Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie, iar statele membre se pot ghida după Strategia Industrială a UE privind măsurile pe care le pot include în planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR), a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument.

„Pandemia ne-a afectat pe toți la nivel personal, dar și profesional. Unele domenii de activitate au fost complet blocate, iar oamenii și-au pierdut sursele de venit. Pentru ei, în special, și pentru toți cetățenii României și ai celorlalte state membre UE, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) devine un element cheie în perioada următoare, planurile naționale PNRR fiind cele care susțin scoaterea țărilor din căderea economică în care se află pe fondul pandemiei. În cadrul negocierilor pentru MRR, am explicat încă de la început că nu putem vorbi de redresare dacă nu ne gândim la moduri concrete de a ajuta ecosistemele industriale. Și putem face asta identificând cât mai corect nevoile apărute pe fondul pandemiei”, a spus Dragoș Pîslaru, într-un mesaj pe Facebook.

În context, eurodeputatul, membru în Comisia pentru industrie, transport, cercetare și energie (ITRE), a împărtășit câteva idei care merită reținute în urma analizării studiului privind impactul pandemiei asupra economiei statelor membre, realizat de Departamentul tematic al Parlamentului European pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții, după cum urmează:

▪️ sectoarele industriale au fost afectate diferit: dacă digitalizarea a fost chiar favorizată de contextul epidemiologic actual, iar educația și mediul de afaceri au îmbrățișat-o cât de repede a fost posibil în funcție de stat, industriile care se bazau pe contactul cu oamenii au suferit acut în urma restricțiilor de mobilitate impuse.
▪️  mediul cultural, de exemplu, va avea nevoie de mult timp și multă susținere financiară pentru a se recupera după acest șoc.
▪️  anumite industrii, precum cea alimentară sau cea chimică, vor cunoaște o redresare în V, adică rapidă și într-un timp scurt.
▪️ în țările europene s-a observat o tendință clară de investiții și reorientare către o economie verde; industria constructoare de mașini, de pildă, nu a fost atât de grav afectată de pandemie tocmai pentru că mașinile electrice au fost pe un trend ascendent.

Astfel, Dragoș Pîslaru subliniază că în cazul PNRR-urilor „nu există o rețetă care să fie valabilă pentru toată lumea, ci fiecare stat trebuie să vină cu propuneri adaptate la realitățile cu care se confruntă”, însă Strategia Industrială a Uniunii Europene este punctul comun de plecare, documentul explicând în detaliu „cum ne putem transforma economia în a deveni mai competitivă dacă investim în 14 ecosisteme”.

La inițiativa Renew Europe, liderii grupurilor politice din Parlamentul European fac apel la solidaritate în urma rapoartelor recente care arată că au fost implicate servicii de informații rusești GRU în explozia din 2014 din Cehia, unde doi cetățeni cehi și-au pierdut viața, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem șocați de rapoartele recente privind implicarea serviciilor de informații rusești GRU în explozia din 2014 a unui depozit de arme din Republica Cehă, în care au fost uciși doi cetățeni cehi. Aceiași agenți GRU sunt legați de otrăvirea lui Serghei și Iulia Skripal în Regatul Unit în 2018. Acesta este un alt atac comis de persoane afiliate statului rus pe un teritoriu suveran din Uniunea Europeană. Acesta demonstrează limitele îngrijorătoare pe care Rusia le va atinge pentru a submina Europa și reconfirmă comportamentul periculos și răuvoitor al guvernului rus”, au transmis liderii.

De asemenea, cei cinci lideri subliniază că un atac cu implicarea serviciilor de informații rusești GRU asupra cetățenilor europeni din oricare dintre statele membre ale UE trebuie privit ca un atac grav asupra întregii Uniunii: Acesta este un act de ostilitate inacceptabil. Astăzi, suntem pe deplin solidari cu Republica Cehă și facem apel la toate statele membre și la Consiliul European să își arate, de asemenea, solidaritatea prin adoptarea unor măsuri ferme, comune și concrete față de Rusia ca răspuns la acest atac.”

Semnatarii inițiativei sunt: Manfred Weber, președintele Grupului PPE, Iratxe García-Perez, președinta Grupului S&D, Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe, Philippe Lamberts și Ska Keller, copreședinți Grupul Verzilor/ALE și Ryszard Legutko și Raffaele Fitto, copreședinți Grupul ECR. 

Republica Cehă a anunțat sâmbătă că expulzează 18 membri ai Ambasadei Rusiei la Praga, anunțul fiind cu atât mai suprinzător cu cât este motivat de o suspiciune că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani.

Gravitatea anunțului a fost subliniată de faptul că însuși premierul Andrej Babis a ieșit alături de ministrul de externe Jan Hamacek, într-o scurtă intervenție televizată, pentru a da vestea, mai precizează sursa menționată, citând Deutsche Welle.

“Există o bănuială bine întemeiată cu privire la implicarea unor ofiţeri ai serviciului de informaţii rus GRU, unitatea 29155, în explozia depozitului de muniţii din zona Vrbetice”, (localitate aflată la circa 300 de kilometri sud-est de Praga), a declarat premierul Babis.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat miercuri acordul istoric privind legea climatică la care au ajuns negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene.

“Acordul istoric asupra legii climatice va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Un moment semnificativ de ambiție, solidaritate și speranță”, a scris Cioloș, pe Twitter.

The historic agreement on the 🇪🇺 #ClimateLaw will enshrine the EU’s commitment to reaching climate neutrality by 2050.🌏

A significant moment of ambition, solidarity & hope, even if @Europarl_EN wanted to go further.

Congratulations 👏 @NilsTorvalds @pcanfin for your hard work.

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) April 21, 2021

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Citiți și “Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030.

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa.