Connect with us

U.E.

Cazul Navalnîi: Germania respinge propunerea Franței de a abandona gazoductul rus Nord Stream 2

Published

on

© Bundesregierung

Germania a declinat luni apelurile Franţei de a abandona proiectul de gazoduct Nord Stream 2 cu Rusia, ca reacţie la reprimarea manifestaţiilor desfăşurate în Federaţia Rusă în semn de sprijin faţă de opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în închisoare, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Guvernul federal nu şi-a schimbat poziţia de bază” pe acest subiect, a declarat presei o purtătoare de cuvânt a executivului german, Martina Fietz, ceea ce înseamnă că Berlinul continuă să sprijine proiectul energetic şi refuză să-l lege de încarcerarea adversarului principal al Kremlinului și al lui Vladimir Putin, deși Aleksei Navalnîi a fost tratat și recuperat într-un spital în Berlin în urma tentativei de asasinare la adresa sa prin otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok.

Precizările Berlinului vin după ce secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a criticat Germania la postul de radio France Inter, propunându-i să abandoneze proiectul controversat.

“Am adoptat deja unele sancţiuni, am putea adopta altele, dar trebuie să fim lucizi, nu este suficient. Cred că opţiunea privind Nord Stream este o opţiune care ar putea fi reeaxaminată”, a spus responsabilul francez, menţionând că mingea se află în terenul Germaniei.

“Este o decizie germană astăzi pentru că este un gazoduct care ajunge în Germania”, a insistat el.

Am spus întotdeauna că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect“, a continuat Clement Beaune, dând de înţeles că autorităţile franceze se pronunţă în favoarea abandonării Nord Stream 2, lucru solicitat și de Polonia imediat după otrăvirea lui Navalnîi, dar și de Parlamentul European într-o rezoluție adoptată în luna ianuarie.

Franţa și-a mai exprimat rezervele faţă de acest proiect și în 2019, când a susținut eforturile președinției României la Consiliul UE de modificare a directivei gazelor naturale, un text legislativ care stipulează că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Germania resimte în continuare și presiuni din partea partenerilor transatlantici. Deși pe un ton diametral diferit de cel al administrației Trump, noua administrație Biden a subliniat recent că președintele SUA consideră că gazoductul rus Nord Stream 2 “este o afacere proastă pentru Europa”.

În schimb, cancelarul german Angela Merkel a arătat în marja unei convorbiri telefonice cu Joe biden că deși relația transatlantică va reveni pe un făgaș al normalității și dialogului, ea va continua să susțină proiectul Nord Stream 2 și a criticat sancțiunile extrateritoriale americane.

SUA vor să împiedice Nord Stream 2, argumentând că Europa devine prea dependentă de Rusia în ce priveşte aprovizionarea energetică, iar anumite ţări europene îl resping de asemenea“, a recunoscut săptămâna trecută Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel.

Însă “guvernul german consideră acest proiect drept un proiect economic şi refuză în continuare să-l bage” în discuţie pentru a-l încetini, a adăugat el.

De altfel, la începutul lunii decembrie a anului trecut, lucrările la Nord Stream 2, care se întinde pe o distanţă de 1.200 km pe sub mare, au fost reluate în apele germane, după ce fuseseră suspendate aproape un an din cauza sancţiunilor americane.

Gazoductul Nord Stream 2, o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Lucrările la conducta lungă de 1.230 km au fost întrerupte brusc în decembrie 2019, când compania elvețiană Allseas a pus capăt proiectului pentru a evita sancțiunile SUA menite să pedepsească companiile care asistă la construcții, într-un moment în care 94% din lungime era deja finalizată. Acest lucru a forțat Gazprom să găsească și să-și pregătească propriile nave pentru a așeza restul de 120 km pe fundul mării. 

Polemica s-a intensificat de la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi – care atribuie preşedintelui Vladimir Putin responsabilitatea pentru tentativa de omor -, arestarea sa la întoarcerea în Rusia la 17 ianuarie după cinci luni de convalescenţă în Germania şi reprimarea manifestanţilor care cer eliberarea sa.

UE ia în calcul adoptarea de noi sancţiuni dacă Putin continuă represaliile împotriva opoziţiei. Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, urmează să efectueze o vizită la Moscova între 4 şi 6 februarie pentru a cere eliberarea lui Navalnîi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, potrivit unei postări pe Twitter din partea președintei Ursula von der Leyen.

„Salut decizia Curții Constituționale germane.UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea economică, după această pandemie fără precedent. NextGenerationEU va pava calea către o Uniune Europeană verde, digitală și mai rezilientă”,  a transmis șefa Comisiei Europene.

 

Curtea Constituțională germană a decis miercuri să respingă contestațiile împotriva planului de redresare al UE, deschizând astfel calea pentru ca stimulentele fără precedent să fie aplicate în întreaga regiune.

La sfârșitul lunii martie, instanța supremă din Germania a ridicat semne de întrebare cu privire la planul UE de a strânge 750 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) de pe piețele financiare pentru a finanța proiecte de reforme și a reduce astfel șocul economic provocat de criza Covid-19, după ce un grup de cetățeni eurosceptici a subliniat îngrijorarea că împrumuturile ar putea deveni o caracteristică permanentă în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cu toate acestea, comunicatul de miercuri al Curții Constituționale germane subliniază că decizia luată de cei 27 de șefi de stat în iulie are un caracter temporar. Acest detaliu este deosebit de important pentru eurosceptici, care tind să fie îngrijorați de o prea mare integrare între cele 27 de state membre ale UE.

„Există limite care se aplică în ceea ce privește volumul, durata și scopul împrumuturilor pentru care este autorizată Comisia Europeană (…) În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a declarat Curtea Constituțională în avizul său de miercuri.

De asemenea, instanța supremă a arătat că „decizia Consiliului de autorizare a Comisiei Europene de a împrumuta până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital nu creează obligații directe pentru Germania sau pentru bugetul federal al acesteia”.

„O astfel de răspundere ar putea apărea doar dacă creditele autorizate înscrise în bugetul UE nu ar fi suficiente pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească obligațiile care rezultă din împrumut și dacă Comisia Europeană nu ar putea genera lichiditățile necesare prin activarea altor măsuri, cum ar fi recurgerea la finanțare pe termen scurt pe piețele de capital.„În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a explicat instanța.

Decizia de miercuri permite Germaniei să încheie etapele legislative necesare pentru ca plățile să poată avea loc în cursul acestui an. Săptămâna trecută, Austria, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România încă desfășurau procedurile naționale necesare pentru ca Executivul European să poată mobiliza banii pentru redresare de pe piețele financiare, potrivit Agerpres.

Continue Reading

U.E.

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

Published

on

© European Commission - Twitter

Principala îngrijorare a tinerilor din Europa o constituie schimbările climatice, chiar și în contextul unei pandemii care a afectat profund economia mondială și a bulversat viețile oamenilor peste tot în lume, arată rezultatele unui sondaj de opinie, dat publicității miercuri, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Sondajul, realizat în mare parte online de institutul Ipsos în octombrie-noiembrie 2020 pe un eșantion de peste 22.000 de tineri din 23 de țări europene, a relevat că mai mult de opt din zece persoane între 15 şi 35 de ani se declară destul de, foarte sau extrem de îngrijorate de schimbările climatice.

Doar 3% dintre cei intervievaţi au spus că nu sunt deloc îngrijoraţi, în vreme ce 8% au declarat că nu cred în schimbările climatice.

Tinerii din ţările din sudul continentului sunt considerabil mai preocupaţi decât omologii lor din alte regiuni ale Europei, 71% dintre tinerii spanioli şi 63% dintre cei portughezi declarându-se extrem de îngrijoraţi, faţă de 23% dintre letoni.

Schimbările climatice reprezintă principala preocupare nu doar a tinerilor europeni, dar și a instituțiilor UE, care fac pași în direcția neutralității climatice a Europei.

Citiți și:
“Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Mărturie în acest sens stă acordul la care au ajuns Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaz cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Negocierile dintre statele membre şi eurodeputaţi, aflate în impas de mai multe luni, au fost reluate marţi după-masă şi s-au prelungit până miercuri dimineaţă la ora 05:00, ceea ce înseamnă 14 ore de discuţii.

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la mijlocul lunii septembrie 2020, în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul reunit al Parlamentului European, o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990,  cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Europarlamentarii au fost mai ambițioși și au solicitat la 8 octombrie o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect, decizie care a atras nemulțumirea mai multor state. 

Doar că în luna decembrie a anului trecut, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Ecologic European.

Acesta oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet…

Posted by Dragoș Pîslaru on Tuesday, 20 April 2021

 

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA8 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA13 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending