Connect with us

U.E.

Cazul Navalnîi: Germania respinge propunerea Franței de a abandona gazoductul rus Nord Stream 2

Published

on

© Bundesregierung

Germania a declinat luni apelurile Franţei de a abandona proiectul de gazoduct Nord Stream 2 cu Rusia, ca reacţie la reprimarea manifestaţiilor desfăşurate în Federaţia Rusă în semn de sprijin faţă de opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în închisoare, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Guvernul federal nu şi-a schimbat poziţia de bază” pe acest subiect, a declarat presei o purtătoare de cuvânt a executivului german, Martina Fietz, ceea ce înseamnă că Berlinul continuă să sprijine proiectul energetic şi refuză să-l lege de încarcerarea adversarului principal al Kremlinului și al lui Vladimir Putin, deși Aleksei Navalnîi a fost tratat și recuperat într-un spital în Berlin în urma tentativei de asasinare la adresa sa prin otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok.

Precizările Berlinului vin după ce secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a criticat Germania la postul de radio France Inter, propunându-i să abandoneze proiectul controversat.

“Am adoptat deja unele sancţiuni, am putea adopta altele, dar trebuie să fim lucizi, nu este suficient. Cred că opţiunea privind Nord Stream este o opţiune care ar putea fi reeaxaminată”, a spus responsabilul francez, menţionând că mingea se află în terenul Germaniei.

“Este o decizie germană astăzi pentru că este un gazoduct care ajunge în Germania”, a insistat el.

Am spus întotdeauna că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect“, a continuat Clement Beaune, dând de înţeles că autorităţile franceze se pronunţă în favoarea abandonării Nord Stream 2, lucru solicitat și de Polonia imediat după otrăvirea lui Navalnîi, dar și de Parlamentul European într-o rezoluție adoptată în luna ianuarie.

Franţa și-a mai exprimat rezervele faţă de acest proiect și în 2019, când a susținut eforturile președinției României la Consiliul UE de modificare a directivei gazelor naturale, un text legislativ care stipulează că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Germania resimte în continuare și presiuni din partea partenerilor transatlantici. Deși pe un ton diametral diferit de cel al administrației Trump, noua administrație Biden a subliniat recent că președintele SUA consideră că gazoductul rus Nord Stream 2 “este o afacere proastă pentru Europa”.

În schimb, cancelarul german Angela Merkel a arătat în marja unei convorbiri telefonice cu Joe biden că deși relația transatlantică va reveni pe un făgaș al normalității și dialogului, ea va continua să susțină proiectul Nord Stream 2 și a criticat sancțiunile extrateritoriale americane.

SUA vor să împiedice Nord Stream 2, argumentând că Europa devine prea dependentă de Rusia în ce priveşte aprovizionarea energetică, iar anumite ţări europene îl resping de asemenea“, a recunoscut săptămâna trecută Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.

Însă “guvernul german consideră acest proiect drept un proiect economic şi refuză în continuare să-l bage” în discuţie pentru a-l încetini, a adăugat el.

De altfel, la începutul lunii decembrie a anului trecut, lucrările la Nord Stream 2, care se întinde pe o distanţă de 1.200 km pe sub mare, au fost reluate în apele germane, după ce fuseseră suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane.

Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km pe fundul mării. 

Polemica s-a intensificat de la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi – care atribuie preşedintelui Vladimir Putin responsabilitatea pentru tentativa de omor -, arestarea sa la întoarcerea în Rusia la 17 ianuarie după cinci luni de convalescenţă în Germania şi reprimarea manifestanţilor care cer eliberarea sa.

UE ia în calcul adoptarea de noi sancţiuni dacă Putin continuă represaliile împotriva opoziţiei. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, urmează să efectueze o vizită la Moscova între 4 şi 6 februarie pentru a cere eliberarea lui Navalnîi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

RUSIA

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Published

on

© European Union 2022

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Politico Europe.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Cu o zi în urmă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a îndemnat Occidentul să introducă o interdicție de călătorie pentru ruși.

”Cele mai importante sancțiuni sunt închiderea granițelor – pentru că rușii iau pământul altcuiva”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Washington Post publicat luni, adăugând că rușii ar trebui ”să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filosofia”.

Kallas a subliniat că majoritatea intră în UE prin granița estică a UE cu Rusia, ceea ce reprezintă o povară pentru Estonia, Letonia și Finlanda, acestea fiind ”singurele puncte de acces”.

Premierul finlandez Sanna Marin a declarat luni că ”poziția sa personală este că turismul ar trebui să fie restricționat” și că se așteaptă ca această problemă să fie discutată la următoarele summituri ale liderilor UE.

”Nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști. Nu este corect”, a declarat ea pentru postul public național de televiziune din Finlanda, Yle.

La rândul său, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, și-a exprimat sprijinul pentru o astfel de măsură, declarând într-un interviu anterior pentru Politico că țările UE ar trebui să limiteze eliberarea de vize pentru ruși, cu excepția cauzelor de natură umanitară.

Uniunea Europeană a impus deja o serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, printre aceste măsuri restrictive numărându-se și închiderea spațiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse și înmatriculate în Rusia, dar nu și închiderea căii rutieră. Astfel, turiștii ruși pot călători în UE cu ajutorul mașinii sau autocarului. 

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA12 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.13 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA14 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda15 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA16 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA18 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA7 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA7 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending