Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România ( CCIFER) a depus astăzi, 22 septembrie 2015, la Camera Deputaților un punct de vedere privind proiectul de modificare a Codului Muncii în care subliniază că stabilitatea cadrului legal privind relațiile de muncă este esențială pentru mediul de afaceri și pentru perenitatea investițiilor.
Cadrul actual, în vigoare din 2011, a condus la o creștere a numărului de locuri de muncă și o scădere a șomajului, la o creștere economică pozitivă, o creștere a salariului minim și mediu și o scădere a conflictelor de muncă.
Proiectul de modificare a Codului Muncii, aflat în prezent în procedura de legiferare la Camera Deputaților, reduce drastic flexibilitatea condițiilor de muncă, conducând la scăderea competitivității companiilor și a României. Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decât cel din anul 2011 este o măsură profund inadaptată realităților actuale ale economiei și pieței muncii. Un exemplu în acest sens este propunerea de reintroducere a contractului colectiv de muncă la nivel național, care ar putea duce în fapt, la existența a două reglementări paralele distincte aplicabile la nivel național (Codul Muncii și CCM Național). O astfel de propunere este inacceptabilă în contextul în care dubla reglementare din trecut a creat o serie nesfârșită de probleme practice de interpretare și aplicare și dezbateri inutile.
“Așa cum am subliniat și în Cartea Alba a Competitivitatii, publicată în mai 2015, legislația rigidă afectează flexibilitatea și nu permite companiilor să se adapteze la evoluția pieței, impunând costuri suplimentare tuturor companiilor cu impact direct în siguranța locurilor de muncă. Aceste modificări nu fac decât să accentueze slaba productivitate a muncii care atinge astăzi doar 22% din media europeană, conform cifrelor Eurostat”, a declarat Eric Faidy, președinte CCIFER.
Măsuri precum stabilirea obiectivelor de performanță individuale dar și a criteriilor de evaluare doar prin negociere colectivă și nu ca atribut al angajatorului, eliminarea neperformantei din criteriile de concediere colectivă, eliminarea perioadei de probă pentru angajații care au fost recrutați prin concurs, sunt câteva exemple din propunerile făcute care pot afecta abilitatea companiilor de a oferi un serviciu de calitate, adaptat exigențelor pieței.
De asemenea, propuneri precum eliminarea posibilității de a impune o perioadă de retenție pentru angajații care au beneficiat de programe de formare profesională mai mici de un an ar putea conduce la scăderea volumului de instruiri profesionale și prin urmare a calității competențelor salariaților.
Prevederile privind salariul minim, impunerea unor sporuri obligatorii și perioada mult mai redusă pentru compensarea orelor suplimentare, limitarea perioadei de referință pentru calcularea mediei orelor de muncă la 4 luni, vor impacta capacitatea companiilor din sectoarele nemenționate în lista explicită de excepții ( ex : industrie, retail, etc) de a se adapta cerințelor pieței și vor scădea competitivitatea prin creșterea costurilor, implicit a celor cu forță de muncă prin creșterea inclusiv a contribuțiilor obligatorii pentru angajatori. Impactul financiar al unor astfel de prevederi, pe termen mediu și lung va avea ca efect majorarea numărului de societăți care pot intra în insolvență/faliment, în special cele medii și mici, dar și diminuează competitivitatea prin creșterea costurilor, implicit a celor cu forță de muncă prin creșterea inclusiv a contribuțiilor obligatorii pentru angajatori. Impactul financiar al unor astfel de prevederi, pe termen mediu și lung va avea ca efect majorarea numărului de societăți care pot intra în insolvență/faliment, în special cele medii și mici, dar și diminuarea posibilităților de atragere a investitorilor
Obligativitatea acordului în scris a sindicatelor pentru definirea normelor de muncă, comunicarea în scris cu salariatul privind modificările contractului individual de muncă vor genera un proces birocractic complicat cu riscul de a bloca desfășurarea normală a activităților economice.
Dorim ca modificările Codului muncii să se facă în urma unor consultări tehnice împreună cu reprezentanții mediului de afaceri alături de ceilalți parteneri implicați în dialogul social pentru menținerea factorilor de flexibilitate și creșterea nivelului de competitivitate a forței de muncă. De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea asupra faptului că un proiect legislativ de o asemenea importantă a fost adoptat tacit de către Senatul României, fără a face obiectul unor dezbateri, analize, consultări și fără a se obține și lua în considerere avizele necesare. Cu atât mai mult considerăm că în camera decizională se impune o dezbatere publică de substanță asupra acestui proiect de modificare pentru a evita adoptarea unor măsuri al căror impact poate fi de natură a destabiliza piața muncii și dezvoltarea economică a României.
CCIFER federează în prezent peste 450 de companii membre, reprezentând 15 % din PIB și peste 130000 de locuri de muncă directe. Prin intemediul Cărții Albe a Competitivității, CCIFER a dorit să inițieze un dialog concret de ameliorare a competitivitatii, bazat pe măsuri simple și imediat aplicabile structurate în jurul a 8 domenii cheie : educație, inovație, piața muncii, piețe finaciare, achiziții publice, agricultură, energie și tursim.
Propuneri precum anualizarea calculului timpului de lucru sau încurajarea mobilității profesionale prin încadrarea pe baza competențelor și nu a studiilor, prezentate în Cartea Albă a competitivității sunt de natură să revigoreze cadrul legal și să crească flexibilitatea pieței muncii.
.
