Connect with us

FONDURI EUROPENE

Cătălin Drulă: Ministerul Transporturilor deține recordul absolut la absorbţia fondurilor europene. 623 de milioane de euro au intrat în România de la Comisia Europeană

Published

on

© Cătălin Drulă/ Facebook

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a înregistrat până la această dată recordul absolut la absorbţia fondurilor europene nerambursabile, care a ajuns la 623 de milioane de euro, cu 22% mai mult decât în perioada similară din 2020 şi dublu faţă de 2019, a declarat, vineri, ministrul de resort, Cătălin Drulă.

“Despre execuţia bugetară. M-am luptat foarte tare pentru a primi mai mulţi bani la rectificarea bugetară, care merg exact către domeniul feroviar cea mai mare parte. E prioritate absolută domeniul feroviar la rectificarea bugetară. Execuţia bugetară a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii are două componente: partea de fonduri europene şi partea de buget de stat. Pe ambele avem record anul acesta. Pe fonduri europene, din datele pe care le am eu, avem recordul absolut de după Revoluţie pe absorbţie. În 2021, până la data curentă, 623 de milioane de euro aduşi în România de la Comisia Europeană pe fonduri nerambursabile. În lei, pe Titlul 58 – 3,1 miliarde de lei la data curentă şi o să vă fac o comparaţie cu anii precedenţi. Asta este o sumă cu 22% mai mare decât anul trecut, 2,5 miliarde până la data curentă în 2020, şi dublu faţă de 2019. În 2019 erau 1,6 miliarde de lei”, a spus Drulă, citat de Agerpres.

El a precizat că se va respecta ţinta de 8 miliarde de lei absorbţie în 2021.

“Am spus la începutul anului că ne-am pus o ţintă record în sine, cea de 8 miliarde de lei, şi o vom respecta până la sfârşitul anului. Asta înseamnă autostrăzi, asta înseamnă căi ferate noi, asta înseamnă investiţii în România”, a susţinut acesta.

În ceea ce priveşte partea de la bugetul de stat, execuţia la nivelul MTI este de 93%.

“Pe partea de buget de stat, este cea mai bună execuţie bugetară din ultimii 4 ani. 93% din fondurile alocate. Spre comparaţie, anul trecut a fost 70% execuţia bugetară, 74,7% în 2019 şi 81% în 2018. Deci, am cheltuit banii pe care îi avem, nu e o problemă de execuţie. I-am cheltuit şi tocmai de aia mai vrem, pentru că vrem să investim şi să avem condiţii mai bune”, a încheiat Cătălin Drulă. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

Published

on

© European Union, 2019

Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a participat marți, 21 septembrie 2021, alături de Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului, la lansarea a patru proiecte cu o valoare totala de 16,8 milioane lei din fonduri europene, care vor sprijini 1.680 tineri care nu mai sunt la școală și nici nu lucrează să reintre în învățământ și să se pregătească pentru un loc de muncă, prin programe de tip „A doua Șansă”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Segmentul NEETS este estimat, în România, la 400.000 tineri. Programul Operațional Capital Uman (POCU) are fonduri dedicate pentru acest segment, de 561 milioane euro. 

„Avem datoria de a-i ajuta pe acești tineri cu situație dificilă să ajungă să aibă un trai decent aici, în țară. Ei dețin totodată un potențial imens pentru economie. Gândiți-vă ce ar însemna ca ei să ajungă să lucreze aici, în țară, acum când este atâta nevoie de forță de muncă. Prin proiectele pe care le lansăm în această perioadă, ajungem la un număr semnificativ de tineri NEETS și vor mai urma”, a spus Csilla Hegedüs, secretar de stat în MIPE. 

„Așa cum știm, criza economică cauzata de pandemie a dus la un nivel și mai ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Integrarea pe piața muncii, unul dintre primii lor pași spre o viață autonomă, a devenit din ce în ce mai problematică, implicând calificări din ce în ce mai înalte, flexibilitate și multă răbdare în parcurgerea tuturor etapelor procesului de angajare. Având în vedere aceste realități, Ministerul Tineretului și Sportului caută în permanență noi instrumente pentru incluziunea tinerilor NEET și modalități de monitorizare și analiză a prevalenței vulnerabilității și a dezangajării tinerilor pe piața muncii, pentru a veni în sprijinul lor. Ne dorim ca prin proiectele pe care le lansăm acum, în patru dintre ele MTS fiind pentru prima dată lider, să oferim acea mână de ajutor care le poate oferi șansa unui viitor mai senin”, a declarat Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului. 

România se plasează în primele cinci poziții din Europa, după Italia, Bulgaria, Grecia și Croația în ceea ce privește numărul tinerilor care fac parte din categoria NEETs.

Fenomenul părăsirii timpurii a școlii, în special în rândul tinerilor ce provin din medii defavorizate, se traduce într-o rată mare a șomajului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, dificultățile întâmpinate de tinerii NEETs accentuându-se în contextul crizei sanitare.

Mai mult, deși în România este estimat un număr total de 400.000 tineri NEET, în prezent doar o mică parte dintre aceștia (aproximativ 15%) sunt înregistrați în baza de date a ANOFM, iar mai puțin de 1% primesc indemnizație de șomaj. 

Prin proiectele lansate astăzi, cei 1. 680 tineri din diferite regiuni se pot întoarce la educație prin programe de tip „A doua șansă”. Dintre aceștia, 10% vor fi din minoritatea roma, iar 30% din mediul rural, tinerii aparținând acestor grupuri fiind cei mai afectați de fenomenul părăsirii timpurii a sistemului educațional. 

Programele de tip „A doua șansă” le oferă posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu, fără a fi nevoiți să-şi întrerupă alte activități în care sunt angrenați. Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională. 

Finanțările europene acordate de MIPE abordează sprijinul pentru tinerii NEETS din mai multe unghiuri, de la finalizarea educației, la antreprenoriat și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, inclusiv subvenții pentru angajatori. 

La începutul acestei luni, alte 99 proiecte POCU dedicate tinerilor NEETS au fost aprobate și o parte deja semnate la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acestea vizează măsuri de sprijin și consiliere pentru orientare profesională pentru 60.000 persoane, iar 1.500 vor fi ajutați să își deschidă propria afacere cu fonduri de câte 25.000 euro.

Totodată, pentru aceeași categorie de tineri, MIPE a lansat în consultare publică luni, 20 septembrie, Ghidul pentru acordarea de subvenții angajatorilor care angajează tineri NEETs, inclusiv monitorizarea obligațiilor asumate de angajatori. Beneficiari vor fi 11.500 de tineri iar valoarea totală este de 70 milioane euro. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu anunță că va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă Cristian Ghinea demisionează: Mă voi asigura să avem PNRR-ul aprobat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Continue Reading

ENERGIE

REACT-EU: România va primi noi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor și școlilor și pentru proiecte energetice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România va primi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor, centrelor sociale și școlilor, în criza COVID-19 și pentru proiecte din energie, a anunțat joi ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Fondurile vor fi disponibile prin mecanismul REACT-EU. “Am primit aseară confirmarea Comisiei Europene (…) Cele 483,8 milioane euro pentru care am primit prima undă verde, aseară, se referă la: 283,8 milioane euro pentru sănătate – dotări pentru spitale, centre sociale și școli, în contextul pandemiei COVID-19; 200 milioane euro pentru Creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie“, a spus Ghinea, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului de resort, suma de 483,8 milioane de euro va fi destinată proiectelor din cadrul Programului de Infrastructură Mare, și anume cele destinate sănătății în context COVID, plus cele pe eficiență energetică și energie regenerabilă.

“Vor mai urma și alte aprobări de finanțări suplimentare din REACT-EU, în total 1,32 miliarde euro pentru anul 2021”, a promis Ghinea.

El a descris acest anunță drept o “super reușită”, criticând situația preluată drept moștenire la momentul asumării conducerii ministerului.

“Fostul ministru Marcel Boloș făcuse promisiuni în campania electorală de 3,28 miliarde de euro din REACT-EU și asta, prin acte normative inițiate de MFE. Adică mai mult decât dublu față de ce stabilise Comisia Europeană. Adică o sumă enormă, fără justificare, promisă prin OUG. Din burtă, pentru că urma campania. Mai mult, nicio structură din cadrul ministerului nu a fost consultată sau implicată în punerea în aplicare sau în elaborarea actelor oficiale care prevăd alocări bugetare prin intermediul acestui instrument. Practic, nu a existat vreo fundamentare pentru oricare dintre măsuri”, a detaliat el.

Cristian Ghinea a subliniat că a reușit să negocieze Comisia Europeană, la propunerea autorităților de management, o distribuire echilibrată a fondurilor pe care le stabilise și care să respecte și Regulamentul REACT-EU, inclusiv să se încadreze în cele 1,32 miliarde de euro.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a mai precizat că vor urma alte noi aprobări de finanțări din cadrul REACT-EU pentru anul 2021. Astfel, 550 de milioane de euro vor fi acordate la nivelul Programului Operațional Competitivitate, 234 de milioane de euro pentru Programul Operațional Capital Uman și 56 de milioane de euro pentru Programul Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, include, pe lângă Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro, o sumă de 47,5 miliarde de euro pentru REACT-EU.

Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Fondurile REACT-EU pe care le va putea accesa România sunt separate de cele 29,2 miliarde de euro care vor putea fi investite prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.17 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru45 mins ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.1 hour ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

MAREA BRITANIE2 hours ago

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

SUA2 hours ago

Criza submarinelor: SUA și Uniunea Europeană și-au reafirmat alianța puternică și dorința de a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Antonio Guterres: Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU doresc un Afganistan stabil, în care ajutorul umanitar să poată fi distribuit fără discriminare

ONU15 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru19 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI22 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending