Connect with us

EDITORIALE

Câteva tendințe euro-atlantice de urmărit în 2021: Anul rezilienței, vindecării și reînnoirii pentru Uniunea Europeană, NATO și relația transatlantică

Published

on

© Cătălin Crudu Photography

Punctele culminante și deznodământul lui 2020 par să ne îndrepte la prudență în a opera cu previziuni strategice, anticipări de momente astrale și dimensiuni prospective pentru anul 2021. A opera cu astfel de instrumente analitice generează provocare fără margini dacă privim fie și numai pentru o clipă peste pragul dintre decenii pe care l-am trecut în noaptea dintre 31 decembrie 2020 și 1 ianuarie 2021. Primele ceasuri ale lui 2021 ne desprind de o decadă în ale cărui ultime clipe (vezi retrospectiva aici). am cauterizat și cele mai adânci răni produse unității transatlantice și europene, și deci ordinii internaționale – Brexit-ul și încheierea scurtei epoci prezidențiale numite Donald Trump -, însă producerea lor sunt doar o parte din tabloul anului ce a trimis deceniul al doilea al secolului al-XXI-lea la plimbare.

Două evenimente notabile de la care am relatat în debutul anului trecut – Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie și Consiliul European extraordinar din 20 februarie – erau influențate de două teme majore. Prima era “dezoccidentalizarea” ordinii internaționale și a Occidentului în sine, dominând teama unei rupturi epocale transatlantice și iminența unei unei curse pentru supremație între superputeri. Cea de-a doua viza negocierile privind bugetul multianual al UE. La niciunul dintre acestea, pandemia de COVID-19 nu avea activat nici măcar semnalul de “avertizare timpurie”, deși primele cazuri confirmate cu noul coronavirus apăruseră în Franța. Eșecul din acele zile din cadrul negocierilor privind bugetul UE genera frustrare, însă amânarea era privită ca un joc politic de transfer al acestor tratative sub auspiciile președinției germane ce debuta la 1 iulie. Aparent, un calcul cinic de putere. În realitatea profundă, un eșec care s-a dovedit util când pandemia ne-a oprit pe loc viețile și economiile și a fost necesară regândirea bugetului multianual și prelungirea acestui printr-un fond de redresare fără precedent în termeni de solidaritate europeană și care în luna februarie ar fi fost de neînchipuit. Însă, epuizarea care a caracterizat anul ce tocmai s-a încheiat, în mare parte determinată de o pandemie fără precedent în ultimul veac, a avut un singur antonim pe care ne-am putut baza noi – cetățeni, societăți, instituții, state și organizații -, și anume reziliența. Pe aceasta s-au construit marile europene răspunsuri la criză, solidaritatea și coeziunea europeană la care și România a participat activ sau arta compromisului “in extremis” între statele membre și instituțiile UE orchestrată magistral de președinția germană a Consiliului UE, ultima cu Angela Merkel la cârmă.

Tocmai de aceea, evenimentele finalului de an, suficiente cât pentru o retrospectivă – alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA, angajamentul cuprinzător și solidar european la criza pandemică sau acordul post-Brexit – , ne conferă o fereastră de oportunitate pentru a construi ceea ce este necesar supraviețuirii și pre-eminenței Occidentului politic în noua cursă globală pentru supremație: reziliența.

Așadar, sub dimensiune prospectivă, cred că o serie de tendințe majore vor domina agenda europeană și transatlantică, deci și a politicii externe a României, în primul an al noului deceniu, iar toate vor sta sub semnul rezilienței noastre occidentale ca metodă de vindecare și reînnoire.

Pandemia – Ar fi nesăbuit să o ignorăm, mai ales că de această dată ne putem aștepta la o abordare mai concertată transatlantică, iar subiectele de interes major pot viza reformarea Organizației Mondiale a Sănătății, finanțarea cercetării pentru vaccinuri, un tratat internațional privind pandemiile propus de Uniunea Europeană, restructurarea procesului global de producție și refacerea lanțurilor de aprovizionare cu valoare strategică pentru a reduce dependența de actori terți care nu împărtășesc același sistem valoric și pentru a consolida piața unică.

© NATO

Concomitența viziunilor privind viitorul NATO și UE – Două teme separate vor trezi dezbateri puternice legate de viitorul Occidentului: lansarea Conferinței privind Viitorul Europei și recomandările secretarului general al NATO privind un nou Concept Strategic al Alianței. Concomitența lor ar putea reprezenta o oportunitate majoră pentru a armoniza și clarifica dileme conceptuale precum “suveranitatea sau autonomia strategică europeană”, dar și pentru a întări cooperarea dintre cele două organizații.

În mod distinct, cele două teme vor trebui să răspundă și unor provocări separate.

Conferința privind Viitorul Europei, amânată din cauza pandemiei, va reaprinde dezbateri referitoare la regula unanimității în procedura de vot, Europa cu mai multe viteze. Și, în cele din urmă, va fi amendarea sau nu a tratatelor existente scopul final al acesteia?

De cealaltă parte, un nou concept strategic al NATO ar putea conferi Alianței mai multă agilitate în cooperarea politică, mai multă portanță globală în raport cu China și o predominanță a puterii militare cu caracter de descurajare în interacțiune cu Federația Rusă, în timp ce sunt abordate noile teme de securitate care stau sub semnul rezilienței, cum ar fi dubla utilizare civil-militară a infrastructurii, telecomunicații, securitate energetică, lanțuri de aprovizionare, dimensiunile războiului informațional, infrastructuri critice sau apărare cibernetică. Poate nu întâmplător, într-un simț anticipativ caracteristic unei Alianțe atât de agile, NATO a început să pună bazele unor indicatori de reziliență în fața provocărilor amenințărilor.

© Photo Collage

Un nou deal transatlantic și epoca Joe Biden – Adesea se spune că prima vizita externă pe care o efectuează un președinte al Statelor Unite definește prioritățile globale ale Americii. Va fi de bun augur ca prima parte a anului 2021 să fie intervalul cronologic a două summit-uri: o reuniune la nivel înalt a celor 30 de lideri euro-atlantici și o întrunire UE27 – SUA, ambele cu Joe Biden în postura de președinte al SUA. Cele două summituri – NATO și UE și SUA -, anticipate a avea loc la Bruxelles, vor fi ocazia reînnoirii pentru relația transatlantică, care va ieși de sub semnul tensionatei epoci Trump. 

Din acestea, cred că derivă câteva oportunități: adoptarea unor Declarații Comune semnificative prin conținut, inclusiv prin instituirea unor noi foi de parcurs privind cooperarea transatlantică sau lansarea unor noi tratative pentru un acord de liber schimb al blocului transatlantic, O potențială foaie de parcurs de transatlantică ar putea cuprinde o poziționare comună vis-a-vis de rivalitatea sistemică reprezentată de China, de agresivitatea Rusiei sau de problema strategică devenită Turcia, o coordonare a ambelor maluri ale Atlanticului de Nord în lupta împotriva schimbărilor climatice după re-cuplarea SUA la Acordul climatic de la Paris, dar și o clarificare a relației între autonomia (deși prefer termenul de “reziliență” așa cum este el promovat de România) strategică europeană și importanța crucială a umbrelei de securitate euro-atlantică oferită Europei prin intermediul NATO. Teme secundare, dar cu un impact potențial

Dimensiuni cheie ale refacerii legăturii transatlantice vor fi relațiile dintre SUA și Regatul Unit, care ar putea încheia un acord de liber schimb, dar și felul în care noua administrație de la Washington va interacționa cu capitalele din UE, cunoscut fiind faptul că administrația Trump a retrogradat Berlinul. Din această privință, capitale precum Varșovia sau București și centre decizionale est-europene au fost privilegiate. Însă, Joe Biden nu este doar un pro-atlantist convins, ci și un fin cunoscător politic și strategic al Europei Centrale și de Est, vizitele sale la București ca vicepreședinte al SUA stând mărturie ale angajamentului viitoarei administrații față de “noua Europă”. Este de așteptat, în această privință, ca Statele Unite să continue o dublă abordare: coordonare transatlantică at large și construcție de cooperări politice în formate restrânse (Inițiativa celor Trei Mări) și în câmp bilateral.

De asemenea, merită inserate și oportunitățile care decurg din cooperarea în cadrul G7 și G20, care în 2021 vor fi prezidate de Regatul Unit (G7) și Italia (G20), dar și consolidarea colaborării cu democrațiile asiatice.

Nu în ultimul rând, o altă temă majoră cu impact asupra securității transatlantice va fi determinată de negocierile dintre Statele Unite și Rusia privind un nou acord nuclear de echilibru strategic, având în vedere că Tratatul New Start este scadent în februarie 2021.

© Bundesregierung

Relația franco-germană, Emmanuel Macron și viitorul post-Merkel  – Anul 2020 a demonstrat, din nou și dacă mai era necesar, cât de vitală este cooperarea europeană dintre Paris și Berlin, originile fondului de redresare post-COVID-19 fiind atribuite planului de relansare prezentat în comun de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară a asigurat președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului.

Prin urmare, relația franco-germană va continua să joace un rol important, inclusiv cu un plus de dinamism. 2021 va reprezenta anul ieșirii de pe scena puterii pentru Angela Merkel, în timp ce Emmanuel Macron va avea parte de un an dificil în pregătirea sezonului electoral prezidențial din 2022.

Astfel, deznodământul alegerilor parlamentare germane din toamna lui 2021 și modul în care Macron își va înfăptui ambițiile politice în pregătirea președinției franceze a Consiliului UE din ianuarie – iunie 2022 și a alegerilor prezidențiale din primăvara lui 2022 vor influența anul politic european 2021, inclusiv Conferința privind viitorul Europei.

© Administrația Prezidențială

Noi borne pentru politica externă a României, îndeosebi Parteneriatul Strategic cu SUA – Toate cele mai de sus vor reverbera, într-un fel sau altul, și în acțiunea diplomatică și de politică externă a Bucureștiului în 2021. În schimb, cred că vor exista și câteva teme particulare importante. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite va aniversa zece ani de la semnarea Declarației Comune la nivel prezidențial, iar marcarea acestui moment – de ce nu printr-o vizită prezidențială americană la București? – va fi una importantă după un 2020 consistent pe plan bilateral politic, economic, militar. Plaja de oportunități este consistentă: întărirea prezenței militare a SUA în România prin investițiile pe care Washington-ul le va face la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, demararea construcției noilor reactoare de la Cernavodă și, deci, o implicare economică substanțială a SUA în țara noastră.

Într-un spirit similar, alte două momente, precum lansarea Parteneriatului Strategic cu Japonia și înnoirea post-Brexit a Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie, vor genera oportunități. În egală măsură, o oportunitate rară în comparație cu ultimul deceniu va fi readucerea Republicii Moldova pe orbita europeană prin apropierea Chișinăului de România și de Uniunea Europeană.

Sub semnul aceleiași reziliențe, Bucureștiul va putea juca încă o dată cartea de a face jocuri mari prin jocuri mici. Succese în momente dificile precum “prima țară gazdă a rezervei strategice a Uniunii Europene” sau “primul aliat NATO care întrebuințează Capabilitatea Aeriană de Transport Strategic a Alianței” sunt gesturi care permit României să își croiască o pondere însemnată în interiorul Occidentului. Aceleași efecte le pot produce și succese precum găzduirea viitorului Centru UE pentru securitate cibernetică sau inițiative precum înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru reziliență. 

Prioritatea fundamentală, indiferent de subiectele nominale, va rămâne edificarea influenței României în Uniunea Europeană și în cadrul NATO.

Pentru toate acestea, cuvântul cheie și linia acțiunilor comune pentru 2021 și dincolo de anul acesta ar trebui să fie reziliența, cu scopul de a asigura supraviețuirea pre-eminenței lumii occidentale în arhitectura globală.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

SUA, NATO și UE recuplează motorul alianței transatlantice. Mize și oportunități pentru România după prima vizită a lui Antony Blinken pe sol european

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

România a ieșit triumfătoare din prima vizită a șefului diplomației americane pe sol european. În cea mai mare parte, indirect. Abundența de poziții cu ramificații strategice ale secretarului de stat Antony Blinken, tete-a-tete-urile sau interacțiunile cu omologii europeni și documentele comune adoptate servesc intereselor României, ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO. În același timp, scurta discuție dintre Antony Blinken și Bogdan Aurescu face loc unor oportunități pe care Bucureștiul trebuie să le exploreze cât mai rapid.

Aria de subiecte pe care Blinken le-a discutat cu șefii celorlalte diplomații euro-atlantice, cu președinta Comisiei Europene și cu Înaltul Reprezentant al UE au ranforsat relația transatlantică și au îndepărtat-o de deznodământul mult temut în Occidentul politic și mult dorit la Răsărit, au determinat expunerea unor mesaje clare privind subiecte spinoase precum conducta Nord Stream 2, reluarea dialogului strategic privind China pornind de la triada “cooperare – competiție – rivalitate sistemică”, reafirmarea caracterului amenințător pe care îl posedă acțiunile Rusiei pe flancul estic și au consfințit o asumare a implicării SUA în proiectele apărării europene. Cel din urmă are o valență specială pentru România, întrucât politica externă și de securitate a statului român este interdependentă cu parteneriatul strategic transatlantic, în timp ce parteneriatul strategic cu SUA constituie vedeta cu care acțiunea externă a României defilează pe plan regional și internațional.

Un subiect aparte este despre putere, democrație și autocrație. Secretarul de stat al SUA a venit la Bruxelles după o primă călătorie pe tărâmul aliaților democratici nipon și sud-coreean și în urma unei prime întâlniri cu cei mai importanți diplomați chinezi, organizată simbolic în Alaska. Simbolic pentru a etala concurența sistemică și rivalitatea în creștere. Simbolic, poate, și pentru a servi analiștilor și teoreticienilor instrumente de conceptualizare a unui nou Război Rece, de această dată între SUA și China.

Fie că am argumenta declanșarea unui nou Război Rece, fie că suntem contemporani cu drumul către o restructurare epocală a ordinii internaționale, evoluțiile din ultimele zile sunt de o dinamică uluitoare în acest sens. 

Chiar dacă lideri precum cei ai Germaniei și Franței resping teza formării unor blocuri sau antagonizarea Rusiei pentru a nu genera efectul unei apropieri strategice Moscova – Beijing, în fapt suntem pe culoarul unei competiții între democrație și autocrație. Între o ordine postbelică liberală care și-a dovedit succesul și limitele, fiind asediată pentru a-i fi exploatate vulnerabilitățile, și sisteme aproape ermetice în ce privește consolidarea puterii autoritare.

La Bruxelles, SUA, NATO și Uniunea Europeană au reînnoit jurămintele alianței transatlantice, după ce, în preambul, Uniunea Europeană a adoptat primele sale sancțiuni la adresa Chinei din 1989 încoace din cauza încălcării flagrante a drepturilor omului. Revitalizarea alianței transatlantice a mai semnat un nou capitol, dar de această dată concomitent cu vizita în China a șefului diplomației ruse. Un dialog prin care miniștrii de externe rus și chinez au menționat parteneriatul sino-rus și dorința unei contraponderi la sancțiunile occidentale, chemând și alte țări în această direcție. În același timp, Serghei Lavrov a definit relațiile Rusiei cu UE ca fiind “distruse”, iar China a răspuns la sancțiunile europene cu măsuri restrictive disproporționate, oferind mostra unui paletar mult mai sofisticat în competiția cu Occidentul.

În acest subiect aparte despre putere, democrație și autocrație își poate face loc și România. 

Una dintre temele discutate de Aurescu și Blinken în scurtul lor dialog a fost disponibilitatea României de a sprijini, în calitate de președinție-în-exercițiu a Comunității Democrațiilor, summitul democrațiilor pe care președintele Joe Biden intenționează să-l organizeze în acest an. Este un excelent liant în relația strategică dintre Washington și București care așteaptă primele contacte mai aprofundate la nivel înalt, între președinții Biden și Iohannis, între miniștrii de externe sau între cei ai apărării, mai ales că anul acesta România și SUA marchează un deceniu de la Declarația Comună a Parteneriatului Strategic și de la Acordul privind scutul antirachetă.

Istoria, ceasul aniversar și contextul aliat și internațional ne obligă la îndrăzneală strategică. O astfel de încumetare ar fi inițierea unui dialog politic pentru implicarea României în acest summit al democrațiilor alături de SUA și președintele Joe Biden.

Interesele și apartenența democratică a României la Occidentul politic nu pot fi demontate nici geopolitic sau geoeconomic, dar nici în rândul percepției sociale. Mai multe sondaje recente arată susțineri covârșitoare pentru direcția occidentală politică, economică și militară a României, în timp ce un sondaj realizat pentru NATO, deci asumat de Alianța Nord-Atlantică în raportul său anual, plasează România în topul țărilor care cred în alianța transatlantică.

O altă încumetare strategică ar fi utilizarea aniversării Declarației Comune din 2011 nu doar pentru prilejul unor vizite la cel mai înalt nivel sau apropiat de acest nivel. Ci pentru idei inovatoare precum crearea unui format de dialog “2+2” la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării. Ar fi un concept îndrăzneț având în vedere că SUA are astfel de formate cu aliați mai puternici economic și militar, însă argumente pot exista: poziția geografică a României ca punte de proiecție către alte regiuni, găzduirea a trei baze militare de interes strategic pentru SUA (Deveselu, Mihail Kogălniceanu sau Câmpia Turzii) sau faptul că Bucureștiul se profilează ca insulă a democrației liberale într-o mare iliberală. 

Spre deosebire de aliații din regiune, România resimte din plin absența unor formate precum grupul de la Vișegrad sau grupul baltic, care au întrebuințat această apartenență pentru a avea reuniuni multilaterale cu secretarul Blinken la Bruxelles.

Dar, Bucureștiul are atuurile sale politice, democratice și militare și a preluat, de exemplu, inițiativa în această conversație privind reziliența, deopotrivă europeană și transatlantică, o temă care dă tonul adaptării NATO, discuțiilor privind viitorul UE și întăririi democrațiilor transatlantice în competiția cu autoritarismul de la Răsărit.

Fie și ca un arc peste timp, România este în măsură să răspundă afirmativ la îndemnul din 1997 al lui Bill Clinton de a păstra cursul euro-atlantic, în timp ce alți parteneri din regiune cochetează cu multiple fațete în abordarea politică. Dar avantajele își păstrează relevanța atât timp cât sunt puse în slujba politicii externe și de securitate a României, mai ales acum când SUA, NATO și UE au recuplat motorul alianței transatlantice.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Antonio Lopez-Isturiz White, Olgierd Geblewicz, Emil Boc: O redresare europeană axată pe sate, orașe și regiuni

Published

on

© EPP - CoR

de

Antonio López-Istúriz White, secretar general al PPE

Olgierd Geblewicz, președintele Grupului PPE-CoR și mareșalul voievodatului Pomerania Occidentală

Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, președintele Asociației Municipiilor din România, membru PPE-CoR

Europa își are rădăcinile în fiecare sat, oraș și regiune de pe continentul nostru. Acestea sunt inimile a căror bătaie aduce Europa aproape de fiecare dintre noi. Prin ele Europa se regăsește în viața noastră de zi cu zi. Autoritățile locale și regionale sunt responsabile cu punerea în aplicare a 70 % din legislația UE și pentru jumătate din locurile de muncă din sectorul public, o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice. În momentul în care Europa a fost grav lovită de pandemia de COVID-19, primarii și reprezentanții regionali și locali s-au aflat în prima linie și au fost prima expresie a solidarității europene.

Pandemia pune în pericol sistemele de sănătate și de protecție socială, piața noastră unică și modul în care Europa trece de la strategie la punerea în aplicare a tranziției ecologice și digitale. În momentele de criză, ne îndreptăm către cel mai de încredere nivel de guvernanță și cel mai apropiat de oameni, unde se pot rezolva problemele locale cu soluții europene.

Sănătatea noastră este, de asemenea, în mâinile autorităților locale și regionale. În 17 din cele 27 de state membre, autoritățile regionale au competențe în domeniul asistenței medicale. Satele, orașele și regiunile în fruntea cărora se află membri ai PPE s-au aflat în avangarda răspunsului la pandemie, luând măsuri de atenuare a efectelor acesteia.

Avem exemple precum guvernul regional din Piemonte din Italia, care a deschis un spital pentru a acorda asistență pacienților care au depășit faza critică a COVID-19, dar care au nevoie de îngrijiri suplimentare sau landul german Hessen, care a oferit mecanisme de finanțare întreprinderilor și lucrătorilor independenți pentru a salva locuri de muncă. Regiunea Murcia din Spania este un alt exemplu. Aceasta a lansat teleEduca, o platformă pentru a-i ajuta pe elevi să studieze. Administrațiile locale din orașe și sate au fost implicate în aplicarea unor măsuri cu caracter social. Primăria slovacă Prešov a investit într-un vehicul electric pentru a furniza alimente și medicamente persoanelor în vârstă. Orașul Espoo a pregătit un pachet de măsuri cu 25 de puncte pentru sprijinirea întreprinderilor și a sportului și culturii. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate de autoritățile locale și regionale conduse de PPE din întreaga Europă pentru a aborda provocările generate de pandemie.

Clujul a apelat la ecosistemul sau local si cu ajutorul unor instrumente digitale a oferit comunitatii programe de suport  precum “Seniorii Digitali” – pentru bunicii in risc de insingurare in perioada de izolare. “Un singur Cluj” a fost de asemenea o miscare colectiva intitiata de comunitatea de creativi la care au aderat toti pentru a eficientiza eforturile si resursele de voluntariat si donatii in primele zile de lockdown.

Reprezentanții locali și regionali ai PPE reprezintă legătura dintre fiecare colț al Europei și Bruxelles. Am colaborat pentru a găsi soluții adecvate și proporționale și pentru a identifica nevoile și resursele necesare pentru a face față crizei și pentru a asigura o redresare rapidă și eficace.

În ceea ce privește planul de redresare și următorul cadru financiar multianual, politicile trebuie puse în aplicare la nivelul cel mai apropiat de cetățeni, pentru o mai mare eficiență, eficacitate și responsabilitate. Ca să dăm un exemplu concret, Grupul PPE din cadrul Comitetului Regiunilor a solicitat, de asemenea, finanțare directă pentru finalizarea pe teren a proiectelor paneuropene prin care se pot obține rezultate concrete, cum ar fi trecerea la un transport public curat.

Nu este momentul să continuăm ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ci, dimpotrivă, să facem împreună un salt înainte.

Să construim pe baza atuurilor noastre, să le fructificăm atunci când abordăm provocări asimetrice fără frontiere între nivelurile european, național, regional și local.

În acest context, PPE și Grupul PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (Grupul PPE-CoR) vor organiza marți, 23 martie 2021, un eveniment online major dedicat redresării în perioada de după pandemie la nivel local și regional.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed semnat de Klaus Iohannis, Ursula von der Leyen și alți opt lideri europeni: Redresarea post-COVID-19 va fi un test și în ceea ce privește drepturile femeilor

Published

on

Editorial semnat de Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, Alexander De Croo, Prim-ministrul Regatului Belgiei, Kaja Kallas, Prim-ministrul Republicii Estonia, Sanna Marin, Prim-ministrul Republicii Finlanda, Kyriakos Mitsotakis, Prim-ministrul Republicii Elene, Micheál Martin, Prim-ministrul Irlandei, Xavier Bettel, Prim-ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, Klaus Iohannis, Președintele României, Pedro Sánchez, Prim-ministrul Regatului Spaniei, Stefan Löfven, Prim-ministrul Regatului Suediei.

Anul acesta Ziua Internațională a Femeii are o semnificație aparte, nu doar pentru că se împlinesc 110 ani de la prima Zi Internațională a Femeii, când peste un milion de femei și bărbați și-au unit forțele și și-au făcut vocea auzită pentru drepturi egale. Ne aflăm, de asemenea, într-un moment de cotitură important în acest an pe 8 martie. În ultimul an, multe dintre viețile noastre au fost temporar afectate de cea mai severă criză de sănătate a generației noastre. În timp ce se aflau în fruntea luptei împotriva pandemiei în spitalele și centrele noastre de îngrijire medicală, femeile au fost afectate în mod disproporționat de pandemie, plătind un preț mai mare, atât din punct de vedere economic, cât și social. Violența domestică și de gen a crescut, femeile au preluat o pondere mai mare din sarcinile gospodăriei, iar cifrele lunare privind șomajul, potrivit Eurostat, arată că, în timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a crescut de la 6,2% la 7,1% în decembrie 2020, creșterea în rândul femeilor a fost mai semnificativă, de la 6,7 % la 7,9%.

În următorii ani, trebuie să reconstruim în bine societățile și economiile noastre. Dacă vrem să evoluăm și să prosperăm în lumea post-COVID-19, avem nevoie de o abordare mai incluzivă, care să pună în valoare toate abilitățile, inclusiv pe cele ale femeilor.

Cum vom reuși să facem acest lucru?

În primul rând, trebui să depășim dezbaterile ideologice din trecut. Egalitatea dintre femei și bărbați este consacrată de articolul 23 din Carta Drepturilor Fundamentale. Acest drept nu este negociabil. Este unul dintre pilonii fundamentali pe care am construit societățile noastre europene.

În al doilea rând, mai mult ca oricând trebuie să construim contextul economic adecvat pentru egalitatea de gen. Desigur, egalitatea de gen este, din punct de vedere moral, ceea ce trebuie făcut. Dar egalitatea de șanse este importantă și pentru a permite progresul economic și social. Când femeile prosperă, societățile prosperă. Societățile în care există egalitate de gen sunt societăți mai bogate, în toate sensurile cuvântului. Conform tuturor cercetărilor, economiile în care există egalitatea de gen sunt mai performante.

Reușita reconstrucției după această criză va depinde de deciziile pe care le vom lua atunci când vom lansa programele de redresare post-COVID-19. Acestea sunt o oportunitate unică pentru a reconstrui mai eficient si mai incluziv, asigurând participarea femeilor în economie și abordând inegalitățile privind veniturile.

Dacă vrem să construim reziliență economică pe termen lung după pandemie, trebuie să ținem cont de problemele specifice de gen care au împiedicat femeile să aibă drepturi și șanse egale. De aceea trebuie să includem o abordare integratoare de succes a egalității de gen în pachetele europene de stimulare și redresare post-criză. Egalitatea de gen și, în sens mai larg, incluziunea sunt factori importanți de transformare pentru reînnoirea economiilor noastre după pandemie. Dacă vom reuși să deblocăm întregul potențial economic și antreprenorial al femeilor, eforturile noastre de redresare vor conduce la economii și societăți mai puternice și mai reziliente.

În al treilea rând, trebuie să ne intensificăm eforturile la nivel internațional. Femeile și fetele sunt adesea primele victime ale crizelor, iar pandemia de COVID-19 nu a făcut excepție. Criza de sănătate severă a expus poziția vulnerabilă a fetelor și a femeilor în multe părți ale lumii, în special în statele fragile și în cele afectate de conflicte. Este important că noua administrație americană a revenit, împreună cu noi, în lupta pentru drepturile fetelor și ale femeilor din întreaga lume. În calitate de lider global în domeniul dezvoltării, Europa are o responsabilitate specială. Trebuie să facem toate eforturile posibile pentru ca răspunsul nostru umanitar și de dezvoltare la pandemia de COVID-19 să includă consolidarea accesului la educație și asistență medicală pentru fete și femei, inclusiv prin promovarea dreptului la sănătate sexuală și reproductivă, precum și sprijinirea acestora în drumul lor spre independență economică.

Doar un editorial (Op-Ed) de Ziua Internațională a Femeii nu este suficient pentru a ajunge acolo unde ne dorim. Va fi necesar un efort mult mai susținut pentru mulți ani de acum înainte. Să profităm de acest moment pentru a construi societăți mai incluzive și mai implicate, în care drepturile egale sunt primordiale, nu numai pe hârtie, ci și în viața de zi cu zi. Va fi benefic nu doar pentru femei, ci și pentru bărbați. Egalitatea de drepturi va fi un pas înainte pentru toți, permițând și bărbaților să renunțe la rolurile și stereotipurile tradiționale.

Nu va fi ușor. Dar este posibil!

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO11 hours ago

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

CE revine cu precizări asupra declarației comisarului Thierry Breton: Contractul semnat cu AstraZeneca rămâne în vigoare după luna iunie până la îndeplinirea angajamentelor asumate

ROMÂNIA14 hours ago

Anca Dragu, la reuniunea președinților Parlamentelor din UE: Digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți modul în care cetățenii se conectează la instituțiile fundamentale ale democrației

POLITICĂ15 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Regalității: Monarhia României s-a aflat întotdeauna de partea bună a istoriei, a domnit întru legea țării și pentru binele nației noastre

ROMÂNIA15 hours ago

Ludovic Orban a transmis președinților parlamentelor din UE că digitalizarea României este unul din pilonii Planului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Raport: Țările G7 trebuie să investească anual 1.000 de miliarde de dolari pentru a asigura o redresare economică solidă în urma pandemiei

Dan Motreanu16 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, solicitare către statele UE: Agricultorii care aplică practici mai stricte pentru protecția animalelor trebuie să fie sprijiniți financiar

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending