Mult timp ţintă a criticilor diplomaţiei americane, controversatul gazoduct Nord Stream 2 dintre Rusia şi Germania, în privinţa căruia preşedintele SUA Joe Biden a sfârşit prin a se resemna, revine puternic ca una dintre principalele “pârghii” ale Washingtonului pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, informează Agerpres. 

Casa Albă nu a precizat clar dacă preşedintele Statelor Unite a fluturat marţi această ameninţare energetică în cursul summitului virtual cu omologul său rus, Vladimir Putin. În faţa presei, însă, consilierul său pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a insistat asupra acestei piese de o “prioritate absolută”.

Notând că gazoductul nu este încă în funcţiune, în aşteptarea certificării din partea germană, el a estimat că, prin urmare, nu poate servi drept „pârghie pentru Putin”. „Este o pârghie pentru Occident. Dacă Vladimir Putin doreşte ca viitorul Nord Stream 2 să transporte gaz, s-ar putea să nu-şi asume riscul de a invada Ucraina”, a spus Jake Sullivan.

Speculaţiile sunt numeroase legate de o iniţiativă a Washingtonului de a tăia Rusia din SWIFT, o piesă esenţială în finanţele mondiale care permite băncilor să facă banii să circule. Dar această ipoteză, calificată frecvent ca o “opţiune nucleară” în lumina repercusiunilor pe care le-ar avea asupra economiei ruse, dar şi mondiale, ar fi considerată de Statele Unite doar ca ultimă soluţie. De altfel, niciun responsabil american nu a confirmat-o.

În opinia  fostului ambasador american la Kiev William Taylor, „Nord Stream 2 este o opţiune serioasă, una dintre cele mai importante măsuri luate în considerare”, pentru că ar permite administraţiei Biden să dea dovadă de fermitate foarte mare, fără a ajunge până la a provoca un seism economic.

Statele Unite se opun ferm acestei conducte care trece prin Marea Baltică, ameninţând că vor priva Ucraina de o parte din veniturile încasate din tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei.

Citiți și: SUA impun noi sancțiuni legate de gazoductul Nord Stream 2: Colaborăm cu Germania și cu aliații pentru a contracara practicile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv în domeniul energetic

Berlinul a anunțat la 16 noiembrie că suspendă procesul de autorizare a Nord Stream 2, deoarece consorțiul deținut de gigantul rus Gazprom ce are sediul în Elveția și care se află în spatele gazoductului trebuia să înființeze o filială în Germania pentru a obține o licență de operare.

Noua coaliție din Germania, formată din Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi şi Democraţii Liberi (FDP), nu menționează direct în acordul de guvernare, Nord Stream 2, însă stipulează că ”legislaţia europeană în materie de energie se aplică şi proiectelor de politică energetică ale Germaniei”.

Statele Unite, Ucraina și mai mulți membri ai Uniunii Europene și-au arătat în trecut retincența cu privire la acest gazoduct, motivând că pune în pericol securitatea energetică europeană și privează Ucraina de crucialele taxe de tranzit. Cu toate acestea, unele țări europene, printre care și Germania, afirmă că proiectul este vital pentru a asigura aprovizionarea cu energie pe fondul creșterii prețurilor.

În luna mai, Administrația Biden a renunțat la ideea de a sancționa operatorul conductei, precum și pe directorul general german, președintele SUA afirmând atunci că Rusia va finaliza oricum acest proiect, indiferent de sancțiunile economice impuse. În plus, liderul de la Casa Albă a subliniat că nu dorește să tensioneze relațiile pe care le are cu Germania.

Pentru a veni în sprijinul Ucrainei, încercând să o liniștească, Berlinul și-a asumat printr-un acord încheiat cu SUA la 22 iulie ca va impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Lina Khan, și procurorul general adjunct responsabil cu politica antitrust din cadrul Departamentului de Justiție al SUA, Jonathan Kanter, au lansat marți, 7 decembrie, la Washington DC, dialogul comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei.

În iunie 2021, în paralel cu lansarea Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC), UE și SUA au înființat un dialog comun privind politica în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

În declarația comună publicată marți, Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț și Departamentul de Justiție al SUA au subliniat valorile democratice împărtășite și credința comună în importanța unor piețe funcționale și competitive, pietre de temelie pentru consolidarea continuă a relațiilor economice și comerciale dintre UE și SUA. Aceștia au subliniat intenția de a colabora în vederea asigurării și promovării concurenței loiale, pe baza convingerii comune că o aplicare viguroasă și eficientă a legislației în domeniul concurenței aduce beneficii consumatorilor, întreprinderilor și lucrătorilor de pe ambele maluri ale Atlanticului.

„Comisia Europeană și autoritățile de concurență din SUA au o tradiție îndelungată de cooperare în domeniul politicii de concurență și al aplicării legii. Astăzi, odată cu lansarea dialogului comun UE-SUA privind politica de concurență în domeniul tehnologiei, consolidăm această cooperare, acordând o atenție deosebită sectorului tehnologic, care evoluează rapid”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil cu politica în domeniul concurenței.

Comisia Europeană și autoritățile americane se confruntă cu provocări comune în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de concurență în cadrul investigațiilor digitale, cum ar fi efectele de rețea, rolul cantităților masive de date, interoperabilitatea și alte caracteristici întâlnite în mod obișnuit în noile tehnologii și pe piețele digitale. TCPD urmărește să facă schimb de cunoștințe și de experiență în scopul de a coordona cât mai mult posibil politica și aplicarea legii.

După lansarea de pe 7 decembrie, TCPD va continua cu reuniuni la nivel înalt, precum și cu discuții periodice la nivel tehnic.

La 15 iunie 2021, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Statelor Unite, Joe Biden, au lansat Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie ( TTC). TTC servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.

Comisia Europeană, Comisia Federală pentru Comerț a SUA și Divizia antitrust a Departamentului de Justiție al SUA au o tradiție îndelungată de cooperare strânsă în ceea ce privește aplicarea și politica antitrust. Această cooperare a început încă dinaintea Acordului oficial din 1991 dintre Comisia Comunităților Europene și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicarea legislației lor în materie de concurență, completat ulterior de acordul din 1998 privind aplicarea principiilor de curtoazie pozitivă în aplicarea legislației lor în materie de concurență. În 2011, cele trei agenții și-au reafirmat angajamentul ferm față de această relație de cooperare reciproc avantajoasă prin adoptarea unor Bune Practici Comune privind Cooperarea în domeniul Fuziunilor.

NATO trebuie să se adapteze la noile provocări şi ameninţări la adresa securităţii, a susţinut marţi ministrul apărării polonez Mariusz Blaszczak, în contextul creşterii tensiunilor între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia şi al crizei migranţilor de la frontiera dintre Belarus şi Polonia, informează  thenews.pl, potrivit Agerpres. 

„Primele două decenii ale noului mileniu au arătat că spectrul provocărilor pentru securitate aflate în faţa noastră este improbabil să se reducă”, a scris Blaszczak într-un articol. El a subliniat că diversele noi amenințări trebuie să fie mai bine înțelese pentru a putea fi combătute cu succes.

Demnitarul polonez a explicat că „dezvoltarea rapidă a tehnologiilor emergente, pandemiile, penuria de resurse naturale esenţiale, accelerarea proceselor demografice şi schimbările climatice nu pot fi tratate pe cont propriu, ci este nevoie de un efort internaţional concertat”

„Tratarea dinamicii ridicate a situaţiei regionale şi globale nu va fi eficientă decât dacă vom continua să ne adaptăm continuu. Legile, instituţiile şi mentalităţile noastre trebuie să se adapteze. Armata noastră trebuie să se adapteze. NATO trebuie să se adapteze”, a punctat ministrul polonez al apărării.

Mii de migranţi şi refugiaţi încearcă de câteva săptămâni să treacă graniţele externe ale UE dinspre Belarus, cu scopul de a ajunge, pentru început, în statele membre ale Uniunii Polonia, Lituania ori Letonia.

Ministrul apărării polonez a declarat în urmă cu două săptămâni că Belarus şi-a schimbat tactica cu privire la migranții de la granția cu Polonia, îndreptând de acum grupuri de migranţi mai mici spre numeroasele puncte de trecere ale frontierei orientale a Uniunii Europene. 

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a transmis, în cadrul unei întrevederi cu președintele polonez, Andrzej Duda, că NATO  este pregătită să ofere sprijinul necesar Poloniei în ceea ce privește criza migrației de la granița cu Belarus. 

„Polonia a reuşit până în prezent să gestioneze problema migrației fără implicarea directă a NATO. Urmărim evoluţia situaţiei şi suntem pregătiţi să oferim sprijinul necesar dacă Polonia îl va cere. Condamnăm acţiunea regimului Aleksandr Lukaşenko ce exploatează migranţii într-o manieră cinică şi inumană pentru a exercita o presiune împotriva ţărilor Alianţei şi suntem pregătiţi să le ajutăm. Suntem pe deplin solidari cu aliații afectați”, a declarat Jens Stoltenberg în urmă cu câteva săptămâni. 

Guvernul polonez a estimat mați că în ţara vecină Belarus mai sunt aproximativ 7000 de migranţi care speră să ajungă în Uniunea Europeană. Forţele de securitate belaruse continuă să trimită mici grupuri de migranţi la graniţă pentru a identifica porţiuni mai puţin securizate pe unde pot trece ilegal în UE, scrie Agerpres.