RUSIA
Cazul Navalnîi: UE cere Rusiei să efectueze ”o anchetă aprofundată asupra acestei crime și în deplină transparență” și amenință cu sancțiuni: Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri restrictive
Published
5 years agoon
By
Teodora Ion
Uniunea Europeană a îndemnat joi Moscova să efectueze o anchetă privind otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi și nu au exclus aplicarea de sancțiuni, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Guvernul rus trebuie să facă tot posibilul pentru a desfăşura o anchetă aprofundată asupra acestei crime şi în deplină transparenţă”, a declarat într-un comunicat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, în numele celor 27 de state membre.
Făcând referire la eventuale sancțiuni în acest caz, Borrell a precizat că UE ”își rezervă dreptul de a lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri restrictive” și ”lansează un apel la răspuns internațional comun”.
Într-o trimitere la cazul Skripal, în care s-a folosit aceeași substanță neurotoxică, Noviciok, șeful diplomației europene a reiterat mesajul de condamnare, ”cu cea mai mare fermitate”, ”tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, care a fost otrăvit cu un agent neurotoxic militar de tip Noviciok, similar celui folosit în tentativa de asasinare” a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi fiicei sale, Iulia, în 2018, în Anglia.
”Impunitatea nu poate fi şi nu va fi tolerată”, a adăugat Josep Borrell, care a invitat Rusia să coopereze cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) ”pentru a garanta o anchetă internațională imparțială”.
Miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului de la Berlin a anunțat că analizele de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.
Într-o declarație ulterioară, cancelarul german Angela Merkel a spus că opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost victima unei tentative de asasinat cu agentul neurotoxic Noviciok și a cerut explicații din partea Rusiei, completând că se va consultat cu aliații din NATO în privința reacției, deschizând astfel perspectiva unor noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
”Cred că avem datoria de a face tot ce este cu putință pentru a aduce lumină (n.r. în acest caz) … Vom încerca să aducem lumină în această situație în funcție de posibilitățile noastre, care sunt într-adevăr limitate. De asemenea, vom încerca, atunci când va exista mai multă claritate în legătură cu circumstanțele, să avem o reacție europeană similară celei care a fost în cazul Skripal, nu doar reacții la nivel național. Nu este doar o problemă a Germaniei, chiar dacă Germania” a acceptat să îl trateze pe Aleksei Navalnîi, declara atunci Angela Merkel.
Amintim că la data de 4 martie 2018, fostul agent dublu rus, Serghei Skripal, şi fiica sa, Iulia, au fost găsiţi inconştienţi într-un centru comercial din Salisbury (sudul Angliei) şi internaţi în stare gravă.
Londra a acuzat Moscova că a fost în spatele acestei intoxicaţii cu Noviciok, un puternic agent neurotoxic de concepţie sovietică, sub formă de represalii pentru colaborarea sa cu serviciile de informaţii britanice.
Drept răspuns, Regatul Unit a anunțat la mijlocul lunii martie 2018 că va expulza 23 de diplomați ruși, fiind declarați ”persona non grata”, gest care a primit un răspuns de solidaritate din partea a 18 țări UE, NATO, dar și SUA, Canada, Australia, Norvegia, dar și din partea altor state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania, aceste state expulzând la rândul lor diplomați ruși, numărul total ajungând la 150. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.
Drept replică, Rusia a decis expulzarea a 60 de diplomați americani și închiderea consulatului SUA de la Sankt Petersburg, în privința celorlalte state, răspunsul Moscovei fiind în oglindă cu numărul de persoane expulzate de acestea.
Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.
În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale.
Nu este prima dată când numele lui Aleksei Navalnîi este legat de o tentativă de otrăvire. În iulie anul trecut, liderul opoziției ruse susținea că s-a încercat otrăvirea lui în timp ce era în închisoare. El a fost internat în spital, unde, oficial, ar fi fost tratat pentru simptome de alergie acută.
Navalnîi a povestit însă pe larg pe blogul lui despre experiența lui ciudată, cu „alergia”, în condițiile în care nu se știa alergic la nimic, iar în închisoare, unde a ajunsese deja pentru a patra oară, a urmat aceeași rutină ca de fiecare dată: și-a adus așternuturi de acasă și a mâncat aceeași mâncare. Opozantul rus a povestit în detaliu ce simptome a avut, cum a început să i se umfle fața, să-i curgă ochii, încât colegul de celulă, dar și asistenta medicală s-au speriat când l-au văzut. A publicat și două poze, prima având pe față un antidot verde, iar cealaltă de la infirmerie, când deja fața începuse să i se dezumfle. În 2017, Navalnîi suferise arsuri chimice grave la ochiul drept, după ce fusese atacat cu o soluție antiseptică.
Aleksei Navalnîi, avocat şi activist anticorupţie, a stat de mai multe ori la închisoare în ultimii ani pentru organizarea unor proteste anti-Kremlin.
Aleksei Navalnîi a expus constant corupția oficialilor, spunând că Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin este un „partid de corupți și hoți”.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer
Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus
Ucraina și aliații săi occidentali îi cer lui Putin să nu mai tragă de timp și să accepte propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile: Lumea trebuie să vadă acțiune, nu vorbe goale și condiții inutile
Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung
Secretarul general NATO deschide ușa normalizării “pas cu pas” a relațiilor cu Rusia după încheierea războiului: Să nu fim naivi cu privire la ruși, dar Rusia este acolo, nu va dispărea
Trump anunță că SUA au avut “discuții foarte bune și productive” cu Putin: Este o șansă foarte bună ca acest război să se încheie
RUSIA
Trump anunță că SUA au avut “discuții foarte bune și productive” cu Putin: Este o șansă foarte bună ca acest război să se încheie
Published
2 days agoon
March 14, 2025
Președintele american Donald Trump a afirmat vineri că există o “șansă foarte bună” ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se poată încheia după discuțiile “productive” de joi cu președintele rus Vladimir Putin.
“Am avut ieri discuții foarte bune și productive cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și există o șansă foarte bună ca acest război oribil și sângeros să se încheie în sfârșit”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social, adăugând că i-a cerut lui Putin să cruțe viața trupelor ucrainene “complet încercuite”.
Emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire lungă cu Putin la Moscova joi seară, a declarat o sursă informată pe această temă pentru Reuters, care a vorbit sub rezerva anonimatului.
În postarea de pe rețeaua Truth Social, Trump nu a divulgat dacă a vorbit la telefon cu Putin.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a folosit întâlnirea pentru a-i transmite lui Trump prin Witkoff un punct de vedere.
El a declarat că Rusia și SUA vor stabili momentul unei convorbiri telefonice între președinții lor după ce Witkoff îl va informa pe Trump.
Președintele SUA a declarat că dorește ca Moscova și Kievul să convină asupra unei încetări rapide a focului pentru a întrerupe luptele într-un conflict despre care a avertizat că are potențialul de a se transforma într-un al Treilea Război Mondial și care a costat deja multe vieți de ambele părți.
Președintele american Donald Trump a estimat joi că ar fi “foarte dezamăgitor” ca Rusia să nu accepte armistițiul de 30 de zile în războiul din Ucraina, după ce omologul său rus Vladimir Putin a spus că acceptă această propunere, adăugând însă că rămân detalii de clarificat, liderul de la Kremlin arătându-se preocupat mai ales de faptul că armata ucraineană ar putea profita de acest răgaz pentru a-și reface capacitatea de luptă.
Cât despre declarația dată mai devreme de Putin, care a spus că este “pentru” armistițiu, dar a sesizat de asemenea “nuanțe” și “probleme importante de rezolvat”, președintele american a descris această declarație drept “foarte promițătoare”, dar “incompletă”.
Liderul de la Kremlin a sugerat că va trebui să negocieze problemele restante “cu colegii și partenerii noștri americani”, sugerând “poate un apel telefonic cu președintele Trump”.
Anterior, consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că a transmis Washingtonului că o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA și Ucraina nu ar face decât să ofere un respiro armatei ucrainene.
Acest armistițiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfășurate marți în Arabia Saudită. Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
INTERNAȚIONAL
Putin afirmă că Rusia este “în favoarea” încetării focului în Ucraina, dar precizează că există “nuanțe” și face aluzie la un apel telefonic cu Trump
Published
2 days agoon
March 13, 2025
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că, din punct de vedere tehnic, Rusia este “în favoarea” propunerii de încetare a focului în Ucraina, dar a precizat că există “nuanțe” și “probleme serioase” care trebuie rezolvate înainte ca propunerea să poată fi avansată, relatează The Guardian.
În timpul unei conferințe de presă comună susținută la Moscova cu liderul belarus Alexander Lukashenko, Putin a declarat că încetarea focului ar trebui “să conducă la o pace durabilă și să elimine cauzele profunde ale acestei crize”, ceea ce ar putea sugera cerințele maximaliste ale Rusiei față de Ucraina și SUA privind mediul de securitate mai larg din Europa de Est.
El a lăudat trupele ruse pentru “avansarea în practic toate zonele liniei de contact” și a subliniat că încetarea focului nu trebuie folosită pentru a reînarma ucrainenii în vederea mobilizării mai multor trupe și a reînarmării pentru confruntări ulterioare.
Putin a enumerat, de asemenea, o serie de probleme practice, inclusiv rezolvarea “incursiunii” ucrainene în regiunea rusă Kursk și monitorizarea oricăror încălcări.
Liderul de la Kremlin a sugerat că va trebui să negocieze problemele restante “cu colegii și partenerii noștri americani”, sugerând “poate un apel telefonic cu președintele Trump”.
Anterior, consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat că a transmis Washingtonului că o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA și Ucraina nu ar face decât să ofere un respiro armatei ucrainene.
Acest armistițiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfășurate marți în Arabia Saudită. Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
Trimisul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a sosit joi la Moscova pentru a se întâlni cu Putin. Potrivit oficialilor ruși, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a oferit miercuri Moscovei detalii despre armistițiul propus, iar Rusia este pregătită să discute asupra acestuia.
Liderul american a reacționat și joi la declarațiile lui Putin. Primindu-l în Biroul Oval pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a spus că Putin “a făcut o declarație foarte promițătoare, dar nu a fost completă” și că este dispus să discute cu președintele rus pentru a asigura o încetare a focului.
INTERNAȚIONAL
Rusia nu are “nimic” de câștigat din armistițiul propus de SUA și acceptat de Ucraina: Nu este altceva decât un răgaz temporar pentru armata ucraineană
Published
3 days agoon
March 13, 2025
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat joi că a transmis Washingtonului că o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA și Ucraina nu ar face decât să ofere un respiro armatei ucrainene, relatează Reuters.
Acest armistițiu a fost convenit la negocierile americano-ucrainene desfășurate marți în Arabia Saudită. Statele Unite și Ucraina au adoptat marți, la Jeddah, pe malul Mării Roșii, o declarație comună care conciliază tensiunile dintre Washington și Kiev apărute în urma altercației dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, cu SUA anunțând ridicarea imediată a suspendării schimbului de informații și reluarea asistenței de securitate pentru Ucraina și cu Ucraina acceptând o propunere americană pentru un armistițiu de 30 de zile și pentru pași concreți către restabilirea unei păci durabile, ca urmare a invaziei ruse.
Trimisul special al lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a sosit joi la Moscova pentru a se întâlni cu Putin. Potrivit oficialilor ruși, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz, a oferit miercuri Moscovei detalii despre armistițiul propus, iar Rusia este pregătită să discute asupra acestuia.
Iuri Ușakov, consilierul prezidențial rus care a fost ambasador la Washington și vorbește în numele lui Putin în chestiunile de politică externă majore, a declarat la televiziunea publică rusă că a discutat miercuri cu Waltz pentru a-i comunica poziția Rusiei asupra propunerii de armistițiu.
“Am transmis poziția noastră conform căreia acesta nu este altceva decât un răgaz temporar pentru armata ucraineană, nimic mai mult“, a subliniat Ușakov, potrivit Agerpres.
“Obiectivul nostru este o soluționare pe termen lung care să țină cont de interesele legitime ale țării noastre și de preocupările noastre bine-cunoscute. Consider că nimeni nu are nevoie de pași care imită acțiunile pașnice în această situație”, a explicat consilierul lui Putin.
Acesta din urmă, a anunțat Ușakov, se va adresa presei în cursul zilei de joi pentru a prezenta mai detaliat poziția Rusiei.
Întrebat despre o relatare a agenției Reuters conform căreia Rusia a transmis Statelor Unite o listă de cereri în vederea încheierii unui acord de pace cu Ucraina și normalizării relațiilor cu SUA, Ușakov a răspuns că președinția SUA cunoaște poziția Moscovei.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Marcel Ciolacu subliniază că ”viitorul se construiește prin colaborare, dialog și respect reciproc”: Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să construim punți, nu ziduri

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță: Proiecte americane de 15 miliarde de dolari implementate în România în parteneriat cu SUA. Continuăm proiectele începute în primul mandat al președintelui Donald Trump
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
”România trebuie să rămână sub umbrela europeană, nu sub cizma rusească”, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia