Coferința Președinților a fost de acord joi, la solicitarea gupului Partidului Popular European din Parlamentul European, să includă pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg de săptămâna viitoare o dezbatere privind situaţia statului de drept în România, informează un comunicat al grupului PPE.

Astfel, europarlamentarii vor dezbate luni, 15 aprilie, în cadrul ultimei sesiuni plenare din această legislatură, situația statului de drept în România, urmând să voteze o rezoluție în acest sens, potrivit unui draft de agendă.

Ultima campanie împotriva candidatului favorit al PE pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, este inacceptabilă într-un stat membru UE, iar instituţiile UE nu trebuie şantajate de autorităţile române, se menţionează în comunicatul PPE.

”Poziţia Parlamentului, bazată pe audierea tuturor candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef european, este clară: Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie următorul procuror-şef european. Este capabilă, curajoasă, competentă şi independentă, care sunt calităţile perfecte pentru cineva care ar trebui să deţină o funcţie atât de importantă şi complexă”, a declarat europarlamentarul Ingeborg Graessle, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

”Experienţa ei dovedeşte că este capabilă să lupte împotriva corupţiei şi criminalităţii. Nu ar trebui să lăsăm campania dură dusă împotriva ei de autorităţile române să împiedice instituţiile europene să aleagă cel mai bun candidat. Statele membre trebuie să reziste presiunii guvernului român la preşedinţia Consiliului UE şi să o susţină pe dna Kovesi pentru acest rol”, a adăugat ea.

”Acum ţine de restul Consiliului să nu mai cedeze în faţa presiunii guvernului român şi să o susţină pe Laura Codruţa Kovesi, care nu a cedat niciodată în pofida enormei presiuni politice şi legale a guvernului, într-un efort de a o reduce la tăcere”, a adăugat Ingebirg Graessle, care este membră a echipei de negociere a PE care discută cu reprezentanţii Consiliului UE despre numirea viitorului procuror-şef european.

”În ultimele luni, PE a făcut apel la autorităţile române să respecte valorile europene şi statul de drept. Parlamentul European trebuie să indice cu claritate numeroasele cazuri de încălcare a statului de drept în România şi să pună presiune asupra autorităţilor române, precum şi a Comisiei Europene, să reacţioneze prompt la orice schimbări ale legii din România care ar submina valorile europene şi statul de drept în ţară”, a declarat la rândul ei eurodeputata Roberta Metsola, purtătoare de cuvânt a PPE în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne.

O dezbatere privind situația statului de drept în România, solicitată și de candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene

Solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

”Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Amintim faptul că Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie,deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.