Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cazul Skripal: Presa britanică spune că agentul neurotoxic folosit provine din sud-vestul Rusiei. Moscova dezminte

Published

on

Autorităţile ruse au respins vineri informaţiile publicate în cotidianul britanic The Times potrivit cărora substanţa utilizată pentru a-l otrăvi pe fostul spion rus Serghei Skripal a fost produsă într-un oraş închis din regiunea Volga, informează AFP.

Joi, cotidianul britanic The Times a citat surse din serviciile de securitate britanice care au declarat că agentul neurotoxic militar folosit pentru otrăvirea fostului spion rus a fost conceput la Şihani, un oraş închis – nu se poate intra fără autorizaţie oficială – din regiunea Saratov (sud-vest), în apropiere de Volga, scrie Digi24.

“Acest laborator nu a făcut niciodată parte din câmpul nostru de lucru”, a declarat pentru agenţia de presă Interfax reprezentantul Kremlinului în districtul federal Volga, Mihail Babitci, informează Agerpres.

“Toate bazele unde au fost stocate arme chimice sunt binecunoscute. Şihani nu face parte dintre acestea”, a adăugat Babitci, fost preşedinte al Comisiei de Stat ruse pentru dezarmare chimică.

Marea Britanie acuză Rusia de otrăvirea pe teritoriu britanic a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia. Moscova a dezminţit viguros aceste acuzaţii, care au provocat o gravă criză diplomatică şi un val de expulzări fără precedent de diplomaţi ruşi şi occidentali.

Citiți mai multe despre Cazul Skripal

Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Drept replică, Rusia a decis expulzarea a 60 de diplomați americani și închiderea consulatului SUA de la Sankt Petersburg, în privința celorlalte state, răspunsul Moscovei fiind identic în raport cu numărul de persoane expulzate.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Cooperare transfrontalieră cu fonduri europene între România și Ucraina pentru reabilitarea infrastructurii spitalicești și introducerea conceptului de telemedicină

Published

on

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea au anunţat luni, cu prilejul conferinţei de lansare a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, în valoare totală de peste 3,7 milioane de euro, că s-a semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea Secţiei de ortopedie şi a sălii de sterilizare din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea, relatează Agerpres

Tot în cadrul proiectului, care se derulează în comunităţi de pe malurile române şi ucrainene ale Dunării, în baza parteneriatul dintre CJ Tulcea, Primăria Ismail (regiunea ucraineană Odessa), Spitalul Dunărean al Consiliului regional Odessa şi Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos (Galaţi), s-a semnat şi contractul de realizare a documentaţiei tehnice de reabilitare a unor secţii din Spitalul orăşenesc din Măcin, a precizat Persida Costea, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean Tulcea.

Prin proiectul privind infrastructura de sănătate, partea ucraineană va reabilita un spital de pediatrie şi Spitalul dunărean al Consiliului regional Odessa, iar în Spitalul orăşenesc Măcin, ca şi în secţia de ortopedie a SJU din Tulcea se va implementa sistemul de telemedicină. Potrivit managerului Spitalului orăşenesc Măcin, Vasilica Dascălu, telemedicina este o alternativă mai ieftină și care oferă servicii sigure și de calitate pentru comunicarea între specialiștii aflați la distanță, în vederea asigurării celui mai bun tratament pentru pacienți. 

Proiectul privind infrastructura de sănătate din Tulcea şi Ismail a fost iniţiat în urmă cu cinci ani.

Valoarea totală a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate” este de 3,78 de milioane de euro, iar perioada de implementare este de 36 de luni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Un cipriot condamnat la închisoare pe viață, cea mai aspră sentință din istoria Ciprului, după ce a ucis șapte femei, printre care și două românce

Published

on

Fostul căpitan de armată cipriot Nicos Metaxas a primit luni şapte condamnări la închisoare pe viaţă, după ce a pledat vinovat la acuzaţiile de ucidere a cinci femei şi două fetiţe, toate cu cetăţenie străină, printre care şi două românce, transmite Agerpres, potrivit Agerpres.

Cazul, care a echivalat cu cele mai cumplite atrocităţi comise împotriva unor femei în Cipru, a declanşat revoltă şi oroare într-o ţară unde crimele grave sunt relativ rare, şi a provocat demisia ministrului justiţiei şi demiterea şefului poliţiei.

Nicos Metaxas, în vârstă de 35 de ani, s-a recunoscut vinovat la 12 capete de acuzare referitoare la răpirea şi uciderea cu premeditare a şapte persoane – provenite din Filipine, Nepal şi România (Livia Florentina Bunea, în vârstă de 38 de ani, şi fiica sa în vârstă de 8 ani, Elena – n.red.) – între septembrie 2016 şi iulie 2018.

Cei doi copii, în vârstă de 6, respectiv 8 ani, erau fiicele a două dintre femei.

Sentinţa, dictată de tribunalul penal din Assizes, este cea mai aspră pronunţată vreodată de sistemul de justiţie cipriot.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Delegația Parlamentului European, după vizita la Chișinău: Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Republica Moldova pentru binele cetăţenilor ţării

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu a avut o întrevedere luni, 24 iunie, cu delegaţia deputaţilor europeni, condusă de Heidi Hautala, vicepreşedinte al Parlamentului European, prilej cu care oficialii au trasat priorităţile de cooperare între Republica Moldova şi UE, transmite un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău.

Premierul Maia Sandu a apreciat sprijinul Uniunii Europene acordat ţării noastre, în special, în situaţiile când procesele democratice se aflau în pericol şi a exprimat speranţa că partenerii europeni vor susţine, în continuare, eforturile Guvernului de la Chişinău de consolidare a instituţiilor şi proceselor democratice.  

Premierul a subliniat că drepturile omului, revenirea la practicile democratice şi crearea oportunităţilor pentru cetăţeni sunt priorităţi absolute pentru Guvern. Şefa Executivului a menţionat că guvernul precedent a făcut multe promisiuni şi a pornit multe programe fără a avea acoperire financiară pentru ele şi a lăsat ţara într-o situaţie financiară dificilă.    

„Am exprimat speranţa că foarte curând vor putea fi reluate programele de asistenţă financiară şi tehnică pentru Republica Moldova. Am exprimat solicitările noastre de ajutor pentru a investiga furturile majore din ultimii ani, dar şi spălările de bani despre care ştim cu toţii. Sperăm foarte mult că, în continuare, vom obţine suport pe aceste dimensiuni, dar şi pe alte domenii, lucru care va duce la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu la conferinţa de presă.  

La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, Heidi Hautala, a promis o nouă pagină în relaţia dintre Uniunea Europeană şi noul Guvern de la Chişinău în implementarea reformelor democratice.  

„Amtosfera la Chişinău este alta. Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Moldova pentru binele cetăţenilor ţării. Este important să deblocăm asistenţa macrofinanciară. Este binevenită această nouă iniţiativă de a amplifica sprijinul nostru, pentru că vedem că acum chiar există voinţă politică. Mai ales în ceea ce priveşte crearea unui sistem judiciar independent şi intensificarea proceselor de transparenţă şi întărire a integrităţii”, a conchis oficialul european.

O delegaţie a Parlamentului European s-a aflat luni, la Chişinău, pentru a evalua situaţia politică din Republica Moldova şi pentru un schimb de opinii cu noul guvern al ţării. Delegaţia a fost formată din patru europarlamentari, iar din ea a făcut parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending