Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Către o Uniune Europeană fără antisemitism: Comisia Europeană a prezentat prima strategie UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești

Published

on

© European Union 2020

Comisia Europeană a prezentat marți prima strategie a Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, un document apărut pe fondul creșterii îngrijorătoare a antisemitismului, atât în Europa, cât și în afara granițelor acesteia.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, strategia stabilește o serie de măsuri axate pe trei piloni: prevenirea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea vieții evreiești și promovarea memoriei istorice și a educației cu privire la Holocaust.

De asemenea, strategia propune măsuri de intensificare a cooperării cu întreprinderile online pentru a pune capăt antisemitismului online, pentru a proteja mai bine locurile publice și lăcașurile de cult, pentru a crea un hub european de cercetare privind antisemitismul contemporan și o rețea de situri care au cunoscut Holocaustul. Aceste măsuri vor fi consolidate prin eforturile pe care UE le face la nivel internațional pentru a fi în primele rânduri în lupta împotriva antisemitismului pe plan mondial.

Astăzi ne angajăm să promovăm viața evreiască în Europa în toată diversitatea sa. Dorim ca viața evreiască să prospere din nou în centrul comunităților noastre. Așa e normal să fie. Strategia pe care o prezentăm astăzi reprezintă o schimbare radicală în modul în care reacționăm la antisemitism. Europa poate prospera numai atunci când comunitățile sale evreiești se simt sigure și înfloritoare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citat în comunicat, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a adăugat că “antisemitismul este incompatibil cu valorile UE și cu modul nostru de viață european. Această strategie – prima de acest tip – este angajamentul nostru de a combate antisemitismul în toate formele sale și de a asigura un viitor pentru viața evreiască în Europa și dincolo de granițele acesteia. Le datorăm acest lucru celor care au murit în Holocaust, celor care au supraviețuit și generațiilor viitoare.”

Către o Uniune Europeană fără antisemitism

Strategia stabilește acțiuni axate pe: (1) prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism; (2) protejarea și promovarea vieții evreiești în UE și (3) educație, cercetare și comemorarea Holocaustului. Aceste măsuri sunt completate de eforturile internaționale ale UE de combatere a antisemitismului.

Printre acțiunile-cheie ale strategiei se numără:

  • Prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism: nouă din zece evrei consideră că antisemitismul a crescut în țara lor, 85 % considerând că aceasta este o problemă gravă. Pentru a remedia această situație, Comisia va mobiliza fonduri UE și va sprijini statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a propriilor strategii naționale. Comisia va sprijini crearea, la nivel european, a unei rețele de notificatori de încredere și de organizații evreiești pentru a elimina discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online. Aceasta va sprijini, de asemenea, elaborarea de discursuri care să combată conținutul antisemit online. Comisia va coopera cu industria și cu companiile IT pentru a preveni afișarea și vânzarea ilegală online a simbolurilor, a obiectelor și a literaturii legate de nazism.
  • Protejarea și promovarea vieții evreiești în UE: 38 % dintre respondenți se gândesc să emigreze întrucât nu se simt în siguranță în UE ca evrei. Pentru a se asigura că evreii se simt în siguranță și pot participa pe deplin la viața europeană, Comisia va oferi finanțare din partea UE pentru o mai bună protecție a spațiilor publice și a lăcașurilor de cult. Următoarea cerere de propuneri va fi publicată în 2022, fiind astfel puse la dispoziție 24 de milioane EUR. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să recurgă la sprijinul Europol în ceea ce privește activitățile de combatere a terorismului, atât online, cât și offline. Pentru a promova viața evreiască, Comisia va lua măsuri de protejare a patrimoniului evreilor și de sensibilizare cu privire la viața, cultura și tradițiile evreiești.
  • Educație, cercetare și comemorarea Holocaustului: În prezent, un european din 20 nu a auzit niciodată de Holocaust. Pentru a păstra vie memoria, Comisia va sprijini crearea unei rețele de locuri în care a avut loc Holocaustul, dar care nu sunt neapărat cunoscute, de exemplu ascunzători și locuri de execuție. Comisia va sprijini, de asemenea, o nouă rețea de tineri ambasadori europeni care să promoveze memoria Holocaustului. Cu finanțare din partea UE, Comisia va sprijini crearea unui hub european de cercetare privind antisemitismul contemporan și viața evreiască, în cooperare cu statele membre și cu comunitatea de cercetare. Pentru a pune în valoare patrimoniul evreiesc, Comisia va invita orașele care candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii să abordeze istoria minorităților lor, inclusiv istoria comunității evreiești.

UE va utiliza toate instrumentele disponibile pentru a invita țările implicate în procesul de extindere, țările din vecinătate și țările din afara UE să combată antisemitismul, inclusiv prin cooperarea cu organizațiile internaționale. Aceasta va garanta că fondurile externe ale UE nu pot fi alocate în mod eronat activităților care incită la ură și violență, inclusiv împotriva evreilor. UE va consolida cooperarea UE-Israel în lupta împotriva antisemitismului și va promova revitalizarea patrimoniului evreiesc la nivel mondial.

Strategia va fi pusă în aplicare în perioada 2021-2030.

Comisia Europeană invită astfel Parlamentul European și Consiliul să sprijine punerea în aplicare a strategiei și va publica rapoarte cuprinzătoare de punere în aplicare în 2024 și în 2029.

Statele membre s-au angajat deja să prevină și să combată toate formele de antisemitism prin adoptarea de noi strategii sau măsuri naționale în cadrul strategiilor naționale și/sau al planurilor de acțiune existente privind prevenirea rasismului, a xenofobiei, a radicalizării și a extremismului violent. Strategiile naționale ar trebui adoptate până la sfârșitul anului 2022, urmând ca acestea să fie evaluate de Comisie până la sfârșitul anului 2023.

Această strategie reprezintă angajamentul UE față de un viitor al vieții evreiești în Europa și în afara granițelor acesteia. Strategia marchează angajamentul politic al Comisiei pentru o Uniune Europeană fără antisemitism și fără nicio formă de discriminare, pentru o societate deschisă, favorabilă incluziunii și bazată pe egalitate în UE.

În urma Colocviului privind drepturile fundamentale consacrat antisemitismului și islamofobiei, organizat în 2015, Comisia a numit prima coordonatoare pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești.

În iunie 2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind combaterea antisemitismului. În decembrie 2018, Consiliul a adoptat o Declarație privind combaterea antisemitismului.

În decembrie 2019, combaterea antisemitismului a devenit parte a portofoliului vicepreședintelui Comisiei pentru promovarea modului nostru de viață european, ceea ce înseamnă că s-a prevăzut tratarea acestui subiect ca prioritate transversală. În decembrie 2020, Consiliul a adoptat Declarația privind integrarea luptei împotriva antisemitismului în toate domeniile de politică.

Multe dintre domeniile de politică legate de combaterea antisemitismului sunt în primul rând de competența statelor membre. Cu toate acestea, UE are un rol important de jucat în ceea ce privește formularea orientărilor de politică, coordonarea acțiunilor statelor membre, monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor, oferirea de sprijin prin intermediul fondurilor UE și promovarea schimbului de bune practici între statele membre. În acest scop, Comisia va transforma grupul de lucru ad- hoc existent privind combaterea antisemitismului într-o structură permanentă, care să reunească statele membre și comunitățile evreiești.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

Published

on

© Creative Europe/ Facebook

Comisia Europeană a lansat un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru sectoarele culturale și creative, denumit „CulturEU”, un ghișeu unic care reunește 75 de oportunități de finanțare din 21 de programe diferite, de la Europa Creativă și Orizont Europa la fondurile structurale și InvestEU.

În doar câteva clicuri, instrumentul interactiv online poate direcționa orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar din partea UE pe care îl are la dispoziție, se arată în comunicatul oficial. 

„Libertatea artistică, creativitatea și diversitatea culturală sunt emblematice pentru modul nostru de viață european. Europa este un motor cultural care are nevoie de sectoarele sale creative și culturale pentru a prospera. Alături de Next Generation EU, lansăm astăzi un nou instrument online pentru a permite artiștilor, creatorilor și profesioniștilor noștri din domeniul culturii să navigheze cu ușurință printre schemele de sprijin disponibile la nivelul UE și să le aleagă cele mai relevante. Împreună putem realiza o redresare durabilă pentru sectoarele creative și culturale din întreaga Europă”, a transmis vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. 

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale și creative, indiferent de tipul și dimensiunea lor, să navigheze în peisajul finanțării UE, să înțeleagă ce oportunități le stau la dispoziție și, în cele din urmă, să acceseze mai ușor finanțarea UE.

Părțile interesate pot filtra în mod automat oportunitățile de finanțare relevante în funcție de nevoile lor, de sectorul lor și de tipul de organizație pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple și bune practici care pot servi drept sursă de inspirație. CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informații privind noile cereri de propuneri și va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Sectoarele culturale și creative au fost grav afectate de restricțiile ample instituite în timpul pandemiei de COVID-19. De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre: sprijin financiar, cooperare la nivelul UE respectând totodată competențele naționale, investiții.

Acțiunile întreprinse până în prezent la nivelul UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative includ:

  • creșterea sprijinului financiar al UE pentru sectoarele culturale și creative cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa creativăcrea și aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa, sume dedicate proiectelor culturale, creative și favorabile incluziunii în perioada 2021-2027;
  • alocarea de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență.
  • aprobarea ajutorului național în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru o sumă totală de peste 420 de milioane EUR;
  • publicarea de orientări ale UE privind redeschiderea și redresarea în condiții de siguranță a sectorului;
  • lansarea unei platforme dedicate, Creatives Unite, pentru ca artiștii, artiștii interpreți sau executanți și alți profesioniști din domeniul cultural și creativ să facă schimb de informații, inițiative și idei. Această platformă numără în prezent peste 43 000 de utilizatori.

Comisia continuă să coordoneze și să faciliteze schimburile la nivelul UE pentru a examina provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și creative în momentul de față și oportunitățile de care dispun acestea.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a încă 7,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare totală se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi.

Plata acestei prime sume, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro din prefinanțare, este condiționată de respectarea celor 38 de jaloane și ținte stipulate în document, informează instituția într-un comunicat.

Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a face evaluarea. Acesta va trimite apoi analiza preliminară Comitetului economic și financiar din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Franța a trimit Planul Național de Redresare și Reziliență la 29 aprilie. Valoarea acestuia se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi, adică 1,62% din PIB-ul țării, și cuprinde alocări de 46% pentru combaterea schimbărilor climatice și 21% pentru tranziția digitală.

PNRR-ul Franței a primit aprobarea din partea Comisiei Europene la 23 iunie, etapă care a deschis calea Consiliului Uniunii Europene de a da undă verde acestui document la 13 iulie.

Astfel, Parisul a demarat la 19 august implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Cererea Franței de deblocare a fondurilor ce îi revin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente) o succede pe cea înaintată de Spania la 12 noiembrie.

Madridul a cerut Comisiei Europene să efectueze o plată de 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza îndeplinirii a 52 de jaloane și ținte legate de mobilitatea durabilă, eficiență energetică, conectivitate, politicilor în domeniul administrației publice, educației și domeniului social.

La fel ca și în cazul Franței, Comisia Europeană dispune de două luni pentru a evalua cererea.

Spania a depus Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB) la 30 aprilie și a primit aprobarea Comisiei Europene la 17 iunie. Acesta cuprinde alocări de 40% pentru combaterea schimbărilor climatice și de 28% pentru tranziția digitală. 

Prefinanțarea a intrat în țară la 17 august, după ce Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-ului Spaniei tot la 13 iulie.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă și pentru care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat deja acordul de împrumut

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Planul cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană organizează luni cea de-a doua ediție a Forumului companiilor de știri europene pentru a discuta despre transformarea industriei mass-media, anunțând, de asemenea, că va sprijini dezvoltarea unei “redacții europene de știri” (European newsroom) care să reunească 16 agenții de presă, printre care şi agenţia naţională de presă română Agerpres, se arată în comunicatul oficial. 

Pe lângă agenţia germană coordonatoare a proiectului, vor mai participa agenţiile AFP (Franţa), AGERPRES (România), ANSA (Italia), APA (Austria), ATA (Albania), Belga (Belgia), BTA (Bulgaria), EFE şi Europa Press (ambele din Spania), FENA (Bosnia-Herţegovina), HINA (Croaţia), MIA (Macedonia de Nord), STA (Slovenia), Tanjug (Serbia) şi TASR (Slovacia), potrivit Agerpres

„Prin colaborarea transfrontalieră, mass-media este mai puternică. Am văzut rezultatele incredibile ale investigațiilor transfrontaliere, cum ar fi recentele documente Pandora. Comisia Europeană își sporește sprijinul pentru acest tip de colaborare, prin intermediul redacției europene de știri și al unor noi parteneriate jurnalistice până la sfârșitul anului”, a transmis vicepreședinte Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová. 

Comisia Europeană va aloca acestui proiect 1,76 milioane de euro, fonduri care vor fi folosite, printre altele, pentru creşterea finanţării destinate formării jurnalistice şi pentru crearea unui nou website multilingv cu articole pe teme europene ale agenţiilor de presă participante.

„Organizăm spațiul informațional al european și creștem accesul cetățenilor la informații de calitate. Această primă redacție europeană de știri va permite jurnaliștilor să relateze în comun despre afacerile UE și să promoveze un spirit de colaborare. Anul viitor, vom prezenta o lege privind libertatea presei pentru a stimula pluralismul mediatic și pentru a îmbunătăți rezistența sectorului în ansamblu”, a subliniat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Citiți și: Comisia Europeană promite sprijin și protecție pentru jurnaliști: Nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media. Un atac asupra mass-media este un atac asupra democrației

Prima ediție a Forumului european al presei a avut loc în martie 2021. Acesta a contribuit la pregătirea primei recomandări din istoria Comisiei privind siguranța jurnaliștilor. Această a doua ediție reunește părțile interesate din sectorul mass-media pentru a discuta despre sursele de venit, modelele de afaceri, implicarea comunității, diversitatea, convergența media, cât și despre noile parteneriate.

Forumul face parte dintr-un efort mai amplu privind sprijinirea redresării și transformării sectoarelor media. Acesta include creșterea finanțării UE pentru proiecte media, precum European Newsroom. Mai mult, inițiativa va crea un centru pentru corespondenții de știri care vor lucra împreună pe teme europene.

Proiectul ar urma să înceapă încă din luna ianuarie, iar redacţia va deveni operaţională aproximativ la jumătatea anului viitor, estimează Comisia Europeană, care în prezent caută o sală ce va fi alocată noii redacţii europene.

Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor. 


La 16 septembrie, Comisia Europeană a emis prima recomandare din istorie privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor. Recomandarea include un set de acțiuni concrete, cum ar fi centre comune de coordonare, servicii de sprijin pentru victime și mecanisme de alertă timpurie. De asemenea, are în vedere o abordare consolidată și mai eficientă în ceea ce privește urmărirea penală a faptelor penale, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii, mecanismele de reacție rapidă, precum și protecția economică și socială. Propune acțiuni pentru o mai bună protecție a jurnaliștilor în timpul protestelor și demonstrațiilor, abordează amenințările online și cibernetice și atrage o atenție deosebită asupra amenințărilor la adresa femeilor jurnaliste. Aceasta vizează asigurarea unor condiții de lucru mai sigure pentru toți profesioniștii din domeniul mass-media, fără teamă și intimidare, atât online, cât și offline.

Comisia lucrează la o inițiativă de combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pentru a-i împiedica să informeze publicul și să raporteze cu privire la chestiuni de interes public (SLAPP). Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea presei, pentru a proteja independența și pluralismul mijloacelor de informare în masă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța5 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH7 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO8 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.9 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending