victoria Adunării Naționale a lui Marine Le Pen și Jordan Bardella în Franța cu aproximativ 30% din voturi transformă acest partid de extremă-dreapta în al doilea cel mai mare partid național din UE după Uniunea Creștin-Democrată din Germania care a dat Europei unite lideri precum Konrad Adenauer, Helmut Kohl și Angela Merkel. Deși câștigate de CDU, alegerile din Germania plasează formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania pe locul al doilea la nivel național și pe primul loc în fosta Germanie de Est.
Marii perdanți alegerilor europene sunt președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, care vor participa slăbiți politic la negocierile liderilor europeni privind posturile de conducere ale instituțiilor UE ce vor începe pe 17 iunie, la Bruxelles.
La ultimele alegerile europene din epoca prezidențială a lui Emmanuel Macron, extrema-dreaptă câștigă cu un scor dublu (32%) față de partidul Renaissance al liderului de la Eysee (16%), care a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri anticipate pentru 30 iunie și 7 iulie, care vor avea loc în pline negocieri pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE.
Coaliția Semafor SPD – Verzii și Liberalii, toate cele formațiuni clasându-se sub partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (1 și abia reușind să obțină, într-un scor agregat, procentul câștigătorilor de CDU/ CSU, care o susțin pe Ursula von der Leyen pentru șefia Comisiei Europene. De altfel, la primele alegeri europene după 20 de ani fără Angela Merkel la timonă, CDU revine pe primul loc în fruntea preferințelor electoratului german după înfrângerea în alegerile generale din 2021.
Aceste înfrângeri îi contabilizează în tabăra perdanților pe Renew Europe și pe Verzi și într-un ușor recul pe social-democrați (minus patru mandate), dar contrabalansat de scorurile bune ale social-democraților din Spania și Italia și de victoria social-democraților din România.
Un alt perdant, dar parțial, este premierul maghiar Viktor Orban al cărui partid Fidesz a obținut cele mai multe mandate în noul Parlament European, dar în sumă egală cu ce au obținut forțele de opoziție pro-europene.
Cum va arăta configurația puterii în noul Parlament European
Pentru a doua oară, ca și în 2019, cele două mari partide europene – PPE (190) și S&D (136) – nu vor putea forma majoritatea pro-europeană fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 326 mandate din totalul celor 720 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 361 de eurodeputați.
A treia forță politică rămâne grupul centrist Renew Europe (80 de mandate) configurat în 2019 de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) și de Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron, dar aflat într-o vizibilă scădere (minus 22 de mandate), asemenea Verzilor (52), care nu mai vor mai fi a patra forță politică, ci a șasea. Împreună cu Renew Europe, PPE și S&D vor avea 406 mandate, cu 45 peste pragul majorității.
Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 76 de mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 de mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.
Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 39 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 44 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.
O hartă interactivă realizată de Politico Europe și bazată pe rezultatele provizorii arată însă că formarea unei majorități pro-europene va fi un proces complicat. Majoritatea pro-europeană stabilă PPE – S&D – Renew Europe va fi una mai fragilă decât în 2019, fiind necesari Verzii pentru o majoritate mai solidă. Într-un Parlament cu 720 de mandate, majoritatea absolută înseamnă 361 de mandate.
O majoritate și mai solidă ar putea fi obținută prin cooptarea ECR, însă aceasta este o temă sensibilă pentru Renew Europe și S&D, care au atenționat-o pe Ursula von der Leyen, favorită la șefia Comisiei Europene, să nu bată palma cu suveraniștii și extrema dreaptă.
La fel ca în precedentele legislaturi, nu poate fi formată nicio majoritate pro-europeană fără PPE sau S&D, precum nici o altă majoritate anti-europeană.
La nivelul celor 27 de state de membre, rezultatele întregesc un peisaj politic perturbat de ”întâlnirea europenilor cu democrația”, scrutin organizat într-un climat de război al Rusiei împotriva Ucrainei, la porțile UE, cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic și ce dă startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional 2024-2029 pentru viitorul Uniunii Europene:
Care sunt rezultatele provizorii în cele 27 de țări membre ale UE în cadrul alegerilor desfășurate
Austria – Extrema-dreaptă câștigă alegerile pentru prima dată
Partidul de extremă dreapta FPO s-a clasat pe primul loc la alegerile europene de duminică din Austria, marcând prima sa victorie într-un scrutin naţional. Cu 25,7%, FPO a devansat OVP-ul cancelarului Karl Nehammer, creditat cu 24,7%.
Austria trimite 20 de eurodeputați în Parlamentul European.
Belgia – Partidul flamand de extremă-dreapta, pe primul loc, în țara care deține președinția Consiliului UE. Premierul liberal De Croo își dă demisia
Belgia a organizat duminică trei tipuri de alegeri – federale, regionale și europene -, care riscă să-i aducă sfârșitul politic premierului liberal Alexander De Croo. El și-a anunțat duminică demisia după rezultatele slabe obţinute de formaţiunea sa la alegerile federale şi regionale din Belgia.
La alegerile europene, pe primul loc s-a clasat Vlaams Belang, un partid politic flamand, autodeclarat social-popular, catalogat drept extrema-dreaptă de către majoritatea, care a obținut 13,92% din voturi.
Pe locul al doilea, cu 13,57% din sufragii, este clasat partidul Mouvement Reformateur al premierului De Croo, care ar urma să obțină 4 mandate în PE, la fel ca socialiștii.
În schimb, extrema dreaptă, cu trei mandate, și ultra-conservatorii, cu alte 3, obțin împreună cele mai multe mandate.
Belgia trimite în PE o delegație de 22 de europarlamentari.
Bulgaria – PPE câștigă alegerile
Bulgaria a organizat duminică alegerile europene concomitent cu un scrutin legislativ anticipat.
Partidul populist de centru-dreapta GERB, al fostului premier Boiko Borisov, a câştigat alegerile generale din Bulgaria, al şaselea scrutin parlamentar anticipat din ultimii trei ani în această ţară balcanică, înaintea coaliţiei proeuropene şi reformiste PP-BD.
Potrivit rezultatelor parțiale, GERB a obținut 23% din voturi, urmat PP-BD cu 15,6%.
Bulgaria trimite 17 eurodeputați în Parlamentul European.
Croația – PPE câștigă alegerile
Cu 34,6% din sufragii, alegerile europene din Croația sunt câștigate de partidul de centru-dreapta al premierului Andrej Plenkovic, urmat de o coaliție social-democrată și liberală creditată cu 25,9% din voturi.
Croația trimite 12 eurodeputați în Parlamentul European.
Cipru – PPE câștigă alegerile. Un independent, ales cu 19% din voturi
Cipru va trimite trei noi deputați și trei deputați în exercițiu în Parlamentul European la alegerile de duminică.
Cu mai mult de 75% din voturi numărate, Raliul Democrat (DISY) a obținut 24,78% din voturi, urmat de Partidul Progresist al Oamenilor care Muncesc (AKEL), din opoziția de stânga, cu 21.49%. Cu toate acestea, cea mai mare surpriză a serii a fost candidatul independent Fidias Panagiotou, care va deveni unul dintre noii europarlamentari ciprioți, obținând 19,36% din voturi.
Cipru deține 6 mandate în Parlamentul European.
Cehia – Populiștii fostului premier liberal Babis câștigă alegerile
Mişcarea populistă de opoziţie ANO, condusă de fostul premier Andrej Babis, a câştigat alegerile europarlamentare din Cehia cu 26,2% din voturi, urmată de alianţa guvernamentală SPOLU cu 22,3%.
Ţara central-europeană, care a aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi care a ales 21 de reprezentanţi în Parlamentul European, a înregistrat o prezenţă la vot de 36,6% la aceste alegeri, faţă de 28,7% în urmă cu cinci ani.
Danemarca – Verzii și social-democrații își împart victoria
În Danemarca, într-un peisaj politic foarte fragmentat, Partidul Popular Socialist ce aparține Verzilor Europeni este în frunte şi este în mod clar în creştere, cu 5,2 puncte procentuale faţă de 2019, cu 17,4%,
Partidul Social Democrat al premierului Mette Frederiksen, aflat în fruntea coaliţiei de guvernare, ar urma să scadă la 15,6%, urmat de liberali cu 14,7%.
Danemarca trimite 15 europarlamentari în legislativul european.
Estonia – Popularii europeni câștigă alegerile într-un scrutin echilibrat cu S&D și Renew Europe
În Estonia, partidul conservator naţionalist Patria (Isamaa) a obţinut 21,5%, urmat de social-democrații SDE cu 19,30% și de liberalii ER ai premierului Kaja Kallas cu 17,9%.
Estonia trimite în Parlamentul European 7 eurodeputați.
Finlanda – PPE câștigă alegerile din republica scandinavă
Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând 24,8% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale.
Partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019.
Finlanda trimite în Parlamentul European 15 eurodeputați.
Franța – Seism politic în Franța: La ultimele alegerile europene din epoca Macron, extrema-dreaptă câștigă, devenind al doilea cel mai mare partid național din UE. Macron convoacă alegeri anticipate
La ultimele alegeri europene din epoca prezidențială a președintelui francez Emmanuel Macron, formațiunea de extremă-dreapta Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a câștigat alegerile pentru Parlamentul European din Franța, într-un seism politic care transformă facțiunea de extremă-dreapta în al doilea cel mai mare partid național din UE, după Uniunea Creștin-Democrată din Germania. Rezultatul l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să anunțe dizolvarea Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului.
Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, a obţinut între 31,36% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene de duminică din Franţa, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 14,6% din voturi (14 europarlamentari).
Franța deține 81 de mandate în Parlamentul European.
Germania – Cutremur prevenit: PPE câștigă alegerile prin CDU, partidul Ursulei von der Leyen, devansând extrema dreaptă, clasată pe locul al doilea în fața tuturor forțelor guvernamentale
La primele alegeri europene după 20 de ani fără Angela Merkel la timonă, Uniunea Creștin-Democrată a Ursulei von der Leyen, candidată la un nou mandat la șefia Comisiei Europene, a obținut în jur de 30%, urmând să revendice peste 30 de mandate din totalul de 96 care revin Germaniei. Partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) ar urma să obțină 15,9% din voturi, o creștere de 5% față de 2019, devansând toate celelalte trei partide de la putere aflate în coaliția Semafor – social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Liberalii.
Social-democrații (SPD) ai cancelarului Olaf Scholz ar urma să obțină aproximativ 14%, formațiunea social-democrată recunoscând o “înfrângere dură”, în timp ce AfD evocă un “rezultat istoric” după ce a devansat la vot toate formațiunile aflate la guvernare
Verzii sunt creditați cu 11,9%, iar Liberalii cu 5,2%.
Germania deține cel mai mare număr de mandate în Parlamentul European – 96.
Grecia – PPE câștigă din noul scrutinul european din Grecia
Partidul de dreapta al premierului grec Kyriakos Mitsotakis, Noua Democraţie (ND), s-a clasat pe primul loc la alegerile europene din Grecia, cu 28,31% din sufragii, dar cu aproape cinci puncte procentuale mai puțin decât a obținut în 2019.
Şeful guvernului elen, reales cu majoritate absolută în urmă cu un an, îşi ratează însă obiectivul de a strânge 33% din voturi, aşa cum a insistat în campania electorală. Acesta era scorul înregistrat de partidul său Noua Democraţie (ND) în timpul ultimelor alegeri europene din 2019.
Partidul de stânga Syriza se află pe locul doi, cu 14,92% din voturi. În urma sa, partidul socialist Pasok a obţinut între 12,79% din voturi.
Grecia trimite 21 de eurodeputați în Parlamentul European.
Ungaria – Partidul suveranistului Viktor Orban, victorie în declin
Partidul premierului naţionalist ungar Viktor Orban, care a descris alegerile europene ca fiind “istorice”, a ieşit duminică pe primul loc la scrutin, dar a înregistrat un declin net.
Fidesz a obţinut 44,3% din sufragii, comparativ cu un rezultat de 52,5% la alegerile anterioare din 2019. Deși își asigură zece mandate, cu trei mai puține ca acum cinci ani, aceasta ar putea fi cea mai slabă performanţă a lui Orban de la revenirea la conducerea ţării în 2010.
Acest recul este datorat ascensiunii mişcării TISZA, condusă de Peter Magyar, pe cale să câştige aproape 31% din voturi. Coaliția Democratica a ajuns pe locul al doilea cu 16,26%, iar Mișcarea liberală Momentum pe locul al treilea cu 9,92%.
21 este numărul de mandate de care beneficiază Ungaria în Parlamentul European.
Irlanda – rezultatele finale se lasă așteptate
Irlanda a votat în acest final de săptămână atât pentru alegerile locale, cât și pentru alegerile europene și este singura țară din UE unde rezultatele nu sunt cunoscute până la ora publicării materialului.
Irlanda deține 14 mandate în Parlamentul European.
Italia – A treia cea mai mare țară din UE, revendicată de suveraniștii premierului Meloni la alegerile europene
Partidul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, Fraţii Italiei (FdI), ar urma să se claseze pe primul loc în Italia la alegerile europene, cu 28,59% din voturi.
Partidul Democrat (PD), de centru-stânga, aflat în opoziţie, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 25,58%, iar Mişcarea 5 Stele (M5S), aflată în opoziţie, pe locul al treilea, cu 9,66%.
În cadrul alianţei de centru-dreapta aflate la guvernare, sondajul plasează Forza Italia (FI) a ministrului de externe Antonio Tajani cu 8,80%, aproape la egalitate cu Liga Nord a ministrului transporturilor Matteo Salvini cu 8,81%.
Italia trimite în Parlamentul European 76 de eurodeputați.
Letonia – Forțele pro-europene liberale și centrist-conservatoare câștigă
În Letonia, partidul centrist-liberal Noua Unitate (JV) a obţinut 25,7% din voturi.
Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale din Letonia, Valdis Dombrovskis, actualul vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru comerţ, a fost reales în funcţia de europarlamentar JV.
A doua forţă în Letonia, cu 22,08%, este Alianţa Naţională (NA), naţionalist-conservatoare, cu o prezență la vot de 33,82%.
Lituania trimite în Parlamentul European 9 eurodeputați.
Lituania – Forțele pro-UE revendică victoria
În Lituania, partidul conservator Uniunea Patriei – Creştin-Democraţii lituanieni (TS-LKD) a obţinut 21,33% din voturi, urmat de social-democrați. Prezența la vot a fost de 28,35%.
Lituania trimite în Parlamentul European 11 eurodeputați.
Luxemburg – Rezultat echilibrat între principalele forțe politice pro-europene în cea mai mică țară fondatoare. Extrema-dreaptă intră în premieră în PE.
Alegerile europene din cea mai mică dintre țările fondatoare ale Uniunii Europene plaseasă partidul de centru-dreapta CVS al premierului Luc Frieden pe primul loc, cu 22,91% din voturi, urmat de social-democrații cu 21,72% din sufragii.
Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR) din Luxemburg, de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parlamentul European după ce a obţinut aproape 12% din voturi la alegerile europene.
Luxemburg trimite 6 membri în Parlamentul European.
Malta – Socialiștii premierului Abela și popularii președintei PE, Roberta Metsola își împart mandatele
În cel mai mic membru al Uniunii Europene, Malta, Partidul Laburist, aflat la guvernare, și Partidul Naționalist al președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, își vor împărți mandatele după alegerile europene.
Laburiștii sunt creditați cu aproximativ 45% din voturi, iar Naționaliștii cu 42%.
Malta deține 6 mandate în Parlamentul European.
Olanda – Alianța dintre laburiști și verzi înving la limită o extremă-dreapta în creștere
Alianţa Partidul Laburist Olandez şi Partidul Ecologist-Stânga s-a clasat pe primul loc în alegerile pentru Parlamentul European, conform rezultatelor finale provizorii.
Alianţa de stânga urmează să deţină opt din cele 31 de locuri ale ţării, cu un loc în scădere faţă de alegerile europene din 2019. Partidul Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, condus de Geert Wilders s-a clasat pe locul al doilea cu şase locuri. Partidul nu a reuşit să obţină niciun loc în 2019, dar i s-a alocat unul după Brexit.
Partidul premierului în exerciţiu Mark Rutte a reuşit să obţină trei-patru locuri în noul Parlament European.
Olanda deține 31 de mandate în Parlamentul European.
Polonia – Coaliția pro-europeană a lui Donald Tusk câștigă cu un avans fragil în fața conservatorilor
Coaliţia Civică (KO) a premierului polonez Donald Tusk ar urma să câştige alegerile europene, dar la o distanță foarte scurtă de naționaliștii-conservatori de la Lege și Justiție (PiS), aflat la guvernare în perioada 2015 – 2023.
Potrivit rezultatelor provizorii, KO obține 37.06% din voturi, urmată de PiS cu 36,12%, și de Confederația cu 12.8%.
Polonia trimite 53 de eurodeputați în Parlamentul European.
Portugalia – S&D obține victoria la limită sau o împarte cu PPE
Opoziţia socialistă a ieşit învingătoare la alegerile europene din Portugalia, devansând cu puţin coaliţia guvernamentală moderată de dreapta, care a câştigat la limită scrutinul legislativ anticipat din martie.
Socialiștii sunt creditați cu 32,1%, iar coaliția de dreapta cu 31,12%.
Portugalia deține 21 de mandate în Parlamentul European.
România – Alianța PSD-PNL/ PES-PPE a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE
Alianța electorală a coaliției de guvernare PSD-PNL a câștigat alegerile europene din România, conform exit-poll-ului prezentat la finalul închiderii urnelor de vot, urmată fiind de partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor și Alianța Dreapta Unită alcătuit din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei.
Prezența la vot, de 52,42%, reprezintă cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană, devansând prezența record de 51% de la alegerile europene din 2019.
Potrivit exit-poll-urilor și rezultatelor provizorii, marea coaliție PSD-PNL a obținut 53%, urmată de AUR cu 15% și ADU cu 11%.
România trimite 33 de europarlamentari în Parlamentul European.
Slovacia – Liberalii câștigă scrutinul în fața partidului premierului Fico, victima unei tentative de asasinat
Slovacia Progresistă, un partid de opoziție pro-european, a câștigat alegerile europene. În ciuda atacului armat din 15 mai asupra premierului și liderului Smer, Robert Fico, tema principală a campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European (PE) din ultimele săptămâni, principalul partid de guvernământ, Smer, nu a câștigat alegerile europarlamentare.
Potrivit rezultatelor neoficiale, câștigătorul alegerilor este Slovacia Progresistă, principala forță de opoziție, cu 27,81% din voturi. Smer a obținut 24,76 la sută din voturi, urmat de formațiunea neparlamentară de extremă dreapta Republika cu 12,53 la sută, partidul minor de guvernământ Hlas cu 7,18 la sută și de opoziția Mișcarea Creștin-Democrată (KDH) cu 7,14 la sută.
Slovacia deține 15 mandate în Parlamentul European.
Slovenia – PPE câștigă alegerile
Partidul Democrat din Slovenia (SDS) a câștigat alegerile, lăsând pe locul al doilea partidul premierului, Mișcarea pentru Libertate, în urmă, iar liderul SDS, Janez Janša, a cerut coaliției de guvernare să facă “aceeași considerație ca și Macron” și să convoace alegeri anticipate.
Aproximativ 30,82% dintre sloveni au votat pentru naționalistul SDS – care face parte din PPE – în timp ce partidul ecologist al lui Robert Golob a obținut 22,1%.
Slovenia trimite 9 eurodeputați în Parlamentul European.
Spania – A patra cea mai mare țară din UE, revendicată de PPE
Dreapta spaniolă a câştigat alegerile europene de duminică, devansând Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez, într-un scrutin marcat de o ascensiune a extremei drepte.
Potrivit rezultatelor oficiale, Partidul Popular (PP), principala formaţiune spaniolă de opoziţie, a câştigat 34,18% din voturi şi 22 de locuri în Parlamentul European, faţă de aproximativ 30,19% din voturi şi 20 de locuri pentru socialişti.
În 2019, alegerile europene au fost câştigate cu o marjă largă de socialişti (21 de locuri), înaintea PP (13 locuri).
Extrema dreaptă Vox şi-a îmbunătăţit scorul din 2019, câştigând şase locuri, faţă de patru în urmă cu cinci ani, şi 9,62% din voturi faţă de 6,21%.
Spania trimite în Parlamentul European 61 de eurodeputați.
Suedia – Social-democrații, pe primul loc, urmați de PPE
În Suedia, social-democrații aflați în opoziție au obținut 24,9% din voturi, urmat de moderații afiliați PPE ai premierului Ulf Kristersson, cu 17,5%.
Verzii au făcut un progres şi au câştigat 13,8% din voturi. Partidul de Stânga a ajuns la 10,9%, în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au scăzut la 13,2%.
21 de eurodeputați sunt alocați Suediei în Parlamentul European.
Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”
Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.
