Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, sprijinul publicului pentru moneda euro este puternic și stabil. Majoritatea respondenților (78%) din întreaga zonă euro consideră că moneda euro este benefică pentru UE. În plus, 69% dintre aceștia consideră că moneda euro este pozitivă pentru propria lor țară.

De asemenea, 82% dintre respondenți consideră că euro facilitează comparațiile de preț între statele membre, iar 79% sunt de părere că moneda facilitează desfășurarea afacerilor. 

Mai mult, 53% dintre respondenți consideră că euro a facilitat călătoriile și le-a făcut mai puțin costisitoare, iar 44% sunt de părere că a redus taxele bancare în timpul călătoriile. 

Rezultatele arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în caz de urgență (SURE), 82% dintre respondenți fiind de acord cu relevanța acordării de împrumuturi pentru a ajuta statele membre să mențină persoanele pe piața forței de muncă.

De asemenea, sprijinul financiar oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost perceput pozitiv de 77% dintre respondenți.

În ceea ce privește coordonarea politicilor economice și realizarea de reforme, 64% dintre respondenți sunt de părere că este nevoie de mai multă coordonare, în timp ce 80% dintre aceștia consideră că sunt necesare reforme semnificative pentru îmbunătățirea performanței economice. De asemenea, 53% sunt de părere că reformele de succes din alte țări ale zonei euro au facilitate reforme în propriile lor țări. 

În cele din urmă, 65% dintre respondenți au fost în favoarea eliminării monedelor de un cent și doi cenți prin rotunjirea obligatorie a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți.

Aceste rezultate indică al doilea cel mai mare sprijin pentru euro de la începutul sondajelor anuale, în 2002. Acest sondaj Eurobarometru a fost realizat în rândul a aproximativ 17 600 de respondenți din cele 19 state membre ale zonei euro, în perioada 25 octombrie – 9 noiembrie 2021.

Comisia Europeană a anunțat vineri prelungirea programului său de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19 pentru încă șase luni, până în iunie 2022, odată cu publicarea celor mai recente rapoarte ale platformelor online privind acțiunile întreprinse de acestea în perioada septembrie-octombrie, conform unui comunicat de presă. 

„Pandemia nu s-a încheiat încă, iar de aceea dorim ca platformele să își intensifice eforturile pentru a aborda dezinformarea privind COVID-19, inclusiv cu privire la vaccinuri. Ne așteptăm, de asemenea, ca platformele să transpună lecțiile învățate din programul de monitorizare într-un cadru mai puternic pentru noul Cod de combatere a dezinformării”, a transmis Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență.

Cele mai recente rapoarte arată că YouTube și-a extins politica de dezinformare medicală pentru a include afirmații despre vaccinuri care contrazic consensul autorităților locale de sănătate sau al OMS. TikTok a mărit numărul de cuvinte-cheie / hashtag-uri care pot declanșa tag-uri și bannere legate de COVID-19 și de vaccinuri.

Twitter și-a actualizat politica privind informațiile înșelătoare despre vaccinuri. Facebook și-a actualizat politicile la nivel mondial privind vaccinarea COVID-19 pentru copii, de exemplu conținutul fals care susține că vaccinurile sunt nesigure și netestate.

Google a anunțat că lucrează cu autoritățile pentru a se asigura că în căutare apar informații suplimentare despre disponibilitatea vaccinului COVID-19 atunci când utilizatorii caută informații legate de vaccinuri. Pe lângă faptul că le oferă utilizatorilor mai multe informații despre disponibilitatea generală a vaccinului, această funcție, disponibilă acum în Franța, permite accesul ușor la rezervarea vaccinării.

Recent, 26 de noi potențiali semnatari s-au alăturat procesului de redactare pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care este așteptat până la sfârșitul lunii martie 2022.

„Semnatarii actuali și cei potențiali trebuie să colaboreze eficient și să realizeze un cod solid. Așteptările sunt mari, având în vedere mizele, iar timpul presează. Acest cod va schimba în mod clar regulile jocului pentru a adapta responsabilitatea platformelor online, asigurând măsuri oportune, adecvate și eficiente de combatere a dezinformării în UE. Spațiul informațional nu ar trebui să fie un vest sălbatic care să expună cetățenii la un flux de dezinformare neîmblânzit”, a declarat Thierry Breton, comisarul  european pentru piața internă.

Termenul prelungit va permite semnatarilor să elaboreze un instrument solid, cu angajamente adaptate. Comisia Europeană îndeamnă semnatarii să efectueze rapid revizuirea, respectând orientările acesteia, și să își intensifice eforturile în ceea ce privește programul de monitorizare, ținând seama de recomandările recente ale Grupului european al autorităților de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale (ERGA).

Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Canada au impus sancțiuni împotriva Belarusului, acuzându-l pe Alexander Lukașenko de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și de instrumentalizarea migranților.

”Ne menținem angajamentul de a sprijini aspirațiile democratice ale poporului din Belarus și rămânem uniți pentru a impune costuri regimului – și celor care îl sprijină – pentru eforturile sale de a reduce la tăcere vocile societății civile independente, ale mass-mediei și ale tuturor belarușilor care încearcă să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă în țara lor. Cerem din nou ca regimul lui Lukașenko să înceteze imediat și complet orchestrarea migrației ilegale. Cei care, în Belarus sau în țări terțe, facilitează trecerea ilegală a frontierelor externe ale UE ar trebui să știe că acest lucru are un cost substanțial. Solicităm regimului să elibereze necondiționat și fără întârziere cei aproape 900 de prizonieri politic, să pună capăt campaniei sale de represiune, să pună în aplicare recomandările misiunii de experți independenți din cadrul Mecanismului Moscova al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și să ia măsuri semnificative pentru a răspunde preocupărilor exprimate în cadrul Mecanismului Viena al OSCE. Regimul ar trebui să inițieze rapid un dialog politic cuprinzător și autentic cu reprezentanții opoziției democratice și ai societății civile, facilitat de OSCE, care să conducă la noi alegeri prezidențiale libere și corecte, sub observație internațională”, este precizat în declarația comună.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, măsurile restrictive impuse de UE vizează un număr de 17 persoane și 11 entități.

Decizia vizează membri importanți ai sectorului judiciar, inclusiv ai Curții Supreme și ai Comitetului de Control al Statului, precum și ai canalelor de propagandă, care contribuie la continuarea represiunii împotriva societății civile, a opoziției democratice, a organelor de presă independente și a jurnaliștilor.

Decizia vizează, de asemenea, funcționari politici de rang înalt ai regimului Lukașenko, precum și companii (cum ar fi Belavia Airlines), operatori de turism și hoteluri care au contribuit la incitarea și organizarea traversărilor ilegale ale frontierei prin Belarus către UE, participând astfel la instrumentalizarea migrației în scopuri politice.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 183 de persoane și 26 entități. Cei desemnați fac obiectul înghețării activelor, iar cetățenilor și întreprinderilor din UE li se interzice să le pună fonduri la dispoziție. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

”Uniunea Europeană nu va tolera instrumentalizarea orchestrată și motivată politic a ființelor umane de către regimul Lukașenko. Această strategie cinică de exploatare a persoanelor vulnerabile este o încercare abominabilă de a devia atenția de la nerespectarea continuă de către regim a dreptului internațional, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului în Belarus. UE este unită în fața acestei provocări și utilizează toate instrumentele de care dispune pentru a respinge încercările de declanșare a unei crize la frontierele UE. Uniunea Europeană continuă să fie solidară cu populația din Belarus. Cea de a cincea rundă de sancțiuni constituie încă un exemplu al hotărârii noastre de a acționa atunci când sunt încălcate drepturile omului”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Din octombrie 2020, UE și-a extins treptat măsurile restrictive având în vedere situația din Belarus.

La 21 și 22 octombrie 2021, Consiliul European a adoptat concluzii în care a declarat că nu va accepta nicio încercare a unor țări terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice, a condamnat toate atacurile hibride la frontierele UE și a afirmat că va răspunde în consecință. Concluziile au subliniat că UE va continua să contracareze atacul hibrid aflat în derulare lansat de regimul din Belarus, inclusiv prin adoptarea de urgență a unor măsuri restrictive suplimentare împotriva persoanelor și a entităților juridice, în concordanță cu abordarea sa graduală.

La 15 noiembrie 2021, Consiliul a modificat criteriile de desemnare, pentru a permite aplicarea de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor și entităților care organizează sau contribuie la activități desfășurate de regimul Lukașenko prin care se facilitează traversarea ilegală a frontierelor externe ale UE.