Connect with us

NATO

Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Published

on

natoCheltuielile de apărare ale României au crescut cu jumătate de miliard de dolari în 2016 prin comparație cu anul 2009, iar țara noastră se situează pe locul al treilea în topul cheltuielilor destinate echipării forțelor militare dintre statele membre NATO, în urma unui raport publicat de Alianța Nord-Atlantică cu câteva zile înainte de summitul de la Varșovia, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Totodată, cheltuielile pentru apărare ale României raportate la Produsul Intern Brut indică un procent estimat de 1.48%, ceea ce clasează Bucureștiul pe locul al 10-lea între țările membre ale Alianței. România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe.

SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Provocările sistematice ce au fost generate de anexarea Crimeei de către Rusia, destabilizarea estului Ucrainei, intensificarea războiului informațional și provocările venite dinspre sud au pus capăt trend-ului descendent al cheltuielilor aliate în domeniul apărării și securității. Dacă în 2014, înainte de summitul din Țara Galilor, cifrele indicau că multe dintre statele europene, mai ales cele din flancul estic reprezentau în rândul Alianței componentele consumatoare de securitate.

Deciziile asumate la Newport în 2014 au modificat, însă, atitudinea și poziționarea statelor membre. Implementarea Planului de Acțiune Rapidă prin înființarea comandamentelor multinaționale din Polonia și România, inaugurarea Unităților de Integrare a Forțelor și zecile de exerciții militare aliate (în plan terestru, naval și aviatic) au schimbat paradigma și au determinat țările membre să declanșeze o creștere a alocărilor bugetare în interese securitare și de apărare.

Cinci țări membre se încadrează în obiectivul de 2%: Peste două treimi din bugetul NATO vine de la SUA

În pofida creșterilor susținute în ceea ce privește bugetul pentru Apărare, singurele state care ating sau depășesc pragul de 2% din PIB pentru Apărare sunt aceleași ca și anul trecut: SUA (3.61%), Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%) și Polonia (2%).

Screenshot 2016-07-04 16.55.05

Statele Unite rămân principalul contributor militar la NATO, chiar dacă din 2009 și până în prezent alocările americane în domeniul Apărării s-au diminuat cu 1.68%, de la 5.29 la 3.61.

664 miliarde de dolari reprezintă suma totală cheltuită de Statele Unite pentru domeniul Apărării, în comparație cu 239 de miliarde alocate cele 26 de țări membre europene și 15 miliarde alocate de Canada. Cu alte cuvinte, dintr-un total de 918 miliarde de dolari la nivelul NATO, peste 72% din bugetul Alianței este contribuția Statelor Unite.

Zece state alocă minim 20% din bugetul Apărării pentru modernizarea forțelor militare: România, pe locul trei

Alături de pragul de 2% din PIB pentru bugetul Apărării, apartenența la NATO presupune și destinarea a 20% din acest buget pentru echipamente militare. Acest criteriu este îndeplinit de zece state membre ale NATO, România situându-se pe locul al treilea cu 26.13%, fiind devansată doar de Luxemburg (32.82%) și Lituania (27.65%).

Creșterea cheltuielilor privind echipamentele militare este o dimensiune de progres substanțial pentru România față de anii precedenți, în care aloca 15.2% (2014) și 19.5% (2015). Aceste cheltuieli se realizează în cuantumul bugetului Apărării raportat la PIB.

Screenshot 2016-07-04 16.55.12

Tabloul statelor care respectă principiul celor 20% este completat de Polonia (25.79%), Norvegia (25.6%), SUA (25.03%), Franța (24.51%), Turcia (23.58%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%).

”Nu putem fi numai beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să devenim furnizori de securitate”

Declarația de mai sus îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Ea datează de la asumarea angajamentului de către toate partidele politice parlamentare pentru creșterea treptată a bugetului Apărării până la 2% din PIB și a fost reiterată în diverse formule de dialog, fie la NATO, fie în discuții bilaterale sau foruri internaționale.

Raportul publicat de NATO indică pentru România o orientare clară în direcția declarațiilor președintelui. Procentul de 1.48% din PIB pentru Apărare este, în anul 2016, în creștere față de anii 2014 și 2015. Mai mult, în 2009 România aloca 2.2 miliarde de dolari pentru bugetul Apărării, în vreme ce în 2016 suma prognozată este cu 500 de milioane mai mare decât acum șapte ani: un buget total de 2.76 miliarde de dolari. Această sumă ne plasează peste state precum Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau Ungaria

Screenshot 2016-07-04 16.55.35(2)

Cheltuielile pentru echipamente militare plasează România pe locul al treilea, cu șase procente peste criteriul de 20%. Ca angajament în acest sens, România depășește state precum Canada, Spania, Olanda, Germania, Danemarca sau Portugalia.

Totodată, România este a 10-a forță ca număr de trupe în cadrul NATO, cu un efectiv de 70.000 de trupe, fiind devansată de SUA (1.3 milioane), Turcia (411.000), Franța (207.000) Italia (182 de mii), Germania (180.000), Marea Britanie (162.000), Spania (121.000), Grecia (106.000), Polonia (103.000).

Screenshot 2016-07-04 16.55.56(2)

Cum arată flancul estic din această postură?

Așa cum Ucraina se anunța a fi vedeta Summitului Parteneriatul Estic din 2013, un rol similar îl va juca și flancul estic al NATO în definirea posturii de asigurare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul NATO de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de peste câteva zile spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță?

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie?

Uniunea Europeană și-a prezentat săptămâna trecută noua Strategie Globală, un document apărut la câteva zile după referendumul din Marea Britanie și cu puțină vreme înainte de summitul NATO de la Varșovia. Fraza de mai jos cuprinde esența aspirațiilor securitare și de apărare europene reliefate în strategie.

”UE trebuie să fie consolidată ca o comunitate de securitate: eforturile de securitate și de apărare europene trebui să permită Uniunii să acționeze autonom, în timp ce își coordonează acțiunile cu NATO. O apărare europeană mai credibilă este esențială pentru un parteneriat transatlantic viguros cu Statele Unite” (Strategia Globală UE)

Obiectivele îndrăznețe pe care Uniunea, cel puțin în documentul strategic, pare determinată să le atingă au nevoie de un efort substanțial. Extrăgând din acest raport NATO datele țărilor UE (și cu și fără Marea Britanie) și comparându-le cu cele ale SUA observăm progresul pe care Uniunea trebuie să-l realizeze în anii ce urmează.

eu natoCriteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Doar patru state UE ating acest principiu sau îl depășesc – Grecia (2.38%), Marea Britanie (2.21%), Estonia (2.16%), Polonia (2%), iar Marea Britanie este cu un picior în afara Uniunii. SUA cheltuiesc 3.61% din PIB pentru Apărare.

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Șapte state UE respectă acest principiu – Luxemburg (32.82%), Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Franța (24.51%), Marea Britanie (23.41%), Italia (20.24%). La fel ca și la criteriul anterior, Marea Britanie este aprape de ieșirea din UE. SUA alocă 25.03% pentru echipamente militare.

Efective militare: Cele 22 de state membre UE care sunt și membre NATO însumează un număr aproximativ de 1.4 milioane de trupe, depășind cu doar 0.1 milioane totatul trupelor SUA. Cu toate acestea, în cazul ieșirii Marii Britanii din UE, țările membre ale Uniunii care fac parte și din NATO ar avea un total al efectivelor militare de 1.23 milioane;

Total cheltuieli pentru Apărare: Aceleași 22 de state membre UE și NATO au un cumul total al cheltuielilor pentru Apărare cifrat la 221 de miliarde de dolari, în timp ce SUA alocă 664 de miliarde dolari. Cheltuielile pentru Apărare ale țărilor UE însumate s-ar diminua la 160 de miliarde de dolari dacă Marea Britanie părăsește Uniunea.

Raportul întocmit de NATO se bazează pe cifrele comunicate de ministerele Apărării din țările membre și are în vedere cifrele oficiale din perioada 2009-2015 și se bazează pe o prognoză estimată pentru anul în curs.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

NATO și UE consideră că scurgerile de gaz din conductele Nord Stream sunt „acte de sabotaj”: Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este inacceptabilă

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atribuit miercuri actelor de sabotaj scurgerile de gaz din conductele Nord Stream şi a menţionat că a discutat cu ministrul apărării danez despre protejarea infrastructurii esenţiale în ţările membre ale Alianţei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

„Am discutat despre sabotaj asupra conductelor Nord Stream cu ministrul apărării Morten Bodskov. Am abordat problema protecției infrastructurii critice în țările NATO”, a scris Stoltenberg pe Twitter.


La rândul său, ministrul danez al apărării a spus miercuri că există motive de îngrijorare privind situaţia securităţii în regiunea Mării Baltice.

„Rusia are o prezenţă militară semnificativă în regiunea baltică şi ne aşteptăm ca ea să-şi continue zăngănitul armelor”, a declarat Bodskov.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți seară că este primordială investigarea incidentelor.

„Trebuie să obținem claritate deplină asupra evenimentelor și a motivelor. Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene active este inacceptabilă și va duce la cel mai puternic răspuns posibil”, a scris șefa Comisiei Europene, pe Twitter.

 

Trei scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană dă asigurări că ”niciun simulacru de referendum” nu va opri NATO să sprijine Ucraina ”atât timp cât este nevoie”: Războiul rus este dus împotriva unei lumi guvernate de reguli

Published

on

© NATO

Țările aliate vor continua să sprijine Ucraina ” atât timp cât este nevoie” și nu vor fi descurajate de ”niciun simulacru de referendum”, a dat asigurări secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a avut o intervenție în deschiderea Forumului Economic România – SUA: ”De la securitate la prosperitate”.

”Vom continua să susţinem Ucraina atât timp cât este nevoie, vom continua să susţinem Ucraina în lupta dreaptă şi eroică pentru libertate, independenţă şi dreptul inalienabil de a-şi alege propriul drum. Niciun simulacru de referendum, nicio maşinărie de propagandă, nicio prezenţă militară, nicio retorică iresponsabilă nu ne va descuraja lupta noastră”, a arătat oficialul, potrivit Agerpres

Mircea Geoană a completat că ”războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, care este nevinovată, este unul dus împotriva valorilor noastre, ale unei lumi guvernate de reguli, nu de <<legea junglei>>”.

”Nu doar naţiunile noastre aliate trebuie să fie îngrijorate de precedentul periculos al acestui război ilegal şi barbar, ci toată lumea. Acesta este un test legat de modul în care va arăta lumea viitorului”, a subliniat secretarul general adjunct al NATO.

Conform acestuia, războiul declanșat de Rusia a schimbat ”centrul de greutate al Europei”, acesta mutându-se acum către Est.

”Fără îndoială, putem spune că România şi întregul Flanc Estic (…) sunt mai relevante strategic decât oricând”, a subliniat Geoană.

Într-un gest de disperare venit pe fondul pierderilor înregistrate de forțele ruse în Ucraina, Vladimir Putin a anunțat săptămâna trecută o mobilizare militară parțială și organizarea unor referendumuri în teritoriile ocupate, al căror proces s-a încheiat marți și care va fi urmat, cel mai probabil de un anunț oficial de anexare a acelor zone ucrainene la Rusia, o duplicare a scenariului Crimeea, din 2014.

Așa-numitele referendumuri au provocat deja un val de respingere din partea Occidentului, NATO, SUA și ONU denunțând organizarea lor, în vreme ce China –  stat care și-a manifestat până acum rezervele de a avea poziții ferme față de războiul rus – a cerut ca integritatea teritorială a Ucrainei să fie respectată.

Mai mult, Uniunea Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt al Înaltului său Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, a anunțat deja că îi va sancționa pe organizatorii acestor așa-zise consultări ale populației, călcând astfel pe urmele Regatului Unit.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

NATO, SUA și ONU denunță referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene. China cere respectarea integrității teritoriale a Ucrainei

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Referendumurile „false” de integrare în Rusia convocate în teritoriile ucrainene, aflate sub controlul forţelor ruse, în estul şi sudul Ucrainei, nu au nicio legitimitate şi constituie o „încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, a denunţat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul unei convorbiri telefonice purtate cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează presa internațională și Agerpres.

„Aliaţii NATO sunt fermi în sprijinul lor pentru suveranitatea Ucrainei şi dreptul ei la autoapărare. Referendumurile false organizate de Rusia nu au nicio legitimitate şi constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Aceste pământuri sunt Ucraina”, a scris Stoltenberg pe contul său de Twitter.

Separat, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu Stoltenberg despre susţinerea în continuare a forţelor armate ucrainene de către statele membre NATO.

 

De asemenea, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marţi că Statele Unite şi aliaţii săi „nu vor recunoaşte niciodată” anexarea de către Rusia de teritorii în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres

„Noi şi multe alte ţări am fost clari. Nu vom recunoaşte niciodată anexarea unui teritoriu ucrainean de către Rusia”, a declarat Blinken, în cadrul unei conferinţe de presă, întrebat despre organizarea acestor referendumuri în teritoriile aflate sub control rus.

Şeful diplomaţiei americane a reiterat că Statele Unite şi aliaţii lor vor riposta cu sancțiunoi „noi şi severe” împotriva Rusiei. „Este important să ne amintim ce se întâmplă aici. Rusia a invadat Ucraina, a cucerit teritorii şi s-a angajat într-o acţiune diabolică în aceste teritorii, forţând populaţia locală să plece”, a continuat Blinken.

O reacție în acest sens a venit și din partea Organizației Națiunilor Unite. Astfel, adjunctul secretarului general al ONU pentru afaceri politice Rosemary DiCarlo a reiterat, marţi, la o reuniune a Consiliului de Securitate privind referendumurile de anexare la Rusia a unor teritorii ucrainene, sprijinul Naţiunilor Unite pentru „integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute”, transmite Agerpres

„Permiteţi-mi să repet că Organizaţia Naţiunilor Unite rămâne pe deplin angajată faţă de suveranitatea, unitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”, a declarat Rosemary DiCarlo la începutul acestei întâlniri.

Mai mult, ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a transmis că Statele Unite „vor pune pe masă o rezoluţie de condamnare a simulacrelor de referendum, prin care fac apel la statele membre să nu recunoască niciun statut modificat al Ucrainei şi cer Rusiei să îşi retragă trupele din Ucraina”. În opinia sa, aceste referendumuri riscă să deschidă „o cutie a Pandorei imposibil de închis”.

De asemenea, ambasadorul chinez la ONU a cerut marţi în faţa Consiliului de Securitate respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor” după referendumurile de anexare din Ucraina.

„China a luat act de cele mai recente evoluţii ale situaţiei din Ucraina, iar poziţia noastră este clară şi consecventă; adică trebuie respectate suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor”, a spus Zhang Jun.

Nu în ultimul rând, într-un mesaj video transmis în timpul reuniunii de marţi a Consiliului de Securitate de la New York dedicat subiectului, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat încă o dată aceste referendumuri, pe care le-a calificat drept „parodii”, informează Agerpres.

„Sunt o încercare cinică de a-i forţa pe bărbaţii ucraineni din teritoriile ocupate din Ucraina să fie recrutaţi în armata rusă pentru a-i trimite să lupte împotriva patriei lor. O astfel de anexare îl plasează pe Vladimir Putin într-o situaţie izolată faţă de întreaga umanitate. Este nevoie de un semnal clar din partea tuturor ţărilor lumii. Cred în capacitatea dumneavoastră de a acţiona”, a spus el.

Potrivit președintelui ucrainean, Kievul nu poate purta discuţii cu Moscova după organizarea acestor referendumuri de anexare.

„Recunoaşterea de către Rusia a pseudo-referendumurilor ca fiind normale, punerea în aplicare a aceluiaşi scenariu ca în Crimeea şi încă o încercare de a anexa o parte a teritoriului ucrainean înseamnă că nu avem ce discuta cu actualul preşedinte rus”, a spus Volodimir Zelenski în mesajul video difuzat la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU.

El a precizat că anexarea teritoriilor este „cea mai brutală încălcare a Cartei Naţiunilor Unite”. Conform acestuia, Rusia ar trebui „să fie exclusă din toate organizaţiile internaţionale” pentru aceste acţiuni, sau cel puţin să fie suspendată.„Ameninţările cu folosirea armelor nucleare au devenit un discurs constant al oficialilor şi propagandiştilor ruşi”, a mai acuzat preşedintele Ucrainei.

Volodimir Zelenski a acuzat că Rusia va distruge diplomaţia internaţională. El a spus că reprezentanţii Moscovei nu au folosit arme în Consiliul de Securitate,„dar cu siguranţă nimeni nu va fi surprins dacă acest rol al Consiliului de Securitate al ONU se va transforma într-o zonă de violenţă din partea reprezentanţilor Rusiei”.

Preşedintele Ucrainei a avertizat că este doar o chestiune de timp până când Moscova va distruge ceea ce el a numit ultima instituţie internaţională funcţională

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Comisia Europeană lansează o cerere de propuneri pentru cercetători strămutați din Ucraina, oferind burse de 25 mil. euro

COMISIA EUROPEANA50 mins ago

Comisia Europeană invită România și celelalte țări membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a combate sărăcia și a promova ocuparea forței de muncă

COMISIA EUROPEANA53 mins ago

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună protecție împotriva expunerii la azbest și pentru a asigura un viitor fără azbest

SUA1 hour ago

Joe Biden găzduiește, la Washington, primul Summit SUA – Insulele din Pacific

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune noi norme de răspundere privind produsele și inteligența artificială pentru a proteja consumatorii și a încuraja inovarea

INTERNAȚIONAL2 hours ago

NATO și UE consideră că scurgerile de gaz din conductele Nord Stream sunt „acte de sabotaj”: Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este inacceptabilă

CHINA2 hours ago

Vicepreședinta SUA condamnă acțiunile Chinei care ”subminează ordinea internațională bazată pe reguli”

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Digitalizării: Lucrăm intens să operaționalizăm un oficiu românesc pentru știință și tehnologie în Silicon Valley

NATO3 hours ago

Mircea Geoană dă asigurări că ”niciun simulacru de referendum” nu va opri NATO să sprijine Ucraina ”atât timp cât este nevoie”: Războiul rus este dus împotriva unei lumi guvernate de reguli

ROMÂNIA4 hours ago

David Muniz atribuie succesul companiilor americane în România preponderent angajamentului Guvernului față de transparență

JUSTIȚIE1 day ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.5 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA5 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU7 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL7 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending