Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Către un triunghi de putere european Berlin-Paris-Roma: Mario Draghi și Olaf Scholz susțin accelerarea procesului de integrare într-o “Europă mai puternică și unită”

Published

on

© Bundesregierung/ Kugler

Italia şi Germania au dat asigurări luni, cu ocazia vizitei oficiale la Roma a noului cancelar german Olaf Scholz, că vor să aprofundeze cooperarea în domenii cheie, care să contribuie la o Europă “mai puternică şi mai unită”, relatează AFP, dpa și Politico Europe.

Subliniind “profunzimea legăturilor” dintre ţările lor, şeful guvernului italian Mario Draghi a evocat “voinţa de cooperare pentru a răspunde marilor provocări europene”, cum sunt combatarea epidemiei, tranziţia ecologică sau digitalizarea economiei.

Trebuie accelerat procesul de integrare. O Europă mai puternică şi unită este în interesul Italiei şi al Germaniei“, a afirmat Draghi, conform Agerpres.

Olaf Scholz și Mario Draghi vor să se apropie de crearea unui triunghi de putere european între Berlin, Paris și Roma, a titrat Politico Europe după întâlnire.

Întrebat însă dacă această cooperare întărită între Roma şi Berlin se va oficializa printr-un tratat precum cel de la Quirinale semnat recent cu președintele Franţei Emmanuel Macron, Draghi s-a arătat evaziv.

“Am început un parcurs împreună, despre care acum trei zile nici măcar nu se vorbea. Pentru moment am început să identificăm o serie de subiecte şi domenii, apoi împreună cu miniştrii competenţi vom găsi o metodă de a merge înainte. Apoi vom vedea, un tratat, un acord, un memorandum, vom decide la capătul parcursului”, a dat el asigurări.

“Nu suntem decât la început, dar am pornit pe un drum pe care vrem să-l ducem până la capăt”, a declarat şi Olaf Scholz, în prima sa vizită oficială la Roma de când a devenit cancelar săptămâna trecută, capitala Italiei fiind a patra escală externă a noului șef al guvernului german după Paris, Varșovia și Bruxelles.

“Avem intenţia fermă de a coopera şi mai strâns” cu Roma, a adăugat el, precizând că, după această întâlnire între cei doi şefi de guvern, vor urma reuniuni “interguvernamentale regulate”.

“Există nevoia unei Uniuni Europene mai puternice şi cele două ţări ale noastre sunt importante pentru reuşita acestui proiect”, a subliniat cancelarul german.

Potrivit cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), un “plan de acţiune comun”, lansat în urmă cu câteva săptămâni de cele două ministere de externe, ar putea fi înnoit în fiecare an. Cooperarea nu ar urma însă să atingă nivelul prevăzut în recentul Tratat de la Quirinale dintre Franţa şi Italia sau în Tratatul de la Aachen dintre Germania și Franța, semnat la 22 ianuarie 2019

“Din câte se pare, partea germană doreşte ceva de mai mică amploare, dar mai concret”, explică FAZ.

În ce priveşte investiţiile necesare pentru depăşirea crizei provocate de pandemia de COVID-19 şi pentru proiecte în numeroase domenii, cei doi lideri şi-au arătat optimismul, notează Bundesregierung.

“Regulile pe care le avem au deja o supleţe ce ne va permite să lucrăm şi pe viitor”, a spus Scholz, în timp ce omologul său italian s-a declarat “optimist” cu privire la posibilitatea unui acord pentru reguli bugetare mai flexibile.

Aceeași pledoarie pentru flexibilitate se regăsește și pe agenda politică a președintelui francez Emmanuel Macron, iar Parisul se pregătește să aducă acest subiect în discuție în timpul președinției sale semestriale la Consiliul UE, care începe la 1 ianuarie 2022.

Prezentând prioritățile președinției franceze, Macron a estimat că UE ”să regândească cadrul bugetar” definit de criteriile de la Maastricht, în special aplicarea regulii privind deficitul bugetar de maxim 3% din PIB. Preşedintele francez a pledat pentru ”o discuţie strategică” asupra regulilor bugetare europene, fiind de părere că ”trebuie să ieşim din vechile noastre tabuuri şi vechile noastre fetişuri”.

Din cauza crizei sanitare ”am pus între paranteze aplicarea regulilor noastre bugetare”, dar, odată cu reaplicarea acestor reguli, ”nu putem face ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat” şi ”să revenim la cadrul bugetar creat la începutul anilor ’90”, a susţinut președintele francez, recunoscut pentru apetitul său de a reforma mai multe arii ale mecanismelor europene.

”Problema nu este de a fi pentru sau împotriva 3%. Aceasta este depăşită”, a explicat preşedintele francez cu privire la regula din criteriile de la Maastricht care impune statelor zonei euro să-şi menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.

”Problema este cum articulăm seriozitatea bugetară şi convergenţa între europeni cu o ambiţie care este indispensabilă pentru noi toţi”, a continuat el, dând de înţeles că doreşte prin această revizuire stimularea investiţiilor, sens în care a menţionat că regulile bugetare europene ar trebui, de exemplu, să stimuleze investiţiile în sectorul digital.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită în oraşul japonez Hiroshima, primul din istorie care a fost atacat cu bombă nucleară, a declarat vineri că invazia rusă în Ucraina constituie o ameninţare la adresa securităţii globale și a denunțat faptul că Moscova face “referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”.

Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie “un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.

“Dar în acest moment, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, atacă națiunea suverană a Ucrainei, făcând în același timp referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”, a spus Michel, conform unui discurs difuzat pe pagina web a Consiliului.

 

El a atenționat că acest lucru “nu numai că zguduie securitatea Europei, ci crește periculos miza pentru întreaga lume” și a invocat în această privință și “testele ilegale și provocatoare de rachete ale Coreei de Nord”

“Aceste provocări urgente sunt tocmai motivul pentru care parteneriatele bazate pe pace și pe o ordine internațională bazată pe reguli – precum parteneriatul nostru Japonia-UE – sunt atât de importante, sunt atât de vitale”, a explicat Michel, la o zi după ce a participat, la Tokyo, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul nipon Fumio Kishida la summitul UE – Japonia.

În același context, președinta Comisiei Europene a afirmat că Rusia este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, ducând un “război barbar împotriva Ucrainei” și având un pact “îngrijorător” cu China, alături de care face apel la “noi – și foarte arbitrare – relații internaționale”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Prin ideea unei noi “comunități politice europene”, Emmanuel Macron spulberă visul Ucrainei de a adera rapid la UE: Procedura ar putea dura “decenii”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, președintele francez Emmanuel Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid.

La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie.

“Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spațiu de cooperare politică, de securitate și de cooperare. (…) Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez în fața Parlamentului European, în primul său discurs despre Europa de la realegerea sa, o alocuțiune care a pus capăt lucrărilor Conferinței.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat închiderii Conferinței, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

Aflat în aceeași zi la Berlin, Macron a sugerat că Regatul Unit, prima țară din istorie care s-a retras din Uniunea Europeană la 1 februarie 2020, ar putea avea “un loc deplin într-o nouă comunitate politică” europeană, în care şi-a exprimat dorinţa de a fi primite ţări apropiate, dar care nu sunt membre ale UE, făcând referire inițială la Ucraina.

Această nouă entitate “ar putea fi de asemenea un mijloc de a regăsi o stabilitate şi o altă formă de cooperare cu ţări ca Regatul Unit, care a decis să părăsească Uniunea noastră Europeană, dar care şi-ar putea avea un loc deplin în această comunitate politică”, a declarat şeful statului francez într-o conferinţă de presă la Berlin, liderul de la Elysee rezervând, conform tradiţiei, prima sa vizită oficială cancelarului german Olaf Scholz, o confirmare a prieteniei franco-germane, ”cu un simbolism şi mai puternic chiar de Ziua Europei”.

Această idee, pe care cancelarul german Olaf Scholz a considerat-o ”foarte interesantă” în timpul unei întâlniri cu Macron la Berlin, este totuşi susceptibilă să creeze frustrări printre ţările deja candidate – declarate sau potenţiale – la aderarea la UE.

De asemenea, nici ideea revizuirii tratatelor, susținută de Parlamentul European și de președintele Emmanuel Macron nu se bucură de prea mult entuziasm prin partea a jumătate dintre statele membre. România și alte 12 state UE s-au opus luni unei “încercări necugetate” care nu a făcut parte din scopul Conferinței, subliniind că actuala Uniune Europeană a arătat că funcționează.

Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie şi Macron doreşte ca această chestiune să fie abordată ”cu curajul şi libertatea necesare” cu liderii celorlalte ţări membre la summitul din 23-24 iunie, ultimul din timpul președinției franceze.

Citiți și De Ziua Europei, Ucraina a trimis oficialilor europeni a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Se așteaptă decizia Comisiei Europene în iunie

Înaintea discursului lui Emmanuel Macron de la Strasbourg şi după o convorbire telefonică avută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina va primi un prim răspuns în luna iunie în legătură cu cererea sa de aderare la UE

Zelenski a anunţat că Ucraina a predat răspunsurile la partea a doua a chestionarului pe care fiecare ţară aspirantă trebuie să îl completeze în vederea aderării, exprimându-şi speranţa că ţara sa va primi în iunie statutul de candidată la aderare.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană în frunte cu Emmanuel Macron au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

O nouă decizie de etapă este așteptată la summitul european din luna iunie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

La un an distanță de la momentul în care lansa Conferința privind viitorul Europei, de la același pupitru al democrației europene – scena hemiciclului Parlamentului European – președintele francez Emmanuel Macron a închis luni, la Strasbourg, lucrările Conferinței privind viitorul Europei, un demers pe care liderul francez l-a promovat intens încă de la alegerile europene din 2019. Învestit sâmbătă pentru cel de-al doilea mandat de președinte și la o zi distanță după ce a găzduit ceremonia de comemorare a 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Emmanuel Macron s-a adresat de Ziua Europei cetățenilor și oficialilor europeni reuniți în plenul de la Strasbourg înainte de a deplasa la Berlin, rezervând, conform tradiţiei, prima sa vizită oficială cancelarului german Olaf Scholz, o confirmare a prieteniei franco-germane, ”cu un simbolism şi mai puternic chiar de Ziua Europei”. Cu o zi a Europei marcată de imaginea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului francez, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie. Pe de altă parte, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

Macron și-a început discursul citându-l pe fostul ministru de externe francez Robert Schuman, autor al declarației din 9 mai 1950 care îi poartă numele și care reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi: “Pacea mondială poate fi salvată doar prin eforturi creative care să reflecte amenințările care ne pun în pericol.

În opinia lui Macron, aceste eforturi creative corespund “vremurilor pe care le trăim și astăzi sunt mai necesare decât în trecut”, acum când “războiul s-a întors pe continentul nostru”.

“Într-un moment în care poporul ucrainean luptă pentru libertatea sa, voi, cetățeni europeni, membri ai Parlamentului și Comisiei, ați realizat un exercițiu de democrație fără precedent în istoria noastră și în lume”, a spus el, invocând o “vibrantă Europă creativă”. Asumându-și cel de-al doilea mandat de președinte, el a asigurat că “Franța nu se va îndepărta de sarcina pe care o avem în fața noastră, deoarece Franța a ales cu hotărâre Europa, votând așa cum a făcut-o pentru a-mi da un nou mandat pentru a construi o Europă mai puternică, mai robustă, mai suverană”.

El a adus un omagiu fostului președinte al Parlamentului European, David Sassoli, decedat la începutul acestui an, și a salutat contribuția premierului Portugaliei, Antonio Costa, alături de care, la 9 mai 2021, a descris lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată cu ocazia Zilei Europei.

Apel la crearea unei comunități politice europene

În continuare, el a abordat provocarea principală cu care ordinea europeană de securitate se confruntă după data de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, generând o reacție de solidaritate cu aceasta din urmă, sancțiuni fără precedent la adresa Moscovei, izolarea internațională a acesteia și consolidarea alianței transatlantice între UE și SUA și în cadrul NATO.

Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia și organizarea continentului nostru“, a declarat Macron. “Ucraina, prin lupta și curajul său, este un membru de bază al Europei noastre. Dar chiar dacă i s-ar acorda mâine statutul de candidat, știm că procesul de aderare va dura câteva decenii”, a adăugat el.

De aceea, el a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”. De asemenea, liderul de la Elysee s-a arătat “în favoarea” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute acest lucru la summitul din iunie.

“Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spațiu de cooperare politică, de securitate și de cooperare”, a declarat Emmanuel Macron la închiderea Conferinței privind viitorul Europei.

Macron, von der Leyen și Parlamentul European susțin revizuirea tratatelor UE

Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez în fața Parlamentului European, în primul său discurs despre Europa de la realegerea sa, o alocuțiune care a închis ceremonia de la Strasbourg și în cadrul căreia au mai vorbit președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Sprijinul său pentru revizuirea tratatelor vine în favoarea rezoluției pe care Parlamentul European a votat-o săptămână trecută, dar și a poziționării similare a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din cadrul aceluiași eveniment, însă opțiunea politică a lui Macron este un contrast cu cea a unei treimi din statele membre ale UE. Astfel, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei, nouă țări membre au semnat o scrisoare prin care au indicat că se opun schimbării tratatelor europene. Textul cu pricina a fost semnat de Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia şi Suedia, la câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care susține că revizuirea Tratatelor este necesară pentru implementarea propunerilor Conferinței privind Viitorul Europei.

Concluziile Conferinței privind viitorul Europei. Cum ar putea fi declanșată revizuirea tratatelor?

Plenul Conferinței privind viitorul Europei a adoptat cele 49 de propuneri ale raportului Conferinței pe 30 aprilie 2022. Acestea includ peste 300 de măsuri în cadrul a nouă teme și s-au bazat pe 178 de recomandări ale grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, pe contribuții din partea grupurilor de dezbatere și evenimentelor naționale, pe idei din cadrul Evenimentului tineretului european și pe 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.

Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, exista o singură procedură de revizuire a tratatelor pe care se întemeiază UE: convocarea unei conferințe interguvernamentale. Din 2009, articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede două proceduri de revizuire a tratatelor.

Prima procedură – revizuirea ordinară – se referă la modificări-cheie privind competențele UE și necesită convocarea unei conferințe interguvernamentale pentru adoptarea prin consens a propunerilor de modificări. Toate țările UE trebuie să ratifice modificările aduse tratatului pentru ca acestea să intre în vigoare.

Cea de-a doua procedură – revizuirea simplificată – stipulează că în cazul în care modificările propuse se referă la politicile și acțiunile interne ale UE, Consiliul European adoptă în unanimitate o decizie în privința modificărilor după consultarea Comisiei, a Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. Noile prevederi ale tratatului intră în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate țările UE în conformitate cu procedurile constituționale proprii ale acestora.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA54 mins ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE4 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending