RUSIA
Cazul Navalnîi: UE cere Rusiei să efectueze ”o anchetă aprofundată asupra acestei crime și în deplină transparență” și amenință cu sancțiuni: Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri restrictive
Published
4 years agoon
By
Teodora Ion
Uniunea Europeană a îndemnat joi Moscova să efectueze o anchetă privind otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi și nu au exclus aplicarea de sancțiuni, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Guvernul rus trebuie să facă tot posibilul pentru a desfăşura o anchetă aprofundată asupra acestei crime şi în deplină transparenţă”, a declarat într-un comunicat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, în numele celor 27 de state membre.
Făcând referire la eventuale sancțiuni în acest caz, Borrell a precizat că UE ”își rezervă dreptul de a lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri restrictive” și ”lansează un apel la răspuns internațional comun”.
Într-o trimitere la cazul Skripal, în care s-a folosit aceeași substanță neurotoxică, Noviciok, șeful diplomației europene a reiterat mesajul de condamnare, ”cu cea mai mare fermitate”, ”tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, care a fost otrăvit cu un agent neurotoxic militar de tip Noviciok, similar celui folosit în tentativa de asasinare” a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi fiicei sale, Iulia, în 2018, în Anglia.
”Impunitatea nu poate fi şi nu va fi tolerată”, a adăugat Josep Borrell, care a invitat Rusia să coopereze cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) ”pentru a garanta o anchetă internațională imparțială”.
Miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului de la Berlin a anunțat că analizele de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.
Într-o declarație ulterioară, cancelarul german Angela Merkel a spus că opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost victima unei tentative de asasinat cu agentul neurotoxic Noviciok și a cerut explicații din partea Rusiei, completând că se va consultat cu aliații din NATO în privința reacției, deschizând astfel perspectiva unor noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
”Cred că avem datoria de a face tot ce este cu putință pentru a aduce lumină (n.r. în acest caz) … Vom încerca să aducem lumină în această situație în funcție de posibilitățile noastre, care sunt într-adevăr limitate. De asemenea, vom încerca, atunci când va exista mai multă claritate în legătură cu circumstanțele, să avem o reacție europeană similară celei care a fost în cazul Skripal, nu doar reacții la nivel național. Nu este doar o problemă a Germaniei, chiar dacă Germania” a acceptat să îl trateze pe Aleksei Navalnîi, declara atunci Angela Merkel.
Amintim că la data de 4 martie 2018, fostul agent dublu rus, Serghei Skripal, şi fiica sa, Iulia, au fost găsiţi inconştienţi într-un centru comercial din Salisbury (sudul Angliei) şi internaţi în stare gravă.
Londra a acuzat Moscova că a fost în spatele acestei intoxicaţii cu Noviciok, un puternic agent neurotoxic de concepţie sovietică, sub formă de represalii pentru colaborarea sa cu serviciile de informaţii britanice.
Drept răspuns, Regatul Unit a anunțat la mijlocul lunii martie 2018 că va expulza 23 de diplomați ruși, fiind declarați ”persona non grata”, gest care a primit un răspuns de solidaritate din partea a 18 țări UE, NATO, dar și SUA, Canada, Australia, Norvegia, dar și din partea altor state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania, aceste state expulzând la rândul lor diplomați ruși, numărul total ajungând la 150. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.
Drept replică, Rusia a decis expulzarea a 60 de diplomați americani și închiderea consulatului SUA de la Sankt Petersburg, în privința celorlalte state, răspunsul Moscovei fiind în oglindă cu numărul de persoane expulzate de acestea.
Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.
În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale.
Nu este prima dată când numele lui Aleksei Navalnîi este legat de o tentativă de otrăvire. În iulie anul trecut, liderul opoziției ruse susținea că s-a încercat otrăvirea lui în timp ce era în închisoare. El a fost internat în spital, unde, oficial, ar fi fost tratat pentru simptome de alergie acută.
Navalnîi a povestit însă pe larg pe blogul lui despre experiența lui ciudată, cu „alergia”, în condițiile în care nu se știa alergic la nimic, iar în închisoare, unde a ajunsese deja pentru a patra oară, a urmat aceeași rutină ca de fiecare dată: și-a adus așternuturi de acasă și a mâncat aceeași mâncare. Opozantul rus a povestit în detaliu ce simptome a avut, cum a început să i se umfle fața, să-i curgă ochii, încât colegul de celulă, dar și asistenta medicală s-au speriat când l-au văzut. A publicat și două poze, prima având pe față un antidot verde, iar cealaltă de la infirmerie, când deja fața începuse să i se dezumfle. În 2017, Navalnîi suferise arsuri chimice grave la ochiul drept, după ce fusese atacat cu o soluție antiseptică.
Aleksei Navalnîi, avocat şi activist anticorupţie, a stat de mai multe ori la închisoare în ultimii ani pentru organizarea unor proteste anti-Kremlin.
Aleksei Navalnîi a expus constant corupția oficialilor, spunând că Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin este un „partid de corupți și hoți”.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina
Eurobarometru: Tinerii din România sunt cei mai încrezători din Uniunea Europeană că nu au fost expuși niciodată la dezinformare și știri false
”Legături stabile între China și Europa vor oferi comunității internaționale mai multă certitudine” într-o ”lume în schimbare”, subliniază Beijingul
Președintele Consiliului European: UE trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate. Negocierile trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală
G7
Marco Rubio a convenit cu Lavrov pregătirea unui summit SUA-Rusia la nivel înalt după ce a semnat declarația G7 la München care reafirmă “nevoia de garanții de securitate” ca războiul Rusiei în Ucraina să nu reînceapă
Published
2 days agoon
February 16, 2025
Secretarul de stat american Marco Rubio a avut sâmbătă prima conversație telefonică cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, ca urmare a discuției dintre președinții Trump și Putin, dialogul Rubio – Lavrov survenind după ce miniștrii de externe din țările G7 au adoptat, marja Conferinței de Securitate de la München, o declarație care reafirmă “necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Secretarul de stat Marco Rubio a discutat astăzi cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ca urmare a discuției purtate de președintele Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei săptămâni. Secretarul de stat a reafirmat angajamentul președintelui Trump de a găsi o soluție la conflictul din Ucraina. În plus, au discutat despre oportunitatea de a lucra împreună pe o serie de alte chestiuni bilaterale”, a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat.
De cealaltă parte, Ministerul de Externe de la Moscova a precizat că Lavrov și Rubio “au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, șefii celor două diplomații confirmând că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de președinți”.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.
Remarcile au provocat consternare și nouă repliere a europenilor, cu ministrul de externe polonez Radoslaw Sikorski anunțând că liderii europeni se vor reuni în Franța, la propunerea lui Emmanuel Macron, pentru a se coordona. Totodată, președintele Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, în timp ce Ucraina a refuzat să încheie un acord cu SUA privind mineralele critice.
Totuși, partenerii transatlantici au părut să se pune de acord cu privire la un comunicat comun în privința “războiului devastator al Rusiei în Ucraina” la nivelul G7.
Miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene s-au întâlnit în marja Conferinței de Securitate de la München pentru prima dată în cadrul președinției canadiene din 2025.
“Membrii G7 au discutat despre războiul devastator al Rusiei în Ucraina. Aceștia și-au subliniat angajamentul de a lucra împreună pentru a contribui la obținerea unei păci durabile și a unei Ucraine puternice și prospere și au reafirmat necesitatea de a dezvolta garanții de securitate solide pentru a se asigura că războiul nu va reîncepe”.
“Aceștia au reamintit contribuția importantă a G7 la încheierea războiului din Ucraina, inclusiv prin măsuri luate în temeiul Declarației comune a G7 de sprijinire a Ucrainei, prin sprijinirea financiară a Ucrainei prin utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele suverane rusești, prin impunerea unor costuri suplimentare Rusiei, în cazul în care aceasta nu negociază cu bună credință, prin plafonarea prețurilor la petrol și gaze și prin sporirea eficacității sancțiunilor împotriva Rusiei”, arată sursa citată.
Declarația comună adoptată observă, totuși, o schimbare de ton în privința sancțiunilor. “Orice sancțiuni noi și suplimentare după luna februarie ar trebui să fie legate de faptul dacă Federația Rusă depune eforturi reale și de bună credință pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, care să ofere Ucrainei securitate și stabilitate pe termen lung ca țară suverană și independentă”, stipulează documentul.
Membrii G7 au discutat despre furnizarea către Rusia de asistență cu dublă utilizare de către China și de asistență militară de către RPDC și Iran. Ei au condamnat orice astfel de sprijin.
NATO
Trump nu va intra cu “ochelari de cal” în negocierile de pace Rusia-Ucraina, asigură J.D. Vance, amenințând cu sancțiuni și acțiuni militare dacă Putin nu încheie un acord cu Ucraina
Published
3 days agoon
February 14, 2025
Statele Unite ar putea adopta sancțiuni contra Moscovei și ar putea trece la o eventuală acțiune militară dacă președintele rus Vladimir Putin nu acceptă un acord de pace cu Ucraina ce ar garanta independența pe termen lung a Kievului, a avertizat vicepreședintele american J.D. Vance, într-un interviu pentru Wall Street Journal, potrivit Reuters.
”Există pârghii economice, există evident pârghii militare’‘ pe care SUA le-ar putea folosi contra lui Putin, a spus JD Vance într-un interviu acordat publicației americane înainte de a respecta o tradiție a politicii externe a SUA și anume ca vicepreședintele SUA să se adreseze Conferinței de Securitate de la München.
”Există o serie de formulări, de configurări, dar ne pasă de independența suverană a Ucrainei”, a spus el.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa.
“Cred că se va ajunge la o înțelegere care va șoca o mulțime de oameni. Președintele nu va intra în asta cu ochelari de cal. El va spune: „Totul este pe masă, haideți să facem o înțelegere””, a declarat Vance, citat de Wall Street Journal.
Aflat la München. J.D. Vance s-a întâlnit deja cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.
INTERNAȚIONAL
Trump anunță că SUA, Rusia și Ucraina se vor întâlni vineri la München, deși Moscova nu a fost invitată să participe la Conferința de Securitate
Published
4 days agoon
February 14, 2025
Președintele american Donald Trump a declarat joi, la Washington, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată, relatează Reuters.
“Vor avea o întâlnire mâine la München. Rusia va fi acolo cu oamenii noștri. Ucraina este, de asemenea, invitată, apropo. Nu știu exact cine va fi acolo din fiecare țară, dar sunt persoane la nivel înalt din Rusia, Ucraina și Statele Unite”, a declarat Trump, în Biroul Oval.
Solicitată pentru detalii suplimentare, Casa Albă a refuzat să comenteze, la fel și Ambasada Rusiei la Washington și Misiunea permanentă a Federației Ruse la Organizația Națiunilor Unite din New York.
“Ucraina nu are deocamdată cunoștință de acest lucru dincolo de mass-media. Deocamdată, nimeni nu a auzit”, a declarat o sursă ucraineană, vorbind sub rezerva anonimatului.
Rusia nu a fost invitată de organizatori la Conferința de Securitate München pentru al treilea an consecutiv, ca măsură diplomatică instituită după declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei.
Anunțul lui Trump vine pe fondul convenirii de către președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, a începerii imediate a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean are programate întâlnire cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg, care la rândul lor se vor întâlni și cu aliații europeni.
Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.
Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.
Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.
“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Securitatea Europei se află la un punct de cotitură”, a declarat președinta CE la începutul Summitului de urgență de la Paris

Sfatul comisarului european pentru afaceri interne: UE ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”

Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România

Polonia nu trimite trupe în Ucraina. Tusk avertizează împotriva dezbinării alianței Europa-SUA: Nu poate exista loc pentru ”fie unul, fie celălalt”

”România e parte a Europei civilizate și a blocului euroatlantic. Este singura cale spre libertate, democrație și prosperitate”, subliniază eurodeputatul Dan Motreanu

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, propune cinci direcții ”esențiale” pentru politica externă a României: Trebuie să fim un actor influent

Germania consideră „premature” discuțiile privind o eventuală trimitere de trupe în Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!
Trending
- NATO3 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA4 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA3 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
- EDITORIALE1 week ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României