Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cazul Kovesi repune pe agenda Parlamentului European situația statului de drept în România. PE va dezbate luni, 15 aprilie, situația statului de drept în țara noastră, la solicitarea grupului PPE

Published

on

Coferința Președinților a fost de acord joi, la solicitarea gupului Partidului Popular European din Parlamentul European, să includă pe agenda sesiunii plenare de la Strasbourg de săptămâna viitoare o dezbatere privind situaţia statului de drept în România, informează un comunicat al grupului PPE.

Astfel, europarlamentarii vor dezbate luni, 15 aprilie, în cadrul ultimei sesiuni plenare din această legislatură, situația statului de drept în România, urmând să voteze o rezoluție în acest sens, potrivit unui draft de agendă.

Ultima campanie împotriva candidatului favorit al PE pentru funcţia de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi, este inacceptabilă într-un stat membru UE, iar instituţiile UE nu trebuie şantajate de autorităţile române, se menţionează în comunicatul PPE.

”Poziţia Parlamentului, bazată pe audierea tuturor candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef european, este clară: Laura Codruţa Kovesi ar trebui să fie următorul procuror-şef european. Este capabilă, curajoasă, competentă şi independentă, care sunt calităţile perfecte pentru cineva care ar trebui să deţină o funcţie atât de importantă şi complexă”, a declarat europarlamentarul Ingeborg Graessle, preşedinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European.

”Experienţa ei dovedeşte că este capabilă să lupte împotriva corupţiei şi criminalităţii. Nu ar trebui să lăsăm campania dură dusă împotriva ei de autorităţile române să împiedice instituţiile europene să aleagă cel mai bun candidat. Statele membre trebuie să reziste presiunii guvernului român la preşedinţia Consiliului UE şi să o susţină pe dna Kovesi pentru acest rol”, a adăugat ea.

”Acum ţine de restul Consiliului să nu mai cedeze în faţa presiunii guvernului român şi să o susţină pe Laura Codruţa Kovesi, care nu a cedat niciodată în pofida enormei presiuni politice şi legale a guvernului, într-un efort de a o reduce la tăcere”, a adăugat Ingebirg Graessle, care este membră a echipei de negociere a PE care discută cu reprezentanţii Consiliului UE despre numirea viitorului procuror-şef european.

”În ultimele luni, PE a făcut apel la autorităţile române să respecte valorile europene şi statul de drept. Parlamentul European trebuie să indice cu claritate numeroasele cazuri de încălcare a statului de drept în România şi să pună presiune asupra autorităţilor române, precum şi a Comisiei Europene, să reacţioneze prompt la orice schimbări ale legii din România care ar submina valorile europene şi statul de drept în ţară”, a declarat la rândul ei eurodeputata Roberta Metsola, purtătoare de cuvânt a PPE în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne.

O dezbatere privind situația statului de drept în România, solicitată și de candidatul popularilor europeni la funcția de președinte al Comisiei Europene

Solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Amintim faptul că Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie,deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Rareș Bogdan a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, pentru extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, exprimându-și speranța că președinția suedeză a Consiliului UE va organiza un vot în acest sens în luna martie sau în luna iunie.

În cursul unei dezbateri consacrate problemei migrației, liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE a subliniat eforturile pe care România le-a întreprins pentru a fi primită în spațiul Schengen și a denunțat ferm veto-ul Austriei.

“România își dorește ca Uniunea Europeană să devină un loc mai sigur pentru cetățenii ei, dar și românii sunt cetățeni europeni. Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale și, cu toate acestea, au fost jigniți cumplit. Românilor li s-a refuzat pe 8 decembrie accesul în spațiul Schengen, iar asta s-a întâmplat din cauza josniciei politice a cancelarului austriac Nehammer, care iată a și plătit la alegeri. Partidul său a luat la alegerile de duminică cel mai prost scor de la al Doilea Război Mondial încoace”, a spus Rareș Bogdan, în cadrul dezbaterii organizate în pregătirea summitului special al Consiliului European din 9-10 februarie, consacrat migrației.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu trebuie să devină un loc unde mai marii zilei dispun discreționar de soarta a milioane de cetățeni. “Ce au făcut românii ca să merite un asemenea tratament nemernic?”, s-a întrebat, retoric, Bogdan.

El a arătat că românii “au investit un miliard de euro în securizarea frontierelor, au ajutat 3,5 milioane de ucraineni, i-au hrănit, i-au luat acasă, le-au cumpărat medicamente și lapte praf și nu s-au plâns, deoarece românii sunt chiar creștini, nu doar spun că sunt creștini”.

“Românii își asumă un risc major în vecinătatea Ucrainei, având 650 de km de graniță. Dar fac acest lucru asumat. Și vă spun un lucru și luați aminte: românii nu sunt fraierii Uniunii Europene. Sper ca Suedia, care este o țară cu o democrație consolidată, să repună pe agenda Uniunii Europene în unul din cele două Consilii JAI din martie și din iunie 2023, de sub președinția sa, extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria”, a conchis Rareș Bogdan.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Gheorghe Falcă a prezentat în Comisia TRAN situația finanțărilor europene din domeniul transportului pentru anul 2021, dosar pentru care a fost raportor pentru aviz

Published

on

© Gheorghe Falcă - Arhivă Personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a prezentat în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, al cărei membru este, situația finanțărilor europene pentru proiectele de transport și turism, dar a agențiilor UE de transport  din 2021, dosar pentru care a fost responsabil în calitate de raportor pentru aviz. 

”Am prezentat în cadrul Comisiei TRAN situația finanțărilor europene pe proiectele de transport și infrastructură, dar și a Agențiilor de transport: Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate, Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și respectiv a întreprinderile comune în domeniul transporturilor: întreprinderea comună pentru o aviație curată, întreprinderea comună <<Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului Unic European>>, întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei. În total au fost șapte rapoarte de gestiune pentru care am fost raportor principal, toate fiind adoptate în unanimitate în cadrul Comisiei TRAN”, a precizat eurodeputatul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a detaliat că, ”în raportul de gestiune dedicat Comisiei Europene, am menționat despre adoptarea târzie a MFF (cadrului financiar multianual) care a amânat punerea în aplicare a programelor în regim de gestiune partajată până în 2022, astfel încât părți din bugetul 2021 au fost reportate în anii următori și riscă să fie afectate prin rate ridicate ale inflației”.

În egală măsură, Gheorghe Falcă a ”salutat propunerea Comisiei privind Finanțarea revizuirii rețelei TEN-T și extinderea conexiunii către vecinătatea estică, pentru a asigura conectivitatea regiunilor ultra periferice, țărilor și regiunilor afectate de războiul de agresiune al Rusiei, cum ar fi Ucraina sau Moldova, precum și revizuirea priorităților statelor membre estice în ceea ce privește conexiunile transfrontaliere care lipsesc”.

În acest context, eurodeputatul a solicitat Comisiei Europene ”să facă toate demersurile pentru a nu amâna și mai mult acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen pentru a asigura o conexiune de transport fără întreruperi către Est”.

”În întocmirea rapoartelor de gestiune pentru agențiile pentru transporturi, întreprinderile comune și pentru Comisia Europeană am verificat cheltuielile și ceea ce au realizat și am încercat să reflectez prioritățile PPE precum Cerul Unic European, piața combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF), desfășurarea sistemului de management a traficului feroviar european în cazul agențiilor și mobilitatea militară sau TEN-T pentru Comisia Europeană”, a conchis Gheorghe Falcă.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European se reunește într-o minisesiune plenară la Bruxelles în perioada 1-2 februarie, pentru a dezbate și decide, printre altele dacă să confirme mandatul de negociere privind noi măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale.

Conform unei informări a instituției europene, decizia Comisiei pentru ocuparea forței de muncă din 12 decembrie 2022 de a iniția negocieri cu Consiliul va fi supusă votului în plen joi, la ora locală 11.00 (12.00 ora României).

Noile norme ar reglementa modul de stabilire corectă a statutului profesional al lucrătorilor pe platforme online și modul în care platformele digitale ar trebui să utilizeze algoritmi și inteligență artificială pentru a monitoriza și evalua lucrătorii.

Mandatul pentru negocieri a fost anunțat în plen de președinta Metsola luni, 16 ianuarie. Întrucât o zecime dintre eurodeputații au formulat obiecții în termen de 24 de ore, este necesar votul în plenul PE.

Parlamentul European își va prezenta prioritățile pentru summitul UE-Ucraina

Înaintea summitului UE-Ucraina de la Kiev din 3 februarie, eurodeputații vor discuta despre modul în care UE poate sprijini în continuare Ucraina în lupta împotriva invaziei rusești.

La summitul de la Kiev, liderii UE și ucraineni vor discuta despre continuarea sprijinului financiar și militar pentru guvernul de la Kiev, precum și despre următorii pași în ceea ce privește procesul de aderare la UE al Ucrainei.

În ianuarie, eurodeputații au cerut UE și statelor sale membre să-și sporească asistența militară, politică și umanitară pentru Ucraina și să își consolideze apărarea în fața amenințărilor rusești la adresa securității europene. În cadrul aceeași sesiuni plenare de la Strasbourg, aceștia au insistat din nou că ar trebui instituit un tribunal internațional special pentru a pedepsi crimele comise de liderii și forțele ruse în Ucraina.

Dezbaterea în plen va avea loc joi, urmată de un vot asupra unei rezoluții în aceeași zi.

Eurodeputații vor dezbate reforma normelor UE privind migrația și azilul

În cadrul dezbaterii de miercuri după-amiază cu Comisia și Președinția suedeză, PE își va prezenta prioritățile în materie de migrație și azil înainte de summitul din 9-10 februarie.

În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern se vor concentra asupra îmbunătățirii competitivității economiei europene și asupra politicii în domeniul migrației.

În contextul creșterii numărului de persoane ce intră în UE de-a lungul diferitelor rute de migrație și al presiunii exercitate asupra sistemelor de azil și de primire, eurodeputații vor evalua propunerile recente ale Comisiei și ale miniștrilor justiției și afacerilor interne. Principalele aspecte care vor fi discutate includ cooperarea cu țările terțe și între statele membre, modalitățile de accelerare a returnării persoanelor care nu se califică pentru statutul de refugiat în UE, utilizarea barierelor fizice la unele frontiere externe și posibila finanțare din partea UE pentru astfel de măsuri, operațiunile de căutare și salvare, precum și rolul Frontex.

Eurodeputații vor evalua, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește revizuirea normelor comune privind migrația și azilul, pentru a asigura solidaritatea și partajarea echitabilă a responsabilității între statele membre în ceea ce privește sosirea migranților și a solicitanților de azil. În decembrie 2022, colegiuitorii au ajuns la acorduri în ceea ce privește condițiile de primire și cadrul de relocare, iar negocierile coninuă pentru normele revizuite de înregistrare în baza de date Eurodac. Parlamentul intenționează să voteze în lunile următoare cu privire la inițiativele rămase – Regulamentul privind gestionarea azilului și a migrațieiRegulamentul privind situațiile de criză și de forță majorăRegulamentul privind examinarea, cu scopul de a finaliza noile norme înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024.

Publicitatea politică: mai multă echitate și transparență

Eurodeputații vor dezbate și vota poziția de negociere pentru discuții cu Consiliul asupra unor reguli mai stricte privind publicitatea politică plătită.

Dezbaterea de miercuri va fi urmată de un vot joi, care urmează să confirme poziția adoptată săptămâna trecută în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor.

Eurodeputații intenționează să introducă obligația ca reclamele politice, online și offline, să poată fi identificate clar ca atare. Ar trebui facilitat accesul la informații despre sponsor, despre suma plătită pentru reclamă, despre cum au fost identificați cei vizați și despre legătura dintre reclame și procesele electorale. De asemenea, vor fi stabilite norme suplimentare pentru perioadele imediat anterioare alegerilor și referendumurilor.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE11 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN12 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE13 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO14 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending