Miniștrii de externe europeni și-au reiterat ”sprijinul neclintit pentru Ucraina”, în cadrul unei conferințe ce a avut joi la Roma, amfitrionul fiind ministrul italian de externe, Antonio Tanjani, anunță DPA, citat de Agerpres.

La întâlnirea centrată pe securitatea Uniunii Europene și pe războiul de agresiune rus din Ucraina au luat parte miniștrii de externe din Germania, Franța, Polonia, Spania, Regatul Unit, Ucraina, precum și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și secetarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuniunea se desfășoară cu mai puțin de o lună înainte de ce-a de patra Conferință privind redresarea Ucrainei, ce ar urma să aibă loc la 10-11 iulie, unde sunt așteptați aproximativ 2000 de reprezentanți din sfera politică, mediul de afaceri și organizații internaționale, care vor aborda perspectivele pe termen lung ale Ucrainei.

„Am subliniat încă o dată sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, poporul său, democrația sa, securitatea, suveranitatea, independența și integritatea teritorială în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. O Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru stabilitatea și securitatea zonei euro-atlantice”, menționează aliații Kievului într-o declarație comună publicată la finalul întrevederii.

Aceștia au salutat eforturile de pace conduse de SUA, reiterând că Europa „va continua să contribuie la aceste eforturi și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a unui acord de pace care să respecte principiile Cartei ONU”.

Ei au ținut să amintească și de rolul pe care Turcia îl joacă în acest proces, țară NATO care și-a arătat deschiderea de a sprijini „orice alte inițiative relevante de facilitare care pot contribui la avansarea către o soluție echitabilă și durabilă”.

„O pace justă și durabilă trebuie să includă garanții de securitate adecvate pentru Ucraina, începând cu o armată și o industrie de apărare ucrainene puternice. În acest scop și bazându-ne pe unitatea transatlantică, vom colabora cu Ucraina în ceea ce privește inițiativele de consolidare a forțelor armate ucrainene; suntem pregătiți să ne consolidăm sprijinul, inclusiv prin îmbunătățirea cooperării industriale în domeniul apărării cu Ucraina și prin explorarea unor forme suplimentare de cooperare în domeniul securității și apărării, în conformitate cu sprijinul nostru pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei”, se arată în declarație.

Aliații Kievului au îndemnat Rusia să renunțe la „solicitările și condițiile maximaliste” pentru a arăta că își dorește cu adevărat pacea în Ucraina.

În contextul în care atacurile Moscovei nu contenesc, aceștia reafirmă că sunt pregătiți să sporească presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin impunerea de noi sancțiuni, în paralel cu acțiunile de contracarare a încercărilor de eludare a acestora, obiectivul fiind acela de a „submina abilitatea Rusiei de a continua războiul de agresiune și de a asigura Ucrainei cea mai bună poziție posibilă pentru a asigura o pace justă și durabilă.”

Întâlnirea de la Roma se desfășoară înainte de summitul NATO de la Haga, care va „demonstra unitatea noastră, bazată pe legătura transatlantică durabilă, pe un angajament ferm de a ne apăra reciproc și pe o împărțire echitabilă a sarcinilor”.

„Țările europene trebuie să joace un rol și mai important în asigurarea propriei noastre securități. Pentru ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități în cadrul NATO, am solicitat o consolidare ambițioasă a capacităților europene de apărare, sporind într-o manieră flexibilă și durabilă cheltuielile naționale pentru securitate și apărare, permițându-ne să descurajăm și să apărăm în mod eficient în toate domeniile din zona euro-atlantică”, este menționat în declarație.

Pentru a depăși consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a contracara amenințările și provocările în toate domeniile în vecinătatea estică și sudică, precum și în regiunea baltică, miniștrii de externe recunosc că este nevoie de „o abordare 360° a securității euro-atlantice”.

„Ne vom consolida parteneriatele în regiunile care au un impact asupra securității noastre pentru a combate instabilitatea și pentru a promova pacea și prosperitatea, în special în Mediterana, în Africa, în Balcanii de Vest, în regiunea Mării Negre și în regiunea MENA, într-un context profund marcat de atacul din 7 octombrie și de consecințele acestuia, cu necesitatea de a obține eliberarea tuturor ostaticilor luați de Hamas, o încetare imediată a focului în Gaza și o reluare urgentă a ajutoarelor”, mai este precizat în declarație.

Președintele ceh Petr Pavel s-a pronunțat joi pentru o ”autonomie operațională” mai mare a structurii de comandă europene în cadrul NATO, cerând Alianței Nord-Atlantice să se pregătească pentru misiuni fără a se baza pe implicarea activă a Statelor Unite, informează DPA, potrivit Agerpres.

În intervenția sa din cadrul conferinței de securitate GLOBSEC de la Praga, fostul general în vârstă de 63 de ani a afirmat că țările europene ar trebui să ia în considerare ”oglindirea” cu personal european a posturilor de comandă deținute în prezent de militari americani.

În opinia sa, o astfel de măsură ar garanta că operațiunile specifice Europei rămân viabile indiferent de deciziile Washingtonului.

Petr Pavel, care a condus Comitetul Militar al NATO în perioada 2015 – 2018, a spus că Europa trebuie să răspundă la schimbarea atitudinii SUA față de securitatea europeană, în special sub mandatul președintelui Donald Trump.

”Este timpul să tragem concluziile necesare din faptul că rolul Statelor Unite în securitatea europeană s-a modificat. Noua administrație de la Washington a perturbat relațiile transatlantice și a forțat Europa să se confrunte cu întrebări strategice pe care nu le poate amâna”, a spus el.

”Obiectivul nu este de a crea o alternativă la NATO, ci de a consolida pilonul european al NATO. Pentru a reuși, acest pilon european nu poate rămâne o ambiție abstractă; el trebuie să fie instituționalizat, integrat în planificarea standard a NATO, în buget și să forțeze procese de dezvoltare”, a continuat el.

Discuțiile de la conferința GLOBSEC se concentrează pe provocările pentru securitatea globală și pe strategiile pentru viitoarele crize.

Membră a NATO din 1999, Republica Cehă a avut un rol important în sprijinirea Ucrainei în fața invaziei ruse. Guvernul conservator de la Praga a susținut o inițiativă de furnizare de muniții pentru artilerie și continuă să pledeze pentru un sprijin robust pentru Kiev din partea Alianței Nord-Atlantice. 

La împlinirea a 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, Consiliul a adoptat o declarație prin care își reafirmă angajamentul față de spațiul Schengen și evidențiază rolul esențial al acestuia în consolidarea cooperării și integrării europene.

„Ne-am reunit cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a semnării Acordului Schengen pentru a sublinia angajamentul nostru comun față de securitatea Europei, consolidarea rezilienței și pregătirea pentru provocările actuale. Ghidați de valorile noastre comune, ne angajăm să continuăm să investim în spațiul comun fără frontiere interne, asigurând o gestionare solidă a frontierelor noastre externe, o luptă mai eficientă împotriva migrației ilegale și un nivel ridicat de securitate internă. Suntem hotărâți să colaborăm și să promovăm încrederea reciprocă, astfel încât generațiile actuale și viitoare de europeni să poată continua să se bucure de beneficiile spațiului Schengen”, a transmis Tomasz Siemoniak, ministrul polonez al internelor și administrației.

   Citiți și: 1 ianuarie 2025: La majoratul aderării la UE, România completează integrarea în UE prin aderarea deplină la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre

Aderarea deplină a României și Bulgariei consolidează în mod semnificativ economia UE, subliniază Comisia Europeană

Cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume

Spațiul Schengen a devenit cea mai mare zonă de liberă circulație, oferind mobilitate fără restricții pentru peste 450 de milioane de europeni. Două milioane de persoane traversează zilnic frontierele interne. Spațiul Schengen facilitează comerțul intra-UE, care a depășit 4 100 de miliarde EUR în 2024. Sute de milioane de persoane traversează legal frontierele externe ale UE în fiecare an. Acest lucru face din spațiul Schengen cea mai vizitată destinație din lume, atrăgând 40 % din turismul internațional.

Șapte angajamente pentru păstrarea și consolidarea spațiului Schengen

În contextul instabilității geopolitice și al evoluției peisajului de securitate, UE se angajează să continue să investească într-un spațiu comun fără frontiere interne, asigurând o gestionare solidă a frontierelor externe și un nivel ridicat de securitate internă.

Prin intermediul a șapte angajamente, Consiliul va păstra și consolida funcționarea spațiului Schengen. Angajamentele includ:

1. Promovarea și protejarea valorilor respectului pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului într-un spațiu unic de libertate, securitate și justiție
2. Apărarea liberei circulații a persoanelor, asigurându-se că reintroducerea controalelor la frontierele interne rămâne o măsură de ultimă instanță, și luarea tuturor măsurilor adecvate în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe, circulația secundară, migrația, returnarea persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, precum și prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere offline și online, a terorismului, precum și a amenințărilor emergente, cum ar fi amenințările hibride sau criminalitatea informatică
3. Dezvoltarea și aprofundarea cooperării între autoritățile de aplicare a legii și între agenții și îmbunătățirea dezvoltării și utilizării sistemelor informatice la scară largă pentru a se asigura că Schengen rămâne coloana vertebrală a cooperării europene în materie de securitate, care contribuie la securitatea cetățenilor săi
4. Refuzarea intrării și împiedicarea trecerii neautorizate a frontierei de către persoanele care nu au dreptul de a intra și returnarea persoanelor care nu au dreptul de ședere, într-un mod uman și demn
5. Consolidarea dimensiunii externe a spațiului Schengen, inclusiv prin intermediul unei politici eficiente în materie de vize, al gestionării frontierelor și al cooperării eficiente cu țările terțe în materie de returnare și readmisie
6. Menținerea unui nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre și abordarea în comun a provocărilor cu care se confruntă spațiul Schengen
7. Investirea într-un spațiu Schengen solid și funcțional – prin finanțare adecvată, inovare centrată pe om și noi tehnologii, acțiuni proactive.

La 14 iunie 1985, cinci țări – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – au semnat Acordul Schengen. Obiectivul era eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne și permiterea liberei circulații a cetățenilor lor. Modalitățile practice de eliminare a controalelor la frontieră – și de consolidare a protecției frontierelor externe comune – au fost stabilite în Convenția Schengen din 1990. Convenția a intrat în vigoare în 1995 și a condus la eliminarea efectivă a controalelor la frontieră între cele cinci țări, precum și între Spania și Portugalia, care se alăturaseră între timp.

De atunci, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne s-a extins și cuprinde în prezent 29 de țări. Toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului și Irlandei, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.