Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Published

on

Coferința Președinților a fost de acord joi, la solicitarea gupului Partidului Popular European din Parlamentul European, să includă pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg de săptămâna viitoare o dezbatere privind situaţia statului de drept în România, informează un comunicat al grupului PPE.

Astfel, europarlamentarii vor dezbate luni, 15 aprilie, în cadrul ultimei sesiuni plenare din această legislatură, situația statului de drept în România, urmând să voteze o rezoluție în acest sens, potrivit unui draft de agendă.

Ultima campanie împotriva candidatului favorit al PE pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, este inacceptabilă într-un stat membru UE, iar instituţiile UE nu trebuie şantajate de autorităţile române, se menţionează în comunicatul PPE.

”Poziţia Parlamentului, bazată pe audierea tuturor candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef european, este clară: Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie următorul procuror-şef european. Este capabilă, curajoasă, competentă şi independentă, care sunt calităţile perfecte pentru cineva care ar trebui să deţină o funcţie atât de importantă şi complexă”, a declarat europarlamentarul Ingeborg Graessle, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

”Experienţa ei dovedeşte că este capabilă să lupte împotriva corupţiei şi criminalităţii. Nu ar trebui să lăsăm campania dură dusă împotriva ei de autorităţile române să împiedice instituţiile europene să aleagă cel mai bun candidat. Statele membre trebuie să reziste presiunii guvernului român la preşedinţia Consiliului UE şi să o susţină pe dna Kovesi pentru acest rol”, a adăugat ea.

”Acum ţine de restul Consiliului să nu mai cedeze în faţa presiunii guvernului român şi să o susţină pe Laura Codruţa Kovesi, care nu a cedat niciodată în pofida enormei presiuni politice şi legale a guvernului, într-un efort de a o reduce la tăcere”, a adăugat Ingebirg Graessle, care este membră a echipei de negociere a PE care discută cu reprezentanţii Consiliului UE despre numirea viitorului procuror-şef european.

”În ultimele luni, PE a făcut apel la autorităţile române să respecte valorile europene şi statul de drept. Parlamentul European trebuie să indice cu claritate numeroasele cazuri de încălcare a statului de drept în România şi să pună presiune asupra autorităţilor române, precum şi a Comisiei Europene, să reacţioneze prompt la orice schimbări ale legii din România care ar submina valorile europene şi statul de drept în ţară”, a declarat la rândul ei eurodeputata Roberta Metsola, purtătoare de cuvânt a PPE în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne.

O dezbatere privind situația statului de drept în România, solicitată și de candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene

Solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Amintim faptul că Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie,deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu, despre rezultatele întâlnirii Trump-Iohannis: România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele SUA

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, este de părere că România trebuie să își îmbunătățească climatul investițional în domeniul energie pentru ca Exxon să continue să investească în exploatarea și extracția gazelor din Marea Neagră.

Prezent la B1 TV, unde a analizat vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington și Declarația Comună adoptată împreună cu Donald Trump, fostul șef al statului a spus că declarația este o listă consistentă de asumări, referindu-se deopotrivă la dezvoltarea tehnologiei 5G și la securitatea energetică, inclusiv în ce privește dezvoltarea domeniului energiei nucleare civile în România.

Referitor la punctul din declaraţie privind comunicaţiile 5G şi implicarea investitorilor chinezi, Băsescu a spus că “aici România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele Trump”.

Fostul şef al statului s-a referit şi la capitolul din declaraţia comună care prevede analizarea unor modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. 

“Trebuie să îmbunătăţim climatul investiţional că altfel Exxon nu vine să scoată gazele. Deci mesajul este clar şi trebuit citit ca atare”, consideră Traian Băsescu, eurodeputat PMP și PPE.

Fostul preşedinte a vorbit şi despre încurajarea colaborării în domeniul energiei nucleare civile prevăzută în declaraţia comună, spunând, în context: “Deci noi facem reactoarele şi nu China”.  

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

Continue Reading

Eugen Tomac

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, eurodeputatul Eugen Tomac: ”Nu putem construi un viitor sănătos, dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria națiunii noastre”

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP,PPE) își exprimă recunoștința pentru românii care au murit în urma represiunii staliniste, în urmă cu 80 de ani și a subliniat în mesajul său că: ”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre.”

Reamintim că acum 80 de ani, la Moscova a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, o înțelegere între naziști și sovietici îndreptată împotriva României, țărilor Baltice și a Poloniei, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru.

”Abia astăzi, la 80 de ani de la semnarea acestei înțelegeri criminale, Kremlinul a recunoscut oficial și a prezentat documentul care demonstrează complicitatea lui Stalin la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin această înțelegere cu Hitler”, transmite acesta.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Comemorarea vicitimelor ”este o chestiune ce ține de demnitatea statului român”, subliniază Eugen Tomac.

În acest context, eurodeputatul Eugen Tomac critică autoritățile române pentru modul în care comemorează victimele țării noastre, realizând o antiteză cu celelalte țări afectate de același pact: ”În timp ce în țările baltice astăzi este zi de doliu și cetățenii Estoniei, Letoniei și Lituaniei își comemorează victimele represiunilor staliniste, în România nimeni nu a aprins măcar o lumânare în memoria a sute de mii de cetățeni români nevinovați, omorâți după anexarea teritoriilor românești în urma Pactului Ribbentrop – Molotov. Nici Președintele, nici reprezentanții Guvernului sau ai Parlamentului.”

”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, ministrul Apărării din Federația Rusă, Serghei Șoigu, se află astăzi la Chișinău pentru a serba “eliberarea” Basarabiei, iar potrivit eurodeputatului, acest lucru reprezintă ”un gest sfidător la adresa României”: ”Rusia ne sfidează și îi umilește din nou pe români, iar România, prin decidenții săi de astăzi, a luat poziția înțeleptului care nu vede și nu aude!”

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și deține primul mandat de deputat în Parlamentul European, făcând parte din cea mai mare familie politică, cea a Popularilor Europeni. Eurodeputatul PMP și PPE este activ în Parlamentul European în următoarele comisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Mai multe infoarmații despre activitatea europarlamentarului, aici.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu, despre Declarația Comună de la Washington: Nu aș fi dat niciodată un mesaj împotriva Germaniei împreună cu SUA

Published

on

Fostul președinte al României și actual membru al Parlamentului European, Traian Băsescu, consideră că Declarația Comună semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis este o listă consistentă de asumări, unele pe care nu le-ar fi semnat în calitate de șef de statului și oferind ca exemplu în acest sens poziționarea față de Nord Stream 2.

Prezent la B1 TV, fostul președinte a spus că în ce privește opoziția președinților Trump și Iohannis față de construcția conductei Nord Stream 2 nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE. 

În ceea ce priveşte opoziţia faţă de Nord Stream 2, fostul preşedinte a spus că nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE.  

Opoziția pentru Nord Stream 2. Nu m-aș fi dus niciodată în SUA să lovesc în Germania. Gândiți-vă că această declarație e citită în toate cancelariile. Avem un parteneriat strategic împreună cu Statele Unite, dar suntem în Europa şi în UE şi crizele le-am trecut împreună cu Germania” a mai spus Traian Băsescu, eurodeputat și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending